PESTERA DIN PERETELE DIRNINII
Date istorice. Pestera a fost descoperita de catre padurarul Pasca Ispas in anul 1963, iar prima ei explorare a fost efectuata in acelasi an de catre I. Viehmann si Gh. Rac 212b13c ovita.
Localizare si cale de acces. Pestera se afla in zona de izvoare a Vaii Albac, in versantul drept al acesteia, in aval de locul numit "Fleiu', apartinind catunului Sfoartea. Ea poate fi atinsa din Valea Ariesului pe ruta comuna Albac - Horea (fostul sat Arada) - Valea Albacului - "Fleiu'. Total 20km, dintre care ultimii 7 pe drum forestier. La pestera se mai poate ajunge si dinspre Ghetarul Scarisoara (Ghetar- Ocoale - Sfoartea - Valea Albacului), drum pe jos de circa 12 km, sau dinspre Huedin pe ruta auto Huedin - Belis - Poiana Horea - Virful Ursoaia - Valea Albacului, circa 70 km (vezi fig. 55).
Descriere. Pestera fosila, orizontala, cu multe darimaturi si concretiuni, sapata in calcare triasice. Lungime totala 212 m (fig. 56).
Pestera are deschiderea de 2/3 m ascunsa la o inaltime de circa 30 m fata de fundul Vaii Albacului. Galeria de intrare, lunga de 70 m, este relativ orizontala, cu darimaturi si ornata cu formatiuni concretionare (stalagmite, coloane si stalactite). Dupa o largire usoara a pesterii pina la 7 m, galeria se ramifica in doua culoare, cel din dreapta fiind mai accesibil. Aceste ramificatii coboara o diferenta de nivel de 6 m pina in Sala Mare (15/35 m), care se prelungeste spre nord cu o galerie de 40 m (Galeria Ursului) iar spre sud cu alti 50 m (Galeria Terminala). Aceasta parte inferioara este mult mai spatioasa, avind o largime medie de 6 m. Darimaturile sint mai mari si mai pronuntate decit in restul pesterii. In ultimii 40 m din Galeria Terminala podeaua este argiloasa si umeda, cu multe concretiuni. Fundul pesterii are un planseu stalagmitic, sub care au fost depistate goluri in care se aud zgomote ale unei ape subterane.
Pestera adaposteste un numar insemnat de coleoptere cavernicole, urme de viata ale ursului de caverna (amprente de gheare si vetre de odihna), precum si citeva concretiuni deosebit de frumoase.
Conditii de vizitare. Sint necesare mijloace de iluminare proprii si o scara speologica de 10 ni.
|
