Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR

geografie




GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR



Continut:




8.1 Transporturile feroviare

8.2 Transportuile rutiere

8.3 Transporturile maritime

8.4 Transporturile aeriene


Obiective:

Va aduce o contributie deosebita la reducerea impactului negativ asupra mediului produs de traficul rutier, īn special īn regiunea Alpilor, va contribui la obtinerea unor cāstiguri de timp, datorita vitezelor de 200- 250 km/ora (un cāstig de 2 ore si 30 minute pentru distanta Berlin - Munchen si de 3 ore pentru Munchen - Verona. Proiectul contine 2 parti: Berlin - Nurnberg si traversarea Alpilor (Munchen - Verona), pentru care se va construi un tunel lung de 55 km.

Trenul de mare viteza Franta - Belgia - Germania - Olanda - Anglia Acest proiect este primul pentru viteze mari, care va traversa mai multe granite, va lega cāteva capitale si alte orase importante din Europa. Intrarea īn functiune a tronsonului Paris - Lille īn 1993 si a traseului pe sub Canalul Mānecii īn 1994 au fost primele realizari din acest proiect. Va aduce mari economii de timp : Bruxelles - Londra (cu 2 ore si 50 minute), Bruxelles - Paris (cu 1 ora), Bruxelles - Amsterdam (cu 1 ora si 15 minute). Consiliul Europei a aprobat si includerea īn proiect a legaturii Koln - Frankfurt.

Trenul de mare viteza Sud - Spania - Franta. Proiectul vizeaza realizarea unei legaturi de ecartament standard īntre Peninsula Iberica si Franta. Se are īn vedere construirea unor noi linii de mare viteza si īmbunatatirea celor existente pāna la niveleul care sa permita viteze mari. Aproape 75% din acest proiect vizeaza teritoriul Spaniei si include 2 componente: Mediterana si Atlanticul. Ele vor permite realizarea unor legaturi rapide īntre Madrid, Barcelona, Paris, cu conexiuni cu TGV-ul mediteranean si cel atlantic. Economiile de timp sunt estimate astfel : 3 ore pentru distanta Madrid - Barcelona, 6 ore pentru Madrid - Perpignan.

Trenul de mare viteza Est: Franta Germania - Luxemburg are ca scop construirea unei noi linii īntre Paris si granita de est a Frantei unde vor fi realizate 2 legaturi cu reteaua feroviara germana : Forbach - Saarbrucken si Strasbourg - Kehl. De asemenea, va fi realizata o legatura īntre Metz si Luxemburg. Acest proiect are o mare importanta pentru accesul la institutiile europene: Strasbourg, Frankfurt, Luxemburg. Economiile anticipate de timp : Paris - Frankfurt - 2 ore, Paris - Munchen - aproape 4 ore.

Trenul de mare viteza Franta - Italia. Proiectul doreste sa vitalizeze axa Lyon - Torino - Trieste, considerata vitala pentru Europa. Va permite constructia unei rute Atlantic - Adriatica, cu posibilitati de dezvoltare catre est. Principalele avantaje sunt date de marirea posibilitatilor de traversare a Alpilor, protectia mediului si scurtarea duratei calatoriei (īntre Lyon - Torino cu peste 2 ore, īntre Milano si Paris cu peste 3 ore). Sectiunea Lyon - Torino consta īn aproaope 250 km de cale noua si include un tunel de 54 km lungime. Sectiunea Torino - Trieste īnseamna aproape 500 km de retea noua.




Trenurile de mare viteza īn SUA au o raspādire mai redusa : reteaua Acela care cuprinde liniile New York - Boston, 240 km si New York - Washington, reteaua Florida Over Land Exprex (Fox) īntre Miami si Orlando (2004) apoi Tama (2006), Texas TGV īntre Dallas - Houston - San Antonio.


8.2 Transportuile rutiere


-porturi specializate: petroliere (Kharg, Milford Haven, La Salina, Port Arthur), carbonifere (Norlfok, Newcastle, Newport), mineraliere (Narvik, Lulea, Kerci, Port Cartier, Port Hedland), cerealiere (Adelaide, Rosario, Vancouver, Tacoma), pentru transportul lemnului (Arhanghelsk, Oulu-Finlanda, Tacoma).


Canalele de importanta internationala (pot fi pe teritoriul unuia sau mai multor state) sunt supuse unor norme juridice deosebite prin care se asigura libertatea de navigatie pentru navele altor tari.

Canalul Suez leaga Marea Mediterana de Marea Rosie si asigura cel mai scurt drum maritim īntre Europa si Asia. Are o lungime de 161 km si o latime cuprinsa īntre 70 si 125 m fiind cel mai lung canal fara ecluze din lume. A fost construit īn perioada 1859-1869 cānd Egiptul se afla sub stapānirea Turciei. Navigatia prin acest canal a fost reglementata prima data prin Conventia de la Constantinopole din 1888 prin care canalul era deschis navelor comerciale si militare ale tuturor statelor , pe baza de egalitate.

Canalul Panama a fost dat īn folosinta īn 1914 si realizeaza legatura dintre Oceanul Atlantic (portul Colon) si Oceanul Pacific (portul Ciudad de Panama) scutind navele comerciale sa parcurga o ruta lunga si anevoioasa prin strāmtorile Magellan si Drake, sau prin ocolire, pe la Capul Horn. Are o lungime de 81 km si o latime de 100 - 300 m. Mai mult de 1/3 din lungimea canalului reprezinta o suprafata excavata, iar restul trece prin lacurile Gatun sI Miraflores. Din cauza diferentei de nivel dintre apele acestor lacuri si ale celor doua oceane (26 m) a fost nevoie sa fie construite 3 ecluze īn trepte. īn anul 1903 s-a īncheiat un acord īntre Panama si SUA prin care primul stat a cedat pe operioada de 99 ani o fāsie de 5 mile de ambele parti ale canalului. Ulterior, s-a prevazut cedarea progresiva a canalului catre statul Panama, lucru finalizat la sfārstul anului 1999.

Canalul Kiel a fost construit īntre 1887-1985, are o lungime de 99 km si o latime de 102 m si face legatura dintre Marea Nordului si Marea Baltica. Un capat al canalului se afla aproape de gura de varsare a fluviului Elba, iar celalalt este lānga portul german Kiel. Este dotat cu ecluze duble la ambele capete si este traversat de poduri care limiteaza īnaltimea catargelor navelor la 30 m. Pāna īn 1919 a facut parte din apele interioare ale Germaniei care avea drept de folosinta exclusiva. Tratatul de la Versailles, din 1919, a adus internationalizarea si libertatea de navigatie pe baza de egalitate pentru navele comerciale si de razboi ale tuturor statelor.

Transportul de cabotaj este un transport de-lungul coastelor, la maximum 100 mile marine distanta de limita apelor teritoriale. Transportul marfurilor prin cabotaj se face sub control vamal si este rezervat, īn special, navelor nationale. Cabotajul poate fi national (īntre porturile aceleeasi tari) si international (īntre porturi ale unor tari diferite). Cabotajul international se desfasoara īntre porturile care apartin tarilor ce fac parte dintr-o uniune vamala (Uniunea vamala a Africii de Sud sau Uniunea Europeana). Cabotajul national se īmparte īn mic cabotaj, practicat īntre porturile unei tari situate īn acelasi bazin maritim (Constanta-Mangalia, Odessa-Ialta) si mare cabotaj desfasurat īntre porturile aceleeasi tari situate īn mari sau oceane diferite (New York-Los Angeles, Samsun-Ceyhan).


Companiile aeriene (īn numar de 222 īn 2004) sunt regrupate īn Asociatia Internationala a Transportului Aerian (A.I.T.A.), fondata īn 1919 si reorganizata īn 1945. Transportul aerian se afla sub egida Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (O.A.C.I.), creata provizoriu cu ocazia Conferintei de la Chicago din data de 7 decembrie 1944 si definitiv instaurata īn aprilie 1947. Reunind mai mult de 150 de state membre, organizatia īsi are sediul la Montreal.

La nivelul anului 2003, īn lume existau patru mari aliante:

- Star Alliance care regrupeaza 14 companii: Air Canada, Air New Zealand, ANA (All Nippon Airways), Asiana (din 1.03.2003), Austrian Airlines Group, British Midland, Lufthansa, LOT-Polish Airlines (din octombrie 2003), Mexicana Airlines, SAS (Scandinavian Airline System), Singapore Airlines, Spanair (din 1.04.2003), Thai Airlines si United Airlines. Dintre acestea, Lufthansa, SAS, United Airlines, Air Canada si Singapore Airlines au asigurat 24 % din traficul mondial īn anul 2002;

- Oneworld, fondata īn septembrie 1998 de catre American Airlines si British Airways, este compusa din 8 membri: Air Lingus, American Airlines, British Airways, Cathay Pacific, Finnair, Iberia, Lan Chile si Qantas., companii ce au realizat 18 % din traficul mondial īn acelasi an, 2002;

- Skyteam, creata īn iunie 1999 īn jurul companiilor Air France si Delta Air-Lines, grupa 6 companii īn 2003: Aeromexico, Air France, Alitalia, CSA Czech Airlines, Delta Air Lines si Korean Air. Alianta Skyteam a realizat īn 2002, 13 % din traficul mondial;

-KLM/ Northwest era compusa īn 2003 din compania olandeza KLM si cea americana Northwest. Aceste doua companii aeriene au participat cu 7 % la traficul mondial pentru anul 2002.

Īn cazul ultimelor doua aliante, situatia s-a schimbat īn 2004, cānd a luat nastere alianta Air France-KLM.

La ora actuala, īn S.U.A. exista 14 companii aeriene, dintre care 11 de transport al pasagerilor si 3 de transport al marfurilor. Īn categoria companiilor destinate transportului de pasageri, sunt 6 companii ce ofera servicii intercontinentale: American Airlines, United Airlines, Delta Air Lines, Northwest, Continental si US Airways, celelalte 5 companii avānd retele limitate doar la continentul american: Alaska Airlines, American Eagle Airlines, American Trans Air (ATA), Southwest Airlines si America West (ultimele trei sunt companii low cost).

Piata europeana este dominata de patru mari companii: Air France, KLM, British Airways si Lufthansa. Īntre cele patru companii exista un echilibru privind participarea lor la realizarea traficului european (valori apropiate de 17%). Prezenta situatie se explica prin faptul ca acestea fac parte sau au facut parte din cele mai mari aliante la nivel mondial.

b) dupa traficul anual de pasageri:

- Aeroporturi foarte mari-peste 10 mil/an (O'Hara-Chicago, Harstfield-Atlanta);

- Aeroporturi mari-īntre 5 si 10 mil/an (Charles de Gaule-Paris);

- Aeroporturi mijlocii-īntre 1 si 5 mil/an (Hamburg, Otopeni);

-Aeroporturi mici-sub 1mil/an.

pasagerilor sunt detinute de Marea Britanie, Franta, Germania si Olanda.




Rezumat :

Geografia transporturilor si a cailor de comunicatie, ca disciplina a Geografiei Economice, studiaza repartitia geografica a fluxurilor si infrastructurilor de transport, factorii care influenteaza aceasta repartitie, tipurile de cai de comunicatie, ponderile fiecarui tip de transport īn economiile nationale si īn cea mondiala, rolul general al transporturilor si comunicatiilor īn dezvoltarea economica si sociala si nu īn ultimul rānd, impactul acestei activitati asupra mediului.

Datorita legaturilor pe care le ofera, īntre materia prima-productie-consum, īntre resedinta si locul de munca, īntre consumatorul turistic si produsul turistic, īntre generatorul de informatie si receptorul acesteia, transporturile si comunicatiile ocupa un loc central īn cadrul activitatilor economice. De asemenea, transporturile joaca un rol hotarātor īn atragerea īn circuitul economic a noi teritorii ramase pāna nu demult īn afara acestuia.

Evolutia continua a transporturilor si comunicatiilor īn directia rapiditatii, consumului redus de combustibil, sigurantei, a permis interconexarea economiilor locale-nationale si deci aparitia si dezvoltarea unei economii mondiale ce cunoaste īn prezent o derulare spectaculoasa.

Dintre cerintele care au impulsionat īn permanenta evolutia transporturilor amintim: nevoia de cunoastere, nevoia de a schimba produsele muncii fiecarui individ sau grup de indivizi, continuitati ale fluxurilor de transport, viteza, costuri tot mai reduse ale deplasarii.

Transporturile feroviare si-au mentinut importanta īndeosebi pentru transportul de marfur. Exploatarea unor resurse din regiuni geografice situate īn zone mai izolate sau īn conditii climatice mai dificile ar fi foarte greu de realizat fara prezenta unei retele feroviare. Ţarile cu suprafete mari dispun de retele feroviare cu lungime totala foarte mare si pe teritoriul lor se afla cele mai lungi magistrale feroviare.

Repartitia retelei rutiere este mai echilibrata īn comparatie cu cea feroviara, iar lungimea totala este de circa 10 ori mai mare fata de aceasta. Ponderea traficului rutier este īnsa mai mare fata de traficul feroviar ca urmare a dezvoltariitransportului multimodal, containerizarea favorizānd transportul rutier.

Transporturile maritime reprezinta, datorita avantajelor pe care le are, principala categorie prin care se realizeaza transportul intercontinental de marfuri (īntre 75-80%). Economia si relatiile economice externe se bazeaza, pentru majoritarea tarilor, pe transportul maritime. Transporturile maritime au cunoscut o dezvoltare accentuata īncepānd cu perioada marilor descoperiri geografice,iar apoi motorul cu aburi, motorul Diesel au īnsemnat elemente ce au generat practice o explozie a acestui mod de transport. Dezvoltarea economica de ansamblu, necesarul tot mai mare de materii prime, produse finite a determinat sporirea capaacitatii de transport a navelor, a vitezei, cresterea sigurantei īn exploatare.

De-a lungul anilor 1960, transportul aerian a monopolizat transporturile intercontinentale, asigurānd aproape toate legaturile internationale intracontinentale, dar si o mare parte din legaturile interne (la distante mai mari de 500 km). Alaturi de celelalte companii aeriene existente, īncepānd cu anii 1970 se dezvolta si companiile cu zboruri charter. Astazi, avionul transporta anual aproape 2 miliarde de pasageri.

 







































Test de autoevaluare :


6. Analizati structura si repartitia flotei comerciale mondiale


7. Comentati distributia geografica a marilor porturi si interdependenta cu rutele si canalele maritime


Analiza repartitiei flotei comerciale mondiale

Obiective :

Instrumente sa materiale folosite :

Bibliografie minimala:

Erdeli G., Braghina C., Frasineanu D., (2000), Geografie economica mondiala, Ed. Fundatiei Romānia de Māine, Bucuresti

Gamblin A., (2004), Economia Lumii -2004, Ed. stiintelor Sociale si Politice, Bucuresti

Negoescu B.,Vlasceanu Gh., (2001), Geografie economica. Resursele Terrei, Ed. Meteora Press. Bucuresti

Velcea I., Ungureanu Al., (1993), Geografia economica a lumii contemporane, Ed. sansa SRL, Bucuresti

*** (2000-2005), Review of maritime transport, UNCTAD, Geneva
















Document Info


Accesari: 26776
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )