PREZENTAREA JUDETULUI CONSTANTA

PREZENTAREA JUDETULUI CONSTANTA

CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA

Judetul Constanta este situat in sud-estul tarii,ocupand partea centrala si sudica a Dobrogei. Din punct de vedere geologico-geografic, Dobrogea, pe

teritoriul careia se afla judetele Constanta si Tulcea este o unitate morfo-structurala specifica, cu totul aparte fata de restul teritoriului Romaniei.

In judetul Constanta, diferentele de altitudine sunt reduse, altitudinile variind intre 150-200 m , scad spre centrul judetului, in zona Canalului Dunare - Marea Neagra pana la 50 m, apoi cresc spre sud, la granita cu Bulgaria atingand din nou cca 200 m. Din punct de vedere al reliefului si vegetatiei se disting trei zone : zona dunareana, zona litoralului maritim si zona podisurilor interioare.

Vegetatia predominanta este de stepa, iar in partea de sud-vest a judetului este prezenta vegetatie de silvostepa.

REGIMUL HIDROMETEOROLOGIC

Temperatura medie multianuala a aerului este de 11 grade C. , zona de sud a litoralului (Mangalia) fiind singura din tara unde temperaturile medii lunare multianuale sunt pozitive si in timpul iernii. In partea centrala a judetului se manifesta influenta continentalismului, care face ca temperaturile sa fie mai scazute iarna si mai ridicate vara, in comparatie cu zona litoralului, unde clima este influentata de prezenta marii.

Numarul de zile cu strat de zapada este mai mic fata de restul tarii, valoarea medie multianuala a precipitatiilor fiind sub m 454c23e edia pe tara. Sunt specifice acestei zone ploile cu caracter de aversa, care deseori produc inundatii.

Trasatura caracteristica a cursurilor de apa din judetul Constanta consta in cantitatea redusa de apa, in special vara, cand multe dintre ele seaca aproape complet, debitul creste accentuat in timpul averselor, deseori producandu-se inundatii in urma ploilor torentiale (seluri).

Precipitatiile in timpul verii au caracter torential, sunt cazuri in care cantitatea de apa cazuta in timp scurt 1-2 ore, depaseste valoarea medie lunara. Cantitatile mari de precipitatii se produc pe areale restranse (locale) si antreneaza o mare cantitate de aluviuni. Valori ale precipitatiilor la statia meteorologica Constanta:

Valoarea medie multianuala a precipitatiilor pentru perioada 1885- 2000 este de 377,0 l/mp pe an;

Valoarea medie multianuala pentru perioada 1965- 2000 este de 412,3 l/mp pe an.

In Constanta, cantitatea cea mai mare de precipitatii cazuta intr-o zi s-a inregistrat in data de 1 iulie 1992, cand in decurs de 3 ore, au cazut cca 111,0 l/mp, cu strat de grindina de 30 cm cu diametrul de 4-7 cm.Grindina cazuta la ora 9:00 nu se topise inca la ora 17:00.Stratul de apa in cartierul Bratianu a fost de 80 cm.

Alte cantitati exceptionale de precipitatii inregistrate la posturile pluviometrice din judetul Constanta:

Agigea : valoarea medie multianuala (1963-2000)este de 411,0 l/mp

In ziua de 1iulie 1992 s-au inregistrat 112.0 l/mp;

Basarabi : 30 iunie 1978 s-au inregistrat 100.3 l/mp

Nicolae Balcescu : 09 iunie1986 s-au inregistrat 129.0 l/mp

Negru –Voda : 22 iunie 1987 s-au inregistrat 155.8 l/mp

Pestera : 22 iunie 1987 s-au inregistrat 103.0 l/mp

In data de 28 august 2004, incepand cu orele 7:30, in judetul Constanta s-au produs ploi torentiale care s-au manifestat pe parcursul intregii zile si au continuat si in cursul zilei de 29 august, inregistrandu-se cantitati importante de precipitatii, care au depasit, pe anumite zone, valorile istorice cunoscute (exemplificarile cuprind numai valorile mai mari de 100,0 l/mp):

Constanta   195,0 l/mp

- Lumina 147.7 l/mp

- Agigea 280,5 l/mp

- Mamia Sat 200 l/mp

- Pantelimon 312 l/mp

- Techirghiol 169 l/mp

- Mircea Voda 120 l/mp

- Crucea 105 l/mp din care in 8 min 50 l/ mp

- Cobadin 106,0 l/mp

- Valu lui Traian 151,5 l/mp

- Mircea Voda 120,0 l/mp

Reteaua hidrografica a judetului Constanta

Cursurile de apa din judet, cu scurgere permanenta sau intermitenta apartin bazinului hidrografic ,,Dunare' ( in vestul judetului) si bazinului hidrografic ,,Litoral' (in estul judetului). Directia Apelor ,,Dobrogea-Litoral' Constanta, administraza pe teritoriul judetului, cursurile de apa cuprinse in cadastrul apelor din Romania, astfel :

fluviul Dunare 138 km, bratul Rau (Bala) 9 km, bratul Macin 22 km, cursuri de apa afluente Dunarii 526 km;

afluenti din bazinul hidrografic ,,Litoral' 573,2 km cuprinzand cursuri de apa care se varsa in Marea Neagra direct sau prin limanuri maritime, precum si cursurile de apa afluente Canalului Dunare – Marea Neagra

lacuri situate atat in bazinul hidrografic al Dunarii cat si in bazinul hidrografic Litoral;

Reteaua hidrografica este formata in principal din cursuri de apa cu scurgere permanenta, cu debite medii multianuale cuprinse intre 0.01 – 0.7 m³/s., care au lungimi sub 80 km. dar si numeroase vai cu scurgere intermitenta care seaca in timpul verii, dar pe care in urma precipitatiilor de pot forma viituri ce produc pagube.Dintra cele mai importante bazine hidrografice sunt:

- bazinul hidrografic al raului Topolog are urmatoarele date morfometrice : lungimea vaii este de 50 km., suprafata bazinului hidrografic de 342 km.² , o panta medie pe bazin de 5 ‰ , altitudinea medie a bazinului este de 166 m si coeficientul de sinuozitate de 1.61.

Pe raul Topolog se afla pozitionata statia hidrometrica Saraiu la care se executa complexul de masuratori asupra nivelurilor, temperatura apei si a aerului, precipitatii si debite, in regim permanent.

In data de 03 iulie 2005, ca urmare a ploilor cu caracter torential produse in bazinul hidrografic Topolog, cand s-au inregistrat 121 l/mp, din care 113 l/mp in intervalul orar 6:00 – 9:00, pe cursul de apa Topolog s-a produs o viitura, care a afectat digul de aparare impotriva inundatiilor al localitatii Saraiu. Pe raul Topolog, la statia hidrometrica Saraiu, in acea zi,s-au inegistrat 752 cm, cu 202 cm peste cota de pericol [C.A.(cota de atentie)= 300, C.I.(cota de inundatie) = 400 cm C.P.(cota de pericol) =550 cm].

Digul Saraiu care este amplasat pe malul stang al raului Topolog, a fost executat in anul 1975, din pamanturi omogene si are o lungime de 1900 m.

Ca urmare a debitelor inregistrate, digul a fost deversat cu cca. 50 – 60 cm, pe o lungime de 400 m, timp de 3 ore. In capatul amonte al digului, la 150 m de zona de incastrare, s-a produs o bresa de 30 – 40 m, fapt ce a determinat inundarea terenurilor agricole si a caselor situate pe malul stang.

Mentionam ca aval de lucrarea de indiguire, cursul de apa Topolog strabate intravilanul localitatii, zona fara lucrari de aparare, expusa in decursul anilor unor repetate fenomene de inundatii si afectata si de inundatiile produse in data de 03 iulie 2005.

Cresterea nivelului pe cursul de apa a fost amplificata de fenomenul de remuu, produs ca urmare a existentei unei ingustari naturale a albiei pe o lungime de cca. 600 m, aval de punctul in care s-a produs bresa. Precizam ca fenomenul nu s-a manifestat prin spalarea sau antrenarea de material din corpul digului ci prin desprinderea unor bucati din materialul constituent al coronamentului.

Pagube produse la nivelul comunei Saraiu (cu satele Dulgheru si Stejaru) au fost:

- case daramate 13

- case avariate 18

- poduri 4, podete 2

- obiective sociale ( scoala) 1

- terenuri agricole si pasuni cca 400 ha

Valoarea totala a pagubelor a fost de 17.910,11 milioane lei

- bazinul hidrografic al raului Casimcea are urmatoarele caracteristici:

lungimea vaii este de 69 km., suprafata bazinului hidrografic este de 740 km.², o panta medie pe bazin de 4 ‰, altitudinea medie a bazinului este de 309 m si coeficientul de sinuozitate de 1.49.

Pe raul Casimcea se afla pozitionate urmatoarele 4 statii hidrometrice, dinspre amonte spre aval : Casimcea, Pantelimonu de Jos cu doua statii hidrometrice (pe paraul Cartal si pe paraul Ramnic – afluenti ai raului Casimcea) si Cheia. La statiile enumerate se executa masuratori asupra nivelurilor, temperaturii apei si aerului , precipitatiilor si debitelor, in regim permanent.

Inundatii produse in ultimii ani in judet

Cele mai multe inundatii care se produc pe cursurile de apa din judet sunt datorate ploilor torentiale de vara.

In intervalul 22 septembrie 2005 ora 8:00 - 23 septembrie 2005 ora 8:00, pe teritoriul judetului Constanta au fost inregistrate cantitati importante de precipitatii cu caracter de aversa, care au depasit pragurile critice pentru precipitatii si care au produs inundatii. Cantitatile de precipitatii inregistrate in intervalul de timp amintit au depasit pragurile critice la majoritatea posturilor pluviometrice din zona, valorile cele mai mari s-au inregistrat la:

Eforie   161 l/mp

Biruinta   222 l/mp

Techirghiol 200 l/mp.

In data de 22 septembrie 2005, pe teritoriu localitatii Costinesti s-au produs precipitatii de o intensitate catastrofala. Ca urmare a acestor precipitatii, in bazinele hidrografice ale vailor cu scurgere nepermanenta Costinesti si Schitu s-a format o viitura neobisnuita, care s-a propagat spre localitatle Costinesti si Schitu, unde cotele terenului sunt mai joase. Datorita faptului ca rambleul caii ferate, ce traverseaza localitatea, inalt de cca. 2,5 m , a barat scurgerea apelor spre lacul Costinesti si spre mare, subtraversarea caii ferate din zona avand capacitate redusa de descarcare, s-a creat amonte de aceasta o acumulare de apa pana la nivelul rambleului caii ferate. O parte din localitate a fost inundata, iar cand terasamentul caii ferate a cedat, debitul dezvoltat prin bresa a ,,maturat' totul in cale, distrugand case, inecand oameni si animale si propagandu-se prin lac Costinesti spre mare a distrus aleea pietonala de pe malul lacului si apoi plaja, pe cca. 4 ha, deversand in mare.

Pentru a preintampina producerea pe viitor a unor astfel de fenomene catastrofale, ce au lasat urmari grave asupra localitatii si localnicilor, a fost aprobata, in regim de urgenta, executarea urmatoarelor lucrari:

Realizarea unei acumulari pentru atenuarea viiturilor pe valea Costinesti, cu baraj de pamant, in regim nepermanent, cu golire de fund si descarcator de ape mari;

Canal colector ape pluviale prin localitatea Schitu pana la lacul Costinesti;

Deversarea in mare a apelor trecute prin lac, printr-un canal deschis, protejat contra valurilor cu 2 diguri de adapostire;

Decolmatarea lacului, refacerea malurilor;

Refacerea plajei;

Lucrari de consolidare si extindere a plajei in zona falezei Costinesti;

Anul 2006 poate fi considerat un an in care, cresterile debitelor Dunarii au atins valori exceptionale, producand inundatii pe tot traseul romanesc al fluviului, inundand suprafete mari de terenuri situate in albia majora si in ostroave, localitati situate pe malul Dunarii, avariind numeroase lucrari de aparare impotriva inundatiilor.Pe sectorul Dunarii din zona judetului Constanta, debitele fluviului Dunare au inceput sa creasca inca din cursul lunii martie, astfel ca incepand cu 17 martie 2006, nivelurile Dunarii, pe sectorul aferent judetului Constanta, intre localitatile Ostrov si Garliciu, s-au aflat peste valorile cotelor de atentie si o parte dintre lucrarile de aparare impotriva inundatiilor din zona Dunarii au intrat in faza I de aparare.

Debitele au continuat sa creasca si in cursul lunii aprilie, atingand valori

maxime ale viiturii, la statiile hidrometrice de pe raza judetului Constanta

astfel

La mira zonala Cernavoda (pe bratul Borcea) s- a atins cota maxima de 736 cm la un debit de 6650 mc/s , in data de 24 aprilie 2006, cu 86 cm peste cota de pericol ;

La mira zonala Harsova s-a atins cota maxima de 764 cm, la un debit de 15580 mc/s, in data de 25 aprilie 2006, cu 104 cm peste cota de pericol.

Majoritatea lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor de la Dunare, aflate in administrarea Directiei Apelor ,,Dobrogea-Litoral' Constanta, care au o asigurare de 10% - 20%, au fost depasite, fara a se produce brese majore in corpul digurilor.

NIVELURI SI DEBITE MAXIME INREGISTRATE IN INTERVALUL APRILIE – MAI 2006

mira nivelul maxim debit maxim

hidrometrica cm / data (mc/s) / data

Calarasi 737/24.04.2006 15.690/ 24.04.2006

Ostrov 431/24.04.2006 -

(zona stadion)

Cernavoda   735/24.04.2006 6.650 /24.04.2006

Harsova -Port   764/25.04.2006 5.390 /25.04.2006

Harsova – Vadu Oii 764/25.04.2006 15.580 /25.04.2006

(cu bratul Borcea)

DIGURI DEVERSATE

Dig data deversarii dig deversat

cu maxim: (cm)

Dig Ostrov Dervent ( DADL) 15.04.2006 41

Dig Baneasa ( DADL) nu a fost deversat

Dig Oltina ( DADL) - nu a fost deversat (incinta a fost inundata ca urmare a ruperii digului Piscicola Oltina si cresterii nivelului in lacul Oltina)

Dig Viile Dunareni ( DADL) nu a fost deversat

Dig Rasova ( DADL) 16.04.2006 36

Dig Cochirleni 17.04.2006 24

Dig Parau Dunarea ( DADL) 12.04.2006 50

Dig Topalu II ( DADL) 14.04.2006 62

Dig Topalu I ( DADL) 13.04.2006 68

Dig oras Harsova ( C.L. Harsova) nu a fost deversat

Dig Harsova – Ciobanu – Garliciu ( ANIF) nu a fost deversat

Urmare inundatiilor produse pe fluviul Dunare, au fost afectate 10 localitati cu un numar total de 148 case, 7386 ha teren agricol, 14 poduri si podete, 18 km drumuri nationale, 27 km drumuri judetene si comunale.

Pentru limitarea pagubelor produse de inundatii, in perioada apelor mari au fost executate lucrari de suprainaltare si consolidare a tuturor digurilor si au fost construite lucrari provizorii de aparare (diguri iepuresti) in zonele : Ostrov, Oltina , Vlahii, Aliman, Rasova, Seimeni, Dunarea, Topalu.

Avand in vedere pierderile de vieti omenesti ( in localitatile :Cuza Voda, Pietreni, Baneasa, Costinesti) precum si pagubele materiale inregistrate ca urmare a inundatiilor produse de precipitatiile abundente si cresterea nivelurilor apelor peste cotele de inundatie si pericol, Directia Apelor ,,Dobrogea-Litoral' Constanta, a promovat in ultimii ani numeroase lucrari cu rol de aparare impotriva inundatiilor, unele dintre acestea sunt acum finalizate, altele sunt in derulare iar o parte dintre ele sunt in stadiul de proiectare.