SUBCARPATII
Subcarpatii alcatuiesc un tinut
deluros care, sub forma unui briu, cind mai lat, cind mai ingust, insotesc
marginea Carpatilor Orientali si Meridionali, incepind din valea riului Moldova
pina in valea riului M 919c25j otru. Subcarpatii apar ca o treapta mai joasa fata de
muntii alaturati, dar mai inalti decit regiunile de podis si cimpie.
Subcarpatii au luat nastere, intocmai ca si muntii, prin incretirea scoartei,
intre munti si dealuri se gasesc numeroase depresiuni subcarpatice. Daca muntii
cu toata sobrietatea si inaltimea lor deschid tot timpul anului portile de
primire si la toata lumea, cu atit mai mult Subcarpatii, mai mici ca altitudine
si natura lor mai putin capricioasa, ofera o paleta admirabila de culori
permanent imbietoare.
Regimul climatic mai blind in unele depresiuni subcarpatice favorizeaza
cresterea unor specii vegetale cu caracter termofil, pe linga bogatia covorului
de paduri, care imbraca mai ales spinarile dealurilor. Nu lipsesc nici
terenurile pentru culturi. Depresiunile si vaile largi adapostesc orase si sate
mari inconjurate de intinse livezi cu pomi fructiferi, mai cu seama cu pruni si
meri. Pe versantii dealurilor subcarpatice, expuse in bataia razelor soarelui,
se intind numeroase podgorii. Omul a locuit in Subcarpati din indepartate
vremuri, fapt atestat de exponatele din diferite muzee. O alta trasatura a
Subcarpatilor consta in existenta in subsol a unor importante masive de sare,
zacaminte de lignit, gaze naturale si de petrol care constituie baza unor
puternice ramuri industriale. De aceea in zona subcarpatica s-au dezvoltat
multe centre industriale. In aceste locuri, sint numeroase izvoare cu ape
minerale, cu multe statiuni de cura si odihna, unele de interes general.