Pestera 62 din Bazinul Cernei
Date istorice. A fost explorata si studiata in 1965 de catre D. Dancau, Dinca Juvara si E. Serban si descrisa de catre aceiasi autori in 1968.
Localizare si cale de acces. Este situata in masivul Geantul Inelet, la capat 545g68f ul nordic al versantului, in apropierea vaii riului Iuta. La pestera se ajunge fie urcind din poteca care porneste din Valea Iuta, fie coborind din catunul Inelet. Alt. 490 m; la 145 m diferenta de nivel fata de Valea Cernei (vezi fig. III si traseul 3).
Descriere. Pestera incepe cu o deschidere mica (2/1,3 m) si continua cu un culoar fosil, in cea mai mare parte scund, ramificat in portiunile initiala si terminala. Lungimea retelei de culoare atinge 145 m (fig. 113).
La inceput, culoarul principal este descendent si cu podeaua acoperita cu material elastic. La fel se prezinta si ramificatia initiala, a carei prima portiune terminala estica, ascendenta, este complet imbracata in formatiuni de calcita. Ramificatia terminala, ceva mai joasa decit restul pesterii, este in parte acoperita de nisip si fragmente de calcar. Concretiuni se gasesc din abundenta in portiunea terminala vestica, pe al carui planseu exista si multe gururi cu apa.
Este o pestera calda (12-13°C in septembrie si octombrie 1965), umeda si lipsita de curenti de aer.
Faunistic, pestera pare sa fie destul de importanta, intrucit au fost gasite aici gasteropode, izopode, pseudoscorpioni, araneide, diplopode, diplure, colembole, coleoptere, ca sa mentionam doar grupele care pot fi reprezentate si in aceasta pestera prin specii troglobionte.
Fig. 113. Pestera 62 din Bazinul Cernei (nr. 87), cartata de E. Serban, din D. Dancau & al., 1968, modificata.
Fig. 114. Schita bazinului superior al Cernei (Cernisoara).
Conditii de vizitare. Este usor de parcurs, dar necesita haine de protectie si mijloace de iluminare.
|
