Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Pestera de la Cubles

geografie




Pestera de la Cubles

Date istorice. Numeroasele iscalituri de pe peretii pesterii atesta faptul ca ca a fost vizitata inca din deceniul 4 al secolului al XIX-lea (doua vizitatoare, Rack Gizela si Rack Vidma, s-au iscalit in 1836!). Pestera a fost cindva inchisa cu o poarta zidita (ale carei resturi se mai vad si astazi) in scop de protectie. Ea este temeinic cercetata biospeologic de catre Frivaldsky (1861), R. Jcannel (1923), E. G. Racovita si P. A. Chappuis (19 838b18i 29), G. Bocttger (1940) etc. Prima descriere a fost facuta de V. Vogi in 1920, care efectueaza si o serie de sapaturi in vederea examinarii depozitului de umplutura in trei puncte importante din pestera, incepind din 1963 pestera este cercetata de un colectiv al Institutului de speologie "E. Racovita' din Cluj-Napoca. Ea este cunoscuta si sub numele de Pestera de la Cuglis sau Coblesd. Localizare si cale de acces. Situata pe versantul sting al Vaii Blajului (afluent al Vaii Vida, bazinul hidrografic al Crisului Negru), la vest de Dealu-Mare Culmea Rosiorului, in Dealul Pietrarului.




Se urmeaza drumul carosabil de la Lunca Sprie, in lungul Vaii Vida, pina deasupra unei largi zone de confluenta, de unde se coboara pe jos in vale pina la pestera. Aceasta este greu de gasit fara ghid.

Descriere. Dezvoltata in calcare cretacice, pestera este orizontala, constituita din doua galerii importante, fara alte ramificatii, lipsita de un curs de apa, destul de bogat concretionata. Lungimea totala a pesterii este de 350 m (fig. 18).

Intrarea (alt. 430 m), de forma lenticulara, scunda (h 1,8 m), lata de 14 m, este obstruata partial de resturile unui gard de piatra cu care pestera a fost inchisa in trecut. Deschiderea, orientata spre sud-vest, da acces intr-un coridor relativ scund, usor descendent, al carui tavan prezinta concretiuni mari asemanatoare conopidei. Dupa 30 m, acest coridor debuseaza intr-un spatiu mai larg din care pornesc cele doua galerii importante ale pesterii: in stinga, cotind spre nord-vest, Galeria Nordica, iar in dreapta, spre sud-est, Galeria Sudica. Lumina zilei patrunde pina in peretele care constituie capatul coridorului principal de acces.

Galeria Nordica are o lungime totala de 170 m. Ea se caracterizeaza prin bogatia de gururi care tapiseaza podeaua aproape pe intreaga ei suprafata. Se remarca, de asemenea, o serie de domuri si formatiuni de prelingere inca bine pastrate. Spre sfirsitul ei galeria prezinta un mic coridor lateral bogat concretionat, iar vizavi de acesta un frumos dom stalagmitic cu gururi in jur. Ultima portiune se caracterizeaza prin prezenta numeroaselor hieroglife de coroziune pe pereti.

Fig. 18. Pestera de la Cubles (nr. 11), cartata de C. Plesa, inedita.



Galeria Sudica este lunga de 150 m si nu prezinta nici o galerie laterala. In totalitatea ei, aceasta galerie este si ea bogat concretionata. Pe podea abunda stalagmite in curs de formare, domuri si remarcabile formatiuni de prelingere, cu gururi de marimi variate. In portiunea centrala a galeriei se remarca in mijlocul galeriei coloana cu baldachin denumita Palmierul. La o departare de 25 m de Palmier drumul se ingusteaza datorita unei formatiuni uriase care a obstruat galeria, continuindu-se prin dreapta, peste un gur de mari dimensiuni (adinc de 1 m), dindu-ne posibilitatea sa patrundem in zona terminala a pesterii, care este de fapt un sorb. Galeria se termina printr-un diverticul care este scund si care, prin intermediul unui "baraj' (o margine de gur), da acces intr-o salita terminala de 6/4 m. Tavanul salitei prezinta in extremitatea sa nord-vestica un sistem de hornuri populat de lilieci.

Temperatura aerului din pestera este de 8C, iar cca a apei prezinta valori pe o gama mai larga, intre 6 - 8C.

Biospeologic, pestera se remarca printr-o bogatie extraordinara de fauna actuala: gasteropodul troglobiont Paladilhiopsis leruthi, ciclopidul Speocyclops troglodytes si harpacticoidul Spelaeocampius spelaeus (ambele troglobionte), coleopterele Drimeotus (s.str.) ko-vacsi thoracicus, Pholeuon (Para-pholeuon) gracile gracile si Duvalilus rcdtenbacheri vidarctensis.

Conditii de vizitare. Pestera usor accesibila, necesitind doar mijloace proprii de iluminare.











Document Info


Accesari: 1739
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )