Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload


Relatiile biosferei cu celelalte geosfere; limitele biosferei, Definiti notiunile: biotop, biocenoza, ecosistem, biom, biosfera, areal biogeografic, centru biogenetic



1.         Relatiile biosferei cu celelalte geosfere; limitele biosferei


Biogeografia = descrierea invelisului viu situat pe suprafata terestra.

Oval: ABiosfera = cel mai nou invelis planetar. Cuprinde totalitatea organismelor animale si vegetale, inclusiv mediile de viata ale acestora.





Directiile de cercetare in biogeografie:

Ecologia relatiile existente intre organismele vii si intre organisme si mediul lor de viata;

Corologia raspandirea organismelor pe suprafata terestra; mijloace prin care se realizeaza aceasta raspandire; areale protejate;

Biocenologia distributia comunitatilor animale si vegetale pe suprafata terestra; modul in care P este regionat floristic si faunistic.


Limitele biosferei


Raspandirea organismelor este inegala la nivel planetar:

Zone foarte intens populate - zonele tropical-umede, zonele coraligene, deltele, estuarele, selful continental;

Zone slab populate zonele arctice, gheturile polare; ghetarii montani; gheizerele; largul oceanelor; la mare adancime (>1000m); craterele vulcanice; la mare adancime in scoarta terestra; in apele cu salinitate foarte mare (M. Moarta).


Limitele biosferei in atmosfera

Limita maxima pana la care se intinde biosfera este limita stratului de ozon (stratosfera) 22-23km. aici ajung doar spori si polen.

*stromatolite = bacterii primitive care se hraneau prin fotosinteza.

Densitatea maxima a organismelor este in primii 50-60m in troposfera.

Exceptii:

Sequoia gigantea arborele mamut

Sequoia semper virens

Aeroplanctoni 100-5000m (seminte, spori, acarieni)

Condor 7000m (condor)

Furnici pe everest (>6000m)


Limitele biosferei in hidrosfera

In hidrosfera s-a constatat ca viata este mult mai bine reprezentata decat in celelalte 2 medii.

Densitatea maxima a organismelor:

Recifii coraligeni (temp ridicata a apei, transparenta apei, adancimea mica) ofera loc de adapost pentru micro-organisme;

Delte si estuare;

Zonele de intalnire a curentilor calzi si reci oceanici;

Zonele platformei continentale;


Medii hidrografice mai putin favorabile vietii:

Fosele abisale;

Largul oceanelor;

Apele hiperhaline.


Limitele biosferei in litosfera

Aceste limite sunt mai greu de stabilit. Limita inferioara a vietii in litosfera ar corespunde cu pelicula de apa de la suprafata depozitelor de hidrocarburi.

Densitatea cea mai mare a vietii in litosfera corespunde orizontului biologic activ al solului (stratul superficial al solului unde se dezvolta radacinile plantelor)

Recorduri:

Vegetatie

o      Spinul Camilei (Sahara Egipteana) 15 m adancime;

o      Saxoul;

o      Salcamul (in RO) 5-6 m adancime.

Animale

o      Cartita 5-6m adancime;

o      Rama 7-8m adancime.

Densitate foarte mica se intalneste in gheturile perene.

2.         Definiti notiunile: biotop, biocenoza, ecosistem, biom, biosfera, areal biogeografic, centru biogenetic

Biotop = mediul de viata al unei biocenoze.

Biocenoza = este ansamblul format din totalitatea populatiilor vegetale si animale care traiesc intr-un mediu cu caractere relativ omogene. Este formata din : fitocenoza totalitatea speciilor vegetale dintr-un teritoriu si zoocenoza totalitatea speciilor animale dintr-un teritoriu.

Ecosistem = ansamblul dinte biotop si biocenoza.

Biom = complex ecologic care se formeaza in raport cu un anumit mediu ambiant / comunitate ecologica formata din mai multe ecosisteme similare (DEX)

Biosfera = cel mai nou invelis planetar. Cuprinde totalitatea organismelor animale si vegetale, inclusiv mediile de viata ale acestora.

Areal biogeografic =

Centru biogenetic =

3.         Factorii abiotici ai mediului si influenta lor asupra organismelor vii.

Factorii climatici

LUMINA

Influenta luminii asupra organismelor vii

Lumina influenteaza speciile vegetale si animale : influenteaza raspandirea, influenteaza procesele metabolice din viata plantelor si animalelor, influenteaza bioritmul speciilor si anumite functii(nutritie, reproducere).

Influenta luminii asupra plantelor

Cantitatea de lumina difera, variind in functie de procesele atmosferice.

Procese fiziologice influentate de lumina

procesul de asimilatie clorofiliana(fotosinteza)

Majoritatea plantelor verzi pt a realiza fotosinteza au nevoie de lumina, exceptiile fiind reprezentate de ciuperci, bacterii, unele plante superioare parazite sau carnivore

evapotranspiratia care asigura circulatia substantelor minerale nutritive de la radacina la frunza si se materializeaza prin eliminarea de catre planta a apei din sol si acest proces creste dp cu lumina


Adaptari ale speciilor vegetale fata de intensitatea luminii

cresterea si forma plantelor

coloramentul arborilor

competitia pt lumina


Dupa lumina sunt mai multe categorii de plante(plante indicatoare de lumina) :

o            plante fotofile(heliofile sau eurifote) adaptate la intensitatea mare a luminii si sunt specifice mediilor de tundra, stepa, preerie, pampas, deserturi, stratul superior al padurilor si versantilor cu expunere S, S-V, E

o            plante heliosciofile care suporta o usoara umbrire(semiumbra)

o            plante ombrofile(sciofile sau fotofobe) care sunt in stratul inferior al padurilor tropicale umede, versantii umbriti sau in pesteri


Influenta luminii asupra animalelor

asupra coloritului

asupra ritmului activitatii

asupra bioritmurilor zilnice si sezoniere care duc la diapauza insectelor, reproducerea pasarilor, a mamiferelor, migratia, hibernarea


Adaptari ale animalelor in conditii diferite de iluminare

homocromia permanenta care este capacitatea organosmelor de a copia culoarea mediului de viata

culoarea de avertizare care reprezinta schimbarea aspectului coloristic in functie de situatie


Dupa lumina sunt :

animale fotofile

animale ombrofile


TEMPERATURA

Influenta temperaturii asupra organismelor vii


Limitele de toleranta ale organismelor fata de temperatura

Exista un ecart termic pe care majoritatea organismelor il suporta intre 0 si 50 grade Celsius.


Dupa gradul de adaptabilitate la variatiile de temperatura organismele se clasifica in :

organisme euriterme care suporta variatii de temperatura

organisme stenoterme care nu suporta variatii

Dupa capacitatea de a regla temperatura corpului in functie de mediul ambiant sunt :

organisme poikiloterme

organisme homeoterme


Adaptari ale planteor fata de temperaturile scazute

dispunerea ramurilor pe sol rezultand formatiuni vegetale pitice pt a conserva energie

cresterea plantelor sub forma de pernite(covor)

formarea tulpinilor si ramurilor in sol, la suprafata aparand numai frunzele si florile

trecerea sezonului nefavorabil/calduros sub forma de seminte, bulbi sau tuberculi

piederea frunzelor


Adaptari ale animalelor 

dezvoltarea unui strat de blana gros

acumularea de tesut adipos sub piele

aglutinarea indivizilor unei specii


Adaptari comportamentale 

cautarea microhabitatelor cu temperaturi mai favorabile care se concretizeaza prin migratii

construirea de tuneluri sau galerii

ingroparea in nisip ziua

hipotermie adaptiva(hibernare) adica stare de latenta det de frig

estivarea generala de incalzire excesiva


Temperatura are rol in etajarea pe altitudine si definirea zonelor de vegetatie latitudinala(stratificare termica).

Plantele se pot grupa in categorii(plante indicatoare de temperatura) :

plante megaterme in medii unde t.m.a=ct >20 grade C

plante mezoterme in medii unde t.m.a intre 15 20 gr C

plante microterme t.m.a intre 0 15 grade C

plante hechistoterme t.m.a = 0 grade C

UMIDITATEA

Influenta umiditatii asupra organismelor vii


Apa intra in alcatuirea organismelor vii.Este sursa de hrana pt viata deci este vitala.Apa este mediu de viata pt majoritatea speciilor de pe pamant.

Categorii de plante dupa umiditate :

plante hidrofile

plante higrofile

plante mezofile

plante xerofile


Factorii hidrici

Influenta apei asupta organismelor vii

Apa reprezinta un continut fundamental al corpului vegetal si animal. Apa reprezinta un mediu de viata pentru un numar enorm de organisme. Cele oceanice si marine sunt caracterizate printr-o biodiversitate foarte mare la animale.

Influenta apei asupra plantelor

Cu mici exceptii plantele isi obtin apa din porii capilari existenti in panza freatica. Pentru ca panza freatica este situata la adancimi diferite, plantele si-au dezvoltat sistemul radicular, care prezinta caracteristici morfologice diferentiate in functie de adancimea nivelului piezometric.

Plante dependentede sol :

Tipuri de sisteme radiculare :

1.     PIVOTANT plante care traiesc in medii cu deficit de umiditate sau in soluri foarte permeabile unde panza freatica se intalneste la adancime mare (nisip).

Cele mai lungi radacini : spinul camilei(20m), saxaul, salcamul (6-7m)

2.     RAMIFICAT intalnit in medii cu regim de umiditate variabil, cu perioade in care umiditatea este suficienta dar si perioade de seceta. Ex : frasinul, plantele ruderale (pirul), preerile.

3.     EXTENSIUNE LATERALA intalnit in principal in deserturi. Ex : cactusul candelabru, cactusul urias.

4.     FASCICULAT intalnit in medii cu umiditate suficienta . Ex : rogozul

Plante independente de sol :

1.     Plante HIDATOFILE

obtin apa direct din atmosfera ;

prezinta spini care pe timpul noptii absorb aerul condensat ;

sunt dezvoltate pe soluri halofile ;

ex : Reaumuria hirtella, Frankenia pulverulenta.

2.     Plante ACVATICE

Algele

3.     Plante PARAZITE

Obtin apa din corpul gazdelor. EX : vascul, varcelul

4.     Plante EPIFITE

Isi infig radacinile in humusul ce se formeaza din resturile vegetale la furcitura? ramurilor. Ex : orhideea.

Categorii de plante indicatoare de umiditate :

1.     Plante HIDROFILE - Legate nemijlocit de mediul acvatic plante acvatice ;

Plante submerse plante acoperite complet de apa : bradisul, broscarita ;

Plante plutitoare : nuferi, lintita ;

Plante emerse au radacina si partial tulpina scufundate in apa : stuful, trestia, papura.

2.     Plante HIGROFILE

Medii cu exces de umiditate ;

Pe soluri higromorfe, f imbibate in apa : in lunci, pe malurile lacurilor, la baza versantilor pe conurile de dejectie, in padurile ecuatoriale

Ex : salcia alba, plopul alb, aninul alb/negru, rachitele, arborele de cauciuc, bananierul, ficusul,  arborele calatorilor  - Madagascar,  Chiparosul de balta  - Florida.

3.     Plante MEZOFILE

Plante cu exigente moderate fata de umiditate : in pajisti, fanete

Mediul temperat este foarte favorabil

4.     Plante XEROFILE

In medii cu deficit de umiditate : deserturi, semideserturi, stepe, preerie, pampas, etajul alpin, tundra, pe calcare

Cauzele xerofilismului : lipsa precipitatiilor (xerofilism climatic), tipurile de sol (xerofilism edafic), proprietatile fizico-chimice ale apei temperaturi foarte scazute, aciditate, salinitate (xerofilism fiziologic).

Subcategorii ale plantelor xerofile :

o Plante xerofile suculente plantele care traiesc in medii cu deficit de umiditate si/sau soluri cu permeabilitate ridicata. Ex : cactus, aloe.

o Plante xerofile freatofile (hemixerofile) plante care se alimenteaza din panza freatica ; adaptate la xerofilism edafic. Ex : saxaul, salcam, spinul camilei.

o Plante xerofile propriu-zise plante cu mai multe tipuri de adaptari : mimeaza ofilirea laurul, maslinul ; frunze ericoidale (rasucite) colilia ; corpul acoperit cu puf pelinul.

o Plante hidatofile obtin apa din atmosfera

o Plante oxifile mlastini, turbarii, tundra

o Plante psichrofile rezistente la frig tundra.


Influenta apei asupra animalelor :

Pentru unele animale apa este mediu de viata permanent sau temporar si sursa de hrana.

Animalele xerobionte traiesc in medii cu deficit de umiditate deserturi

o   N. Saharei Antilopa Mendas isi procura apa din semintele cu care se hraneste ;

o   Dromaderul (Sahara) si Camila (Gobi) retin apa in cocoasa ;

o   Broastele balon Australia ;

o   Reptilele au pielea foarte groasa sau protejata cu anumite structuri cornoase

Animale higrobionte broasca, nutria, castroul, vidra, bizonul, hipopotamul, crocodilul, pelicanii, lebedele

Animale acvatice

Animale trogobionte (pesteri) viermi, melci

Factorii edafici

Influenta solului asupra organismelor vii

Prin calitatile sale, respectiv continutul in substante minerale, Ph textura si structura, solurile influenteaza dezvoltarea si raspandirea pe suprafata terestra a speciilor vegetale si animale.

In functie de dependenta fata de sol se disting 2 categorii principale de plante :

plante independente de sol

plante dependente de sol


Dupa componenta chimica a solurilor se disting :

plante nitratofile concentratie mare de compusi ai azotului

plante halofile soluri bogate in clorura de sodiu

plante calcifile bogate in carbonat de calciu

plante glicofile sol sarat in sare(soluri dulci)


Dupa Ph-ul solurilor se disting :

plante acidofile(oxifile) soluri cu Ph scazut intre 5.5 6.2

plante neutrofile Ph intre 6.2 7

plante bazifile Ph > 7(soluri alcaline)


Dupa textura si structura solurilor :

plante psamofile adaptate la soluri nisipoase

plante litofile cresc pe prundisuri si bolovanisuri

plante casmofile cresc pe stancarii


4.         Plante indicatoare de lumina, temperatura, umiditate, pH, compozitie chimica, textura si structura a solurilor

5.         Mijloace de diseminare activa; exemple

Prin propriile mijloace ale indivizilor ALITOCORIE

Capacitatea de inmultire a speciilor (prolificitatea) soarecele, iepurii, tantarii, mustele, termitele capacitate mare; elefantul capacitate mica

Vechimea arealului (varsta geologica a speciilor) cangurii, reptilele

6.         Mijloace de diseminare pasiva; exemple

Raspandirea indivizilor unei specii cu ajutorul agentilor de mediu cu ajutorul agentilor de mediu (vantul, apa, aplte specii, omul).

Diseminarea cu ajutorul vantului ANEMOCORIE.

Pentru a putea fi transportate cu ajutorul vantului sporii si semintele plantelor prezinta adaptari precum: greutate specifica mai mica cecat a aerului, prezenta unor accesorii pentru facilitarea zborului (papadia, plopul, teiul artarul etc). vantul poate transporta si acarieni sau mici insecte.

Diseminarea cu ajutorul apei

Este specifica regnului vegetal si animal. Pentru a se disemina pe calea apei, frunzele plantelor trebuie sa fie usoare, sa reziste la putrezire (cocotierul, castanele de balta, nuferii)

Diseminarea cu ajuotul altor specii ZOOCORIE

Prezenta unor seminte care rezista la atacul sucului gastric sau seminte revazute cu clestisori, tepi (turita, vinarita);

Fructe lipicioase (vascul) alte animale transporta semintele in galerii, scorburi;

Pasarile de balta transporta melcisori, crustacee, viermisori;

Omul a raspandit gandacul de colorado si neghina;

Crustacee care se prin de nave.


7.         Caracteristici ale arealelor biogeografice si ale centrului biogenetic

Acesta reprezinta teritoriul pe care se afla raspanditi indivizii unei specii.Un rol important in formarea arealelor biogeografice revine centrului biogenetic care reprezinta punctul in care a aparut pt prima data o specie pe suprafata terestra.Din acest centru indivizii tind sa se extinda in teritoriu atat de mult cat le permit conditiile de mediu fata de care acestea prezinta anumite adaptari.Intre cauzele care pot influenta extinderea la distanta mai mare sau mai mica de acest centru a indivizilor unei specii pot fi mentionate : cauzele orografice, cauzele climatice, cauzele hidrologice, cauza antropica.

Caracteristici ale arealelor :

marimea arealelor

forma arealelor

densitatea indivizilor intr-un areal

vechimea arealelor


8.         Categorii de areale dupa marime

Factori care influenteaza marimea :

adaptabilitatea indivizilor unei specii la variabilitatea conditiilor de mediu :

specii cu valenta ecologica mare(specii euribionte,euritope,ubicviste)

stenobionte(stenotope)

capacitatea de prolificitate a speciilor

vechimea speciei

mijloacele de diseminare ale indivizilor unei specii :

diseminarea activa(autocorie) presupune raspandirea indivizilor unei specii prin mijloace proprii

diseminarea pasiva imbraca mai multe forme in functie de agentul care intermediaza raspandirea indivizilor :

o    anemocoria cu aj vantului

o    hidrocoria cu aj apei

o    zoocoria cu aj altor specii faunistice

o    de om voluntar sau involuntar


Tipuri de areale dupa marime

cosmopolite(ubicviste) areale mari


9.         Categorii de areale dupa vechime

endemice cu o raspandire limitata dupa vechime :

o paleoendemice

o neoendemice


10.    Categorii de areale dupa forma

Forma arealelor

cvasicirculare

discontinue


Dupa forma

circumterestre care inconjoara globul intre anumite grade de latitudine corespunzatoare unor specii cu preferinte climatice diferite si au subtipuri :

o   circumpolar boreale

o   circumtemperat boreal

o   pantropical(circumtropical)


11.    Importanta reprezentarii cartografice a arealelor biogeografice

Cartarea si reprezentarea cartografica a arealelor poate pune in evidenta aspecte referitoare la marimea arealului, de raspandire a unei specii, forma arelului, valenta ecologica a speciei, orezenta unor obstacole pe care indivizii unei specii nu le pot depasi concentrandu-se in proximitatea acestora.Poate pune in evidenta dinamica sau evolutia in timp a arealului unei specii rezultat din analiza unor reprezentari cartografice la un anumit interval de timp.

Metodologia cartarii si reprezentarii cartografice a arealului unei specii

1.           documentarea asupra preferintelor ecologice si asupra comportamentului speciei respective

2.           identificarea si inventarierea punctelor sau statiunilor in care a fost semnalata prezenta cel putin a unui reprezentant al speciei respective

3.           inscrierea pe harta a raspandirii speciei utilizand in acest scop metoda menita sa sugereze cel mai bine caracteristicile arealului de raspandire :

a punctelor sau semnelor conventionale indicatoare at cand statiunile de raspandire se afla la distante mari unele fata de altele

a limitelor este indicata at cand specia are o raspandire continua pe un anumit teritoriu iar in limitele acestui teritoriu statiunile de raspandire au o anumita constanta

metoda fondului calitativ at cand perimetrul arealului este foarte mare


Dpv stiintific si practic prezinta importanta deosebita reprezentarea cartografica a arealelor urmatoarelor categorii de elemente floristice si faunistice :

arealele unor specii endemice rare sau foarte rare sau noi pt stiinta

arealele unor specii floristice/faunistice care isi au centrele biogenetice in afara granitelor unei tari

arealele unor specii vulnerabile/periclitate/amenintate cu disparitia

arealele unor specii cu valoare economica

arealele unor specii cu valoare terapeutica

etc.



Document Info


Accesari: 656
Apreciat: hand

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )