![]() |
|
|
|
Subiectul
I
1. Limanuri fluviatile
sunt in unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera:
a) A
b) C
c) H
d) I
2. Raul care strabate cea
mai joasa regiune din Campia Romana este marcat, pe harta, cu numarul:
a) 16
b) 18
c) 19
d) 20
3.
a) 14
b) 15
c) 17
d) 20
4. Centru important
pentru metalurgia neferoasa este orasul marcat, pe harta, cu numarul:
a) 2
b) 5
c) 9
d) 12
5. Orasul marcat, pe
harta, cu numarul 2 se numeste:
a) Pitesti
b) Ploiesti
c) Ramnicu Valcea
d) Targoviste
6. Relieful vulcanic este
prezent in unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera:
a) B
b) E
c) F
d) G
7. Depresiunea Brasov
este strabatuta de raul marcat, pe harta, cu numarul:
a) 17
b) 18
c) 19
d) 20
8. Grinduri exista in
unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera:
a) C
b) F
c) H
d) I
9. Subcarpatii Curburii
au ca limita vestica raul marcat, pe harta, cu numarul:
a) 13
b) 16
c) 19
d) 20
10. Raul Barlad strabate
orasul marcat, pe harta, cu numarul:
a) 1
b) 2
c) 6
d) 10
Subiectul II Precizati:
1. numele oraselor
marcate, pe harta, cu numerele 4, 6,7 si 10;
4- Focsani 6- Piatra Neamt 7- Brasov 10-
Targu Mures.
2. numele raului care
strabate orasul marcat, pe harta, cu numarul 11;
Ialomita
3. numele unui bazin
carbonifer strabatut de raul marcat, pe harta, cu numarul 13;
Motru-Rovinari
4. numele riurilor
marcate, pe harta, cu numerele 16,17 si 20;
16- Dambovita; 17- Suceava; 20- Olt.
5. un tip genetic de lac
din unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera F.
lac glaciar
Subiectul III Precizat doua deosebiri intre:
a. clima unitatii de
relief marcate cu B si clima unitatii de relief marcate cu I;
1) In B patrund influente climatice oceanice,
iar in I cele pontice; 2) In B avem precipitatii medii anuale de peste 600 de
mm, in timp ce in I acestea scad sub 500 de mm.
b. relieful unitatii
marcate cu C si relieful unitatii marcate cu D;
1) Unitatea de relief marcata cu C
(Subcarpatii Getici) s-a format prin cutarea scoartei, incadrandu-se unitatii
morfostructurale de orogen carpatic, in timp ce unitatea marcata cu D (podisul
Dobrogei de Sud) s-a format prin sedimentare, pe un vechi fundament,
incadrandu-se in unitatea de platforma. 2) In Subcarpatii Getici altitudinile
depasesc 1200 de m (
c. clima unitatii de
relief marcate cu A si clima unitatii de relief marcate cu E.
1) In A se resimt influente climatice de
tranzitie si submediteraneene in sud, iar in E avem influente oceanice. 2)
Precipitatiile medii anuale in E (Podisul Somesan) sunt de 600-700 de mm, iar
in A (sectorul Olt-Arges) ele sunt de 500-600 de mm.
Nota 1: Pentru punctele a. si c. deosebirile se pot referi la oricare dintre
urmatoarele elemente de clima: temperaturi medii anuale, precipitatii medii
anuale, vanturi, influenta climatica, etaj climatic.Pentru punctul b.
deosebirile se pot referi la oricare dintre urmatoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini,
fragmentare, tipuri de relief. Nota
2: Punctajul complet va fi acordat numai daca cele doua unitati
de relief (de la punctele a., b. si c.) vor fi tratate comparativ si nu
separat.
Subiectul IV a. Scrieti, pe foaia de examen, pentru unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera J:
a. trei caracteristici
ale reliefului;
Muntii Apuseni s-au format prin cutarea
scoartei in orogeneza alpina si prin eruptii vulcanice (muntii Metaliferi) ,
fiind alcatuiti dintr-o mare diversitate de roci care se intrepatrund.
Altitudinea maxima este de 1849 de m in Varful Bihor din masiful cu acelasi
nume.
b. o influenta climatica;
influenta oceanica
c. doua rauri care au
izvoarele in unitatea de relief;
Ariesul si Ampoiul
d. un tip sau o clasa de
soluri;;
cambisoluri si spodosoluri
e. trei resurse de
subsol.
minereuri auro-argintifere, minereuri
cuprifere si bauxita.
b. Scrieti, pe foaia de examen, pentru unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera A:
a. modul de formare;
S-a format prin procese de colmatare, in urma
retragerii spre est a lacului cuaternar existent la sud de Carpati.
b. doua caracteristici
ale reliefului;
Cuvertura sedimentara este formata din
pietrisuri, nisipuri, argila, partea centrala si sudica fiind acoperita cu loess.
Detine campii piemontane, precum Campia Inalta a Pitestilor, cu altitudini de
300 de m si campii tabulare precum Gavanu-Burdea, Burnaz.
c. doua zone de
vegetatie;
silvostepa si paduri de stejar.
d. un tip sau o clasa de
sol;
molisoluri
e. doua resurse de
subsol;
petrol si gaze asociate, nisipuri si
pietrisuri de balastiera
f. doua orase cu peste
50.000 locuitori.
Alexandria, Giurgiu.
Subiectul V
a. Precizati doua tipuri
de resurse de subsol din Campia de Vest si modul de utilizare a fiecareia.
Ape geotermale, utilizate in tratamentul
balnear (Felix, 1 Mai) si ca agent termic (Oradea). Petrol si gaze asociate din
care se obtine combustibil.
b. Precizati doua tipuri
de roci de constructie din Carpatii Orientali care reflecta alcatuirea petrografica
a acestora.
Calcarele din Muntii Hasmasu Mare folosite la
fabricarea cimentului, andezitul (roca vulcanica), gresia (roca sedimentara).
c. Precizati doua tipuri
de relief creat de apele curgatoare in regiunile de deal si podis.
Apele curgatoare creeaza relief fluvial,
reprezentat prin vaile raurilor, vai largi cu terase si versanti afectati de
alunecari de teren.
d.Prezentati doua tipuri
de sate din regiunile de deal si podis, dupa numarul locuitorilor si fizionomia
vetrelor.
In regiunile de deal si podis exista sate
rasfirate pe vai si versanti, iar dupa numarul de locuitori, sate mijlocii
(500-1000) si sate mari.
Subiectul VI Analizati diagrama in coloane care prezinta evolutia temperaturilor medii
lunare la statia meteorologica de pe Varful Omu. Precizati:
a. valoarea minima
aproximativa a temperaturii medii, precum si luna in care se inregistreaza;
6 grade, august.
b. valoarea minima aproximativa
a temperaturii medii, precum si luna in care se inregistreaza;
minus 10 grade in ianuarie si februarie.
c. un factor care
determina temperaturile scazute;
valoarea scazuta a aradiatiei solare globale.
d. amplitudinea termica
medie, cu aproximatie;
6 -(-10) = 16 grade amplitudine
e. treapta majora de
relief in care este situata statia meteorologica;
treapta montana (munti inalti peste 2000 de m
altitudine)
f. diferenta, cu
aproximatie, dintre temperatura medie in luna septembrie si temperatura medie
in luna octombrie.
3-(-2) = 5 grade.
|