MARAMURES-Regiunea Maramures
Relieful regiunii este alcatuit dintr-o succesiune de vetre depresionare in care
s-au format entitati de tip „tara”. si masive muntoase intercalate sau limitrofe acestora
- Resursele subsolului inscriu regiunea Maramures-Chioar printre cele mai bogate in substante nemetalifere
- Agricultura traditionala, predominant de subzistenta.
Industria valorifica materiile prime locale:minereuri neferoase, lemn, lana
- Turism polivalent (recreativ, cultural, curativ, rural).
- retea de transport deficitara in special din punct de vedere calitativ
1. Baza naturala de sustinere
Fig.5. Regiunea Maramures Chioar.
2. Componenta demografica si de habitat
Demografic regiunea se inscrie in categoria teritoriilor cu spor natural, natalitatea surmontand tendinta de imbatranire a populatiei si cresterea mortalitatii. El este mai pronuntat in mediul rural si tinde spre zero in cel urban. Sub raport etnic pe langa romanii majoritari vietuiesc maghiari, ucraineni, germani, evrei.
Este cunoscuta migratia pentru munca a maramuresenilor si osenilor inca din primele decenii ale secolului trecut, ea atinge valori deosebit de mari dupa 1990. Tinta migratiilor o reprezinta tarile europene (Italia, Franta, Spania, Germania), dar exista fluxuri, in special din Tara Oasului si spre SUA sau Canada.
Fig.6. Componeta vestica a grupei Maramuresului si Bucovinei (Gr. P. Pop, 2000).
3. Economia regiunii
Bibliografie selectiva
1. Cocean, P. (2005), Geografie Regionala, Editia a II-a, Editura
Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
2. Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa
Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
3.. x x x (1987), Geografia Romaniei, III, Carpatii si Depresiunea
Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.
|
