Pestera Gramei
Date istorice. A fost explorata prima data in 1961 si descrisa in 1967 de catre V. Decu si M. Bleahu.
Localizare si cale de acces. Este situata in raza com. Podeni, jud. Mehedinti si sapata in versantul drept al vaii Topolnita, in masivul Dealul Croavelor, la 445 m alt. (75 m deasupra talvegului vaii Topolnita) (vezi fig. 129 si traseul 1).
Descriere. Este o pestera dezvoltata pe un sistem de diaclaze si fete de strat orizontale, avind galerii fosile si subfosilc in lungime de 390 m. Se patrunde printr-o deschidere mare (10/5 m), de unde se poate merge fie la dreapta, fie la stinga. Pe 242j91c stera propriu-zisa continua spre stinga; spre dreapta exista un culoar de forma unui canal meandrat, care se prelungeste inspre nord pe o fata de strat, iar dupa un scurt traiect se deschide la exterior. Urme ale acestui culoar se vad la exterior si in peretele de calcar (fig. 132.)
Pestera prezinta doua galerii etajate. Cea din dreapta, cu 3 m mai sus, incepe cu strimtori, apoi se largeste formind o sala relativ mare si inalta, de unde se poate ajunge in galeria stinga fie mergind inainte, fie continuind spre stinga. Galeria stinga, mult mai larga, prezinta numeroase nivele de eroziune si un profil vertical oval, fiind in cea mai mare parte dezvoltata pe diaclaze. Dincolo de zona cu gururi, galeria continua in linie dreapta, joasa si strimta, si dupa un scurt traiect devine inaccesibila. Din zona cu gururi se poate continua insa si spre vest, pe Culoarul cu Mil, dupa ce se coboara mai intii un put de vreo 3 m. La inceput culoarul este jos, apoi devine mai inalt; are planseul acoperit cu mult mil argilos, fiind in intregime inundat la viituri. In partea terminala el se bifurca, mai importanta fiind ramificatia din stinga (sudica), dezvoltata pe fata de strat, unde din cauza cantitatii mari de blocuri se inainteaza destul de greu pina intr-un punct fata de care ponorul de la exterior, prin care se infiltreaza apa in subteran, este foarte aproape.
Pestera a fost sapata de apa din valea Croavele Pesterii, care se pierde in calcarele din Dealul Cusacu, la 470 m alt., prin citeva ponoare laterale. In prezent orificiile din amonte sint foarte mici, deci inaccesibile, din care cauza la viituri apele se acumuleaza formind un lac, ulterior drenat in subteran. In aval apa nu paraseste reteaua subterana prin deschiderea propriu-zisa a pesterii, ci prin canale inaccesibile, situate la un nivel inferior. Peretii sint destul de impodobiti cu stalactite, scurgeri parietale, dar si cu o mare cantitate de depuneri (sol si resturi vegetale) pe peretii Culoarului cu Mil. Pina dincolo de zona cu gururi, planseul este in mare parte stincos sau acoperit cu gururi.
Este o pestera calda (10,6°C in profunzime, in octombrie 1962), umeda si cu schimb de curenti de aer in zona intrarii.
Fauna este relativ bogata. De aici s-au colectat izopode, opilionide, araneide, miriopode, colem-bole, coleoptere, diptere si chiroptere, dar numai Closania orghidani reprezinta un element troglobiont.
Conditii de vizitare. Este usor de parcurs pina la Culoarul cu Mil, in care inaintarea este mai dificila si impune un echipament de protectie. Sint necesare, bineinteles, mijloace de iluminare.
Traseul 2. Com. Balta - Dealul Curecea - Pestera din Dealul Curecea - Pestera Sfodei (fig. 129).
Se porneste din com. Balta, se traverseaza podul si se merge vreo 3 km pe drumul inspre com. Ciresu sau satul Malarisca pina in lunca Ponorelului. De aici, inaintind inspre sud, traversam un piriias ce vine din stinga si se pierde la vreo 300 m in dreapta printr-un ponor situat foarte aproape de un altul, prin care dispare in subteran piriul Ponorelului. Urcam un platou presarat cu doline si la locul denumit "La Morminti', o dolina cunoscuta de catre localnici sub numele de Crovul lui Rascraci include deschiderea din amonte a Pesterii din Dealul Curecea.
Acesta este drumul cel mai scurt si mai simplu. Dar la aceasta pestera se mai poate ajunge si daca mergem pe drumul dinspre Ciresu pina intilnim valea Topolnitei si apoi coborim pe aceasta pina la deschiderea din aval.
Pentru Pestera Sfodei se merge, de la deschiderea din aval a Pesterii din Dealul Curecea, pe valea Topolnitei pina in satul Sfodea, unde-i amplasata aceasta pestera, sau se coboara din drumul Ciresu-Balta pornind din Dealul Cusacu.
Tot in raza satului Sfodea se gaseste amplasat si un mic aven (Avenul din Boldul Ionestilor), la care ajungem urcind versantul drept al vaii Topolnita pina in Dealul Duncii.
|
