Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Gaura Turcului

geografie




Gaura Turcului

Date istorice. Intrarea in pestera este cunoscuta in localitatile din apropiere (Cuptoare, Secu, Resita) si sub alte nume: Gaura Mare, Pestera Sudol sau Sodol, Pestera Cuptoare. In unele publicatii este mentionata ca Pestera Sohodol si Pestera Sudol 1, iar R. Jeannel (1929), care o cerceteaza pentru prima data, da in "Biospeologica&qu 444f52e ot; o scurta descriere a ei sub numele de Pestera Izvorului de la Sohodolul Recitei. Un' studiu extensiv complex, cu ridicarea planului topografic, a fost realizat intre 1961 - 1963 de catre o echipa a Institutului de speologie "Emil Racovita' (L.Botosaneanu, A. Negrea si St. Negrea, 1967), iar in perioada 1963-1970 pestera a facut obiectul unor cercetari intensive de ecologie cavernicola (A. Negrea si St. Negrea).




Localizare si cale de acces. Situata la 1,5 km de Cuptoare (municipiul Resita), la baza versantului vestic, abrupt, al Dealului Cirsei, pe malul drept al Ogasului Sodolu Mare, in amonte de izvorul carstic Dragoina (vezi traseul 1 si fig. 63). La 100 m distanta deasupra izvorului Dragoina se afla intrarea mare, de forma neregulata, cu urme de ziduri medievale, orientata nord-vest. Lumina patrunde difuz pina la 24 m. Altitudinea circa 500 m (39 m fata de confluenta Ogaselor Sodolu Mare si Baciului).

Descriere. Pestera mijlocie (438 m lungime totala), la inceput orizontala si fosila, apoi descendenta si subfosila, dezvoltata pe fete de strat si pe diaclaze care se intretaie, in calcare de virsta lusitanian-kimmeridgiana (fig. 64).

Pestera are un aspect labirintiform si este alcatuita din mai multe galerii: Galeria Principala, din care se desface la stinga Diaclaza Oblica iar la dreapta Galeria Ascunsa, mai greu accesibila; Galeria Descendenta, dificil de parcurs si cu un lac-sifon la capatul sud-vestic, din care se desface la est o alta galerie lunga si descendenta, terminata tot printr-un lac-sifon; Sala cu Blocuri Prabusite, situata la intilnirea dintre Galeria Principala si Galeria Descendenta. Din aceasta sala se desface un culoar cu horn care da intr-o sala superioara, precum si un put de 13 m care conduce intr-o sala inferioara . In timpul ploilor abundente Galeria Descendenta si ramura sa estica sint in buna parte inundate, neputindu-se inainta decit pina la sifoanele temporare. In galeriile subfosile sint vizibile puternice urme de eroziune si coroziune a apei (hieroglife, lame, polite de silex etc). Asemenea urme exista insa si la inceputul Galeriei Principale (hieroglife, marmite). Probabil ca apa care se pierde prin Ponorul Dragoina din Poiana Bichii a contribuit la formarea pesterii, intr-o faza mai veche din evolutia sa, Galeria Principala, astazi fosila, era drenata de un curs de apa subteran care iesea prin deschiderea actuala. Ulterior, o-data cu adincirea pesterii, apa si-a modificat cursul, drenind Galeria Descendenta intre cele doua lacuri-sifon si iesea la exterior prin Izvorul Dragoina. In faza actuala apa este drenata prin galeriile unui sistem inferior activ, inaccesibil omului; numai la viituri puternice mai este folosit partial sistemul subfosil (Galeria Descendenta).

Fig. 64. Gaura Turcului (nr. 46), cartata de V. Sencu si St. Negrea, din L. Botosaneanu* al., 1967, simplificata.



Pestera slab concretionata, cu stalactite, scurgeri parietale simple, crusta stalagmitica cu sau fara gururi si stalagmite. Planseul este acoperit in cea mai mare parte cu material elastic, argila, nisip sau pietris rulat.

Este o pestera calda si umeda (10,5-. lTCsi 100% UR in Galeria Descendenta, din mai pina in septembrie), lipsita de curenti de aer (statica).

Prezinta un interes deosebit nu numai pentru problemele legate de geneza, ci si pentru fauna cavernicola. In timpul verii ne retin atentia numeroasele diptere (Limonia nubeculosa si Heteromyza atricornis). Fauna de pe planseu, mai bogata in portiunea subfosila a pesterii si in fundul putului, contine si citeva elemente troglobii: Troglohyphantes kidczynskii, Porrhomma profundum, specia oarba Lithobius (T.) dacicus si Dnvalius (D.) milleri. Dintre troglofile mentionam izopodul alb Mesoniscus graniger. Fauna din bazinasele cu fund de pietris si nisip din Galeria Descendenta, alimentate de un firicel de apa ce iese de la baza peretelui, este reprezentata, printre altele, de doua specii hipogee: Elaphoidella phrealica si Niphar-gus ex. gr. stygiuscarpathicus.

Conditii de vizitare. Pestera neocrotita, neamenajata, vizitata destul de rar. Sint necesare mijloace de iluminare, casti de protectie, salopeta si cizme de cauciuc ; pentru put mai trebuie o scara si coarda de asigurare. Se recomanda timpul secetos. Timp de vizitare (exclusiv putul): 1 ora.











Document Info


Accesari: 1654
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )