Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Pestera lui Adam

geografie




Pestera lui Adam

Date istorice. Se pare ca intrarea a fost cunoscuta dintotdeauna unor locuitori din Baile Herculane datorita aburilor densi pe care pestera ii emana intermitent in anotimpul rece. Prima mentiune dintr-o lucrare stiintifica o datoram lui M. Pascu (1967) care o figureaza pe o harta hidrogeologica si face referiri la ea in text. Pestera a intrat in atentia cercetatorilor Institutului de speologie «Emil Racovita» din 1970, cind N. Adam, care lucra pe atunci la administratia bailor, le-a adus la cunostinta ca a identificat locul in care se afla intrarea in subteran. I. Povara, G. Diac 828i83i onu si C. Goran incep sa faca cercetari de speolologie fizica, iar V. Decu, A. Negrea si St. Negrea, cercetari de bio-speologie. Aproximativ in aceeasi perioada pestera a fost vizitata de speoamatorul Ilie Pompiliu din Lugoj care a publicat unele observatii despre "Pestera calda de la Herculane'.




Localizare si cale de acces. Baile Herculane (jud. Caras-Severin). Este sapata in versantul drept al Vaii Cerna, sub Virful Ciorici, la 295 m alt. (135 m deasupra talvegului), pe o vale seaca afluenta. Pentru a ajunge la pestera este nevoie de ..calauza (vezi traseul 2 si fig. 105).

Descriere. Pestera mijlocie care incepe printr-un aven (212 m; 27 m denivelare maxima), fosila, dezvoltata pe sistem de fracturi si fete de strat in calcare de virsta malm neocomiana (fig. 108).

Cind nu ies aburi densi si calzi cu miros iute de guano, prin deschiderea circulara larga de peste 2 m se distinge foarte bine fundul avenului (-11 m). Coborind verticala usor surplombata la inceput ajungem intr-o salita in podeaua careia se deschid trei puturi si o galerie scunda si puternic descendenta. Aceasta galerie ne conduce in Sala cu Piele de Leopard. Din capatul salii, intrind la dreapta printr-o gaura strimta si tirindu-ne printr-o baltoaca cu apa de condensare calda de pina la 43°C, patrundem in Galeria cu Aburi, care dupa citeva zeci de metri se termina printr-o sala. Aburii fierbinti pina la 45°C, pulsind intermitent, impiedica adesea inaintarea pina la capat, mai ales ca pe alocuri tavanul se lasa, fortindu-ne la un tiris printr-o mocirla gelatinoasa. Din Sala cu Piele de Leopard, executind un tiris la stinga printr-o alta gaura strimta aflata in fata celeilalte, ajungem in Galeria cu Guano apoi, dupa o gititura, in Sala cu Guano, care se termina in fund de sac. In drumul lor spre iesirea din pestera aburii transforma cea mai mare parte a Galeriei si Salii cu Guano intr-o punga cu aer cald, aerul mentinindu-se in capatul vestic intre 29°C (iarna) si 31 °C (vara); de altfel, aici umezeala este foarte mare, uneori maxima, iar curentii de aer practic nu ajung. In aceste conditii, care amintesc pe cele ale pesterilor din zona tropicala, mai multe specii de lilieci (indeosebi Rhinolophus euryale) formeaza colonii masive prin aprilie-mai, iar dupa ce si-au crescut puii pleaca prin octombrie-noiembrie. Intrind vara in aceasta parte a pesterii stirnim o agitatie si o forfota de nedescris, riscind sa fim loviti usor cu aripile peste fata. Podeaua este acoperita cu un depozit de guano gros de peste 3 m. Peretii si tavanul sint putin concretionati (slabe scurgeri parietale, odontolite, stalactite), prezentind mai degraba hieroglife si "piele de leopard'.

Aceasta pestera incalzita de aburi fierbinti veniti din adincuri ridica interesante probleme legate nu numai de originea ei, ci si de formarea unor concretiuni nemaiintilnite in alte pesteri, precum si de studiul faunei in conditii climatice de "pestera tropicala'. Este vorba de crusta gelatinoasa, galbuie, care acopera complet peretii si planseul Galeriei cu Aburi si de niste stalactite, de asemenea gelatinoase, lungi de 4-8 cm si groase de pina la 1 cm, care penduleaza la suflarea aburului cald. In ce priveste fauna, un interes deosebit il prezinta aceea care se dezvolta in guano, dind nota caracteristica pesterii. Este vorba de putinele specii (in special de acarieni, ca Uroactinia cf. coprophila, probabil relict tropical, si Trichouropoda orbicularis care au putut rezista la conditiile cu totul particulare de aici si a caror indivizi se dezvolta in numar impresionant in toiul activitatii liliecilor.



Fig. 108. Pestera lui Adam (nr. 83), dupa I. Povara& al., 1972, simplificata.

Ca si in pesterile cu punga de aer cald si guano din regiunile tropicale, fauna cavernicola este cantonata mai ales in zona dinspre intrare, unde conditiile de viata seamana cu cele din pesterile obisnuite (izopode, miriopode etc). Dintre speciile troglobionte amintim izopodul Trichoniscus cf. inferus si o specie noua de Nesticus. Tot de aici s-a descris o specie noua de acarieni, Neotrombicula adamensis.

Conditii de vizitare. Pestera neocrotita, neamenajata, nedegradata, rar vizitata. Echipamentul necesar: casca, salopeta, bocanci sau cizme, lanterna etansa, o scara electron, o coarda de asigurare, carabiniere. Vizitarea in intregime (neaparat in grup cu un cunoscator al pesterii) dureaza 1/2 ore. Atentie la guanoul lunecos si la scorpionii din baza avenului (sub pietre).











Document Info


Accesari: 2566
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )