Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Aspecte privind emisia de poluanti gazosi in atmosfera in industria energetica

Ecologie




Aspecte privind emisia de poluanti gazosi in atmosfera in industria energetica



Capitolul I

Considerente privind impactul asupra mediului a centralelor electrice

In activitaea industriala intervin o serie de procese complexe generatoare de poluanti in toti factorii de mediu. Astfel, in industria energetica, in procesul tehnologic de producere a energiei electrice si termice, ca urmare arderilor combustibililor fosili sunt emisi in atmosfera poluanti gazosi cum ar fi dioxidul de sulf ( provenit din sulful continut in combustibili ), dioxidul de azot ( provenit din reactiile care au loc intre azotul contint de combustibil si ererul de ardere ), pulberi ( provenite din particulele nearse mecanic datorita controlului necorespunzator al procesului de ardere, precum si de continutul de asfaltene din pacura, sau continului in cenusa al combustibililor ) precum si a gazelor cu efect de sera cum ar fi dioxidul de carbon.

Utilixarea energiei produce un impact negativ asupra unui spectru larg, de receptori, intre care sunt sanatatea oamenilor, ecosistemele naturale si artificiale. Desi este recunoscut astazi faptul ca acest impact conduce la costuri pentru societate, pretul de piata al energiei inca nu reflecta costurile privind efectelenegative ale mediului inconjurator. Pornind de la principiul dezvoltarii durabile, exista, astazi, un interes crescand pentru icluderea evaluarii impactului utilizarii energiei asupra mediului si sanatatii, precum si costurile asociate, in procesul de luare a deciziilor pentru alocarea optima a resurselor epuizabile.

Pornind de la coceptele de dezvoltare durabila si bunastare economica, pentru imbunatatirea calitatii mediului inconjurator, s-au efectuat o serie de studii in care sunt evaluate efectele producerii energiei electrice asupra unei game largi de receptori, inclusiv sanatatea populatiei, materialele, recoltele, padurile, crescatoriile piscicole si ecosistemele naturale.

Se prezinta mai jos o diagrama care sintetizeaza efectele analizate:

Calea de impact

EMISII

TRANSPORT SI CONVERSIE CHIMICA

CONCENTRARE SI DEPOZITARE

RASPUNSUL RECEPTORILOR

IMPACT FIZIC

MODIFICAREA UTILITATII

REDUCEREA BUNASTARII

COSTURI

Efecte asupra sanatatii si mediului incluse in analiza

Categoria de impact

Poluant

Efecte analizate

Sanatae publica - mortalitate

PM10

SO2

Reducerea duratei medii de viata datorita mortalitatii acute si cronice

Sanatae publica

PM10

Internari in spitale de boli respiratorii

Morbiditate

PM10

SO2

Reducerea numarului de zile de activitate

Internari in spitale de boli cardiovasculare

Utilizarea bronhodilatatoarelor

Cazuri de bronsite cronice

Cazuri de tuse cronica la copii

Tuse la bolnavii astmatici

Simptome de boli respiratorii

Radiatii

Cancer

Deteriorari materiale

SO2, , depuneri acide

Imbatranirea otelului galvanizat, calcarului, mortarului, gresiei, vopselelor, finisajelor si a zincului din cladirile utilitare.

Recolte

SO2

Modificarea recoltei de grau, orz,secara, ovaz,cartofi,sfecala de zahar.

Depuneri acide

Cresterea necesarului de medicamente

N, S

Efecte asupra fertilizarii

Ecosisteme

Depuneri acide

Depasiri incarcarii critice pentru diverse sisteme

eutroficare

Depasiri incarcarii critice pentru diverse sisteme

Prezentarea fluxurilor de energie si masa care rezulta in cadrul procesului de combustie in industria energeica

Combustibilul necesar arderii. Acesta constituie un flux de material a c`rui m`rime depinde de puterea electric` momentana a centralei si de felul si calitatea combustibilului utilizat (p`cur`, gaz natural).

Aerul necesar arderii. Aerul este preluat de ventilatoarele de aer din exteriorul cl`dirii in care se afl` instalate cazanele de abur si introdus in arz`toarele cazanului odat` cu combustibilul.

Gazele de ardere. {n focar are loc procesul de reactie intre aerul de ardere si combustibil cu formare de gaze de ardere la temperatur` ridicat`, acestea form@ndu-se din elementele combustibile continute in combustibil si din aerul necesar arderii.

Gazele de ardere cedeaz` c`ldur` fluidului de lucru, apa, reduc@ndu-si treptat temperatura p@n` la temperatura de evacuare din cazan.

Evacuarea gazelor de ardere in atmosfer` se face prin instalatiile de evacuare a gazelor de ardere (canale de gaze, ventilatoare de gaze, cosuri de evacuare).

Fluxul fluidului de lucru ap`-abur. Acest flux in circuit inchis, este caracterizat de variatii mari ale volumului specific.

Aburul suprainc`lzit iesit din cazan se destinde in turbin` p@n` la presiunea subatmosferic` de condensare, cu cedare de lucru mecanic.

Fluxul de ap` de r`cire. Acest flux presupune utilizarea unor debite mari de ap`, necesar` pentru condensarea aburului destins in turbin`. Aceasta se face in condensatoare de suprafat` r`cite cu ap`.

Fluxul de c`ldur` c`tre consumatorii externi apare sub forma unor trasee de abur si ap` fierbinte c`tre consumatorii de c`ldur` din jurul centralei si a unor conducte de condensat sau ap` prin care agentul termic se intoarce de la consumatori.

Apa de adaos in circuitul termic. Debitul de ap` de adaos depinde de cantitatea de condensat pe care o restituie consumatorii de c`ldur`.

Fluxul de energie electric` spre sistemul electroenergetic reprezint` calea de scurgere a energiei utile livrate.

Fluxul de energie pentru serviciile interne reprezint` fluxul de energie necesar pentru antrenarea tuturor consumatorilor interni ai centralei electrice.

Aprovizionarea cu combustibili

Aprovizionarea cu combustibil se poate face:

Combustibili lichizi:

pe calea ferata si decarcare prin rampe de pacura specializate

pe apa in convoaie impingator - barje tank descarcata prin instalatii specializate de tipul OIL TERMINAL prevazute cu dane de acostare si brate specializate de descarcare

direct prin conducte pentru centralele termice aflate in imediata vecinatate a rafinariilor

Combustibili solizi

pe calea ferata cu descarcare prin rampe speciale

pe apa in convoaie impingator - barje tank descarcata prin instalatii specializate

prin benzi transportoare pentru centralaele de tipul “ la gura minei”

Combustibili gazosi

prin conducte, iar utilizarea lor in procesul tehnologic facandu-se prin intermediul statiilor de reglare presiune / debit, statii care au de regula un inalt grad de automatizare.

Consideratii privnd poluantii gazosi din prisma “ Celei mai bune tehnici disponibile” BAT

Reducerea emisiilor de NOx si SO2

Reducerea emisiilor de NOx

Rata de formare a NOx depinde foarte mult de temperatura gazelor de ardere si de continutul de azot din combustibil. Ambele caracteristici sunt foarte importante in procesul de formare a NOx.

NOx termic poate fi controlat prin reducerea temperaturii fl`c`rii in camera de ardere.

Deasemenea, cantitatea de azot din combustibil poate fi limitat` prin cerintele contractuale de furnizare a combustibilului.

Concentratia de NOx in gazele de ardere scade cu sc`derea excesului de aer in camera de ardere a combustibilului.

Un alt factor important al concentratiei de NOx in gazele de ardere il are m`rimea cazanului.

Sunt numeroase metode care pot fi utilizate in procesul de ardere pentru diminuarea form`rii de NOx.

Cea mai uzual` si utilizat` metod` este cea a utiliz`rii de 'arz`toare cu NOx redus'.

Reducerea emisiilor de SO2

Combustibilul lichid (p`cura) contine in mod uzual sulf intr-o concentratie de maxim 3% din mas`. Acesta se g`seste sub form` organic`, iar o mic` parte poate fi si sub form` de compusi anorganici.

{n timpul procesului de ardere la inalt` temperatur` si in prezenta oxigenului de combustie, sulful se combin` cu oxigenul si formeaz` SO2, SO3 si SO.

SO2 este predominant in gazele de ardere, in conditii normale de ardere, SO3 av@nd o prezent` de sub 0,1%.

Este foarte important s` control`m continutul de SO2 si SO3 in gazele de ardere, deoarece in combinatie cu apa acesta se transform`, in conditiile sc`derii temperaturii in acid sulfuric.

Pentru a reduce continutul de SO2 in gazele de ardere, in mod uzual, se aplic` dou` metode:

reducerea continutului de sulf in combustibil (o reducere de 0,5% a sulfului in combustibil duce la o sc`dere cu 800 mg/ Nm3 a SO2 in gazele de ardere;

introducerea de instalatii de desulfurare a gazelor de ardere.

Niveluri de emisie NOx si SO2 Nivelul emisiilor de NOx pentru centrale existente retehnologizate, asociat m`surilor BAT este:

Nrcrt

Putere termic` (MWt)

Nivelul emisiilor de NOx asociat cu BAT

> 300

Nivelul emisiilor de SO2 pentru centrale existente retehnologizate, asociat m`surilor BAT este:

Nr crt

Putere termic` (MWt)

Nivelul emisiilor de SO2 asociat cu BAT

> 300

Capitolul II

Consideratii asupra metodelor de monitorizare a poluantilor atmosferici

Alegerea procesului de masurare a poluantilor din aer depinde de substanta ce urmeaza a fi masurata, de proprietatile acesteia si de informatia ce se doreste a fi obtinuta din valorile masurate. Masuratorile trebuie realizate atat la locul de formare a poluantilor aerului pentru determinarea emisiilor cat si la locul unde acestia au efect pentru determinarea calitatii aerului. Poluantii se pot gasi sub diverse stari: gazoasa, lichida si solida. In consecinta trebuie utilizate diverse tehnici de masurare. Concentratiile poluantilor aerului sunt masurate in primul rand. Debitele masice sunt de asemenea relevante pentru emisii.

Masuratori discontinue sau continue

echipamentele de masurare continua in functionare reflecta caracterul temporal al cantitatii masurate

echipamentele de masurare discontinua in functionare reflecta cantitatea masurata ca valoare medie pe perioada de referinta.

Instrumente de masurare continua in functiune

instrumente de masurare automata bazate pe principii fizice, chimico – fizice, sau chimice de masurare

indicarea sau inregistrarea constanta a marimii a marimii de iesire electrice a valorilor de masurare

instrumentele trebuie calibrate cu gaze de calibrare prin masurari manuale comparative

nu au fost create instrumente de masura automate pentru toate componentele sau nu sunt disponibile pentru toate componentele

Instrumente de masurare discontinua in functiune

cele mai multe sunt procese manuale sau procese automate discontinue

in general, masuratorile sunt realizate in doua etape

colectarea probelor in teren cu ajutorul a diferite instrumente

analiza probelor in laborator

probele luate pot fi analizate in laborator deci se poate intampla sa existe substante care nu sunt accesibile cu ajutorul instrumentelor de masura cu functionare continua

prin acumulare, pe perioade lungi, instrumentele de masura pot sa nu mai reactioneze la concentratii mici ale gazului detectat.

dezavantaj: rezultatele masuratorilor sunt disponibile dupa o anumita perioada de timp

cantitatile masurate se bazaeaza pe determinarea masei si volumului, din acest motiv sunt utilizate ca metode de masurare de referinta

Tehnici de masurare pentru poluanti gazosi

Tehnica de masurare

Emisii

Calitatea aerului

Continue

Discontinue

Exemple de gaze ce sunt detectate

Absorbtia radiatiei in spectru infrarosu

(fotometru IR )

CO, CO2, SO2, NO, NH3, H2O, CH4, C2H2, C2H4

Absorbtia radiatiei in spectru in spectru ultraviolet

(fotometruUV)

O3,NO, NO2, SO2, Cl2, H2S, HCHO,NH3

Absorbtia radiatiei in spectrul vizibil

NO2, Cl2

Fluorescenta UV

SO2

Chemiluminiscenta

NO, NO2, O3

Fotometria flacarii

Toate sulfurile sau SO2

Coductometrie



SO2, H2S, CO2, Cl2, HCl

Amperometrie

NO2, H2S, O2, CO, SO2

Colorimetrie

SO2, Cl2

Potentiometrie

PH, HF, HCl, O2

Paramagnetism

O2

Conductivitate termica

CO2, H2

Cromatografie gazoasa

Componente organice

Cromatografie cu lichide de inalta performanta

( HPLC )

Componente organice, determinare individuala, ioni in solutie

Metode chimice umede

Colorimetrie

SO2, NO2, F-, Cl2, NH3, O3, HCHO

Titrare

Capitolul III

Tehnologii de reducere a emisiilor

Reducerea emisiilor de dioxid de sulf

Reducerea emisiilor de oxizi de azot

Reducerea emisiilor de pulberi

Reducerea emisiilor de dioxid de sulf

Exista trei cai principale de reducere a emisiilor de SO2:

Desulfurarea combustibililor: se poate face in procesul de rafinare, prin amestecul diferitelor sorturi de combustibil. Desulfurarea se mai poate realiza prin hidrogenare. Desulfurarea are loc in prezenta unor catalizatori de cele mai multe ori cobalt si molibden pe un suport de alumina, la temperaturi de 320- 420 0 C si presiuni de 25 – 70 bar.

Alegerea corespunzatoare a combustibilului: se face de regula din faza de proiectare sau schimbarea celui utilizat in mod curent in exploatare ( de exemplu utilizarea gazului metan in loc de pacura ).

Desulfurarea gazelor de ardere:

Procesele de desulfurare a gazelor de ardere pot fi:

Procedee uscate

Absorbtie uscata

Absorbtie- desorbtie

Procedee semiuscate

Turnuri de injectie

Procedee umede

Injectie de hidroxid de calciu

In desulfurarea uscata SO2 si SO3 sunt retinute pe baze fizice

( adsorbtie ) sau chimice, prin absorbtie si reactii chimice.Agentul de absortie este pulverizat in gazele de ardere.

In procedeele semiuscate o suspensie alcalina sau alcalino pamantoasa este adusa in contact cu gazele de ardere de desulfurat. In gazele de ardere fierbinti se formeaza un produs uscat de reactie, care este colectat apoi in filtre de particule.

Desulfurarea umeda a gazelor de ardere are loc in turnuri de injectie numite scrubere.in acest caz o solutie sau o suspensie alcalina sau alcalino pamantoasa este dispersata in gazul de desulfuratsau este adusa intr-un contatct omogen cu acesta, astfel incat oxizii de sulf sunt indepartati prin absorbtie. Spalarea gazului cu apa este posibila,dar tendinta gazelor de a se dizolva in apa este relativ redusa.

Reducerea emisiilor de oxizi de azot

Oxizii de azot ( NOx ) sunt formati in timpul proceselor de ardere, la temperaturi inalte, prin oxidarea azotului din aerul de ardere si din combustibil. Monoxidul de azot NO, apare numai in timpul arderii, in timp ce dioxidul de azot NO2, mult mai nociv, este format dupa, atunci cand exista un continut adecvat de oxigen in gazele de ardere, si, in final, in atmosfera.

Masuri primare pentru reducerea oxizilor de azot :

reducerea oxigenului disponibil in zona de reactie

scaderea temperaturilor de ardere

evitarea varfurilor de temperaturaprin uniformizarea si amestecarea rapida a reactantilor in flacara

reducerea timpului de rezidenta la temperaturi inalte

reducerea oxizilor de azot deja formati la sfarsitul flacarii

Aceste obiective pot fi realizate prin diferite masuri tehnice cum ar fi:

reducerea excesului de aer pentru realizarea unei arderi complete, uniforme si imbunatatirea amestecului in zona de reactie

arderea in trepte – arzatoare multi – etajate permite arderea in trepte de aer cat si o flacara stabila.

recircularea gazelor de ardere conduce la descresterea varfurilor de temperatura, precum si la cresterea uniformitatii arderii.

utilizarea arzatoarelor cu formare de NOx redus. Aceste arzatoare realizeaza din start emisii scazute de NOx

masuri secundare in focare si anume: procese de reducere ( NO este redus la azot molecular ) si procese de oxidare ( NO este oxidat si transformat in saruri de amoniu )

reducere selectiva non – catalitica: oreducere selectiva a NO cu NH3 poate fi realizata fara catalizator, daca temperaturile sunt suficient de inalte.

Reducere selectiva catalitica. Este cel mai utilizat proces pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot, reactia de reducere fiind eficienta in domeniul de temperatura cuprins intre 900 si 1000 grd.

Reducerea emisiilor de particule

Electrofiltrele. Procesul de filtrare poate fi impartit in cinci faze separate. Electrozii de ionizare sunt sunt conectati la polul negativ ai unitatii de inalta tensiune,in timp ce electrozii de depunere sunt conectati la polul pozitiv ( legati la pamant. Cele cinci faze sunt:

1. Emisia de electroni

2. Incarcarea particulelor

3. Transportul particulelor

4. Aglomerarea particulelor pe electrodul de depunere

5. Indepartarea particulelor de pe electrozii de colectare.

Filtrele textile sunt echipamente de reducere a emisiilor de particule solide , si sunt capabile sa retina si cele mai cele mai scazute emisii de cenusa. Se prezinta mai jos tabelar o comparatie intre cele mai utilizate filtre textile.

Tipul materialului filtrului

Denumire comerciala

Temperatura de lucru 0 C

Rezistenta la acizi

Pret relativ

Normala

De varf

Bumbac

Buna

Polipropilena

PP

Foarte buna

Poliamida

PA

Prlon,nylon

slaba

Poliaccrilnitril

PAN

Dralon T

Buna

Poliester

PET

Buna

Poliamide

PA

NOMEX

Acceptabila

Polifenilena

PPS

RYTON

Buna

Fibra de sticla

Acceptabila

Postav din ace de sticla

Acceptabila

Politetrafluoretilena

PTFE

TEFLON

Foarte buna

Comparatie intre electrofiltre si filtre textile

Parametru

Filtru textil

Electrofiltru

Debit gaze de ardere

Nu exista limite

Nu exista limite

Temperatura gaze de ardere

Critica pentru material, poate apare infundarea sacilor la atingerea punctului de roua acida.



<450grd. C , devine critica daca se apropie punctul de roua

Concentratie praf

Fara limitari, atentie la cenusa abraziva

Fara limitari

Rezistivitate cenusa

Fara influenta

Cel mai important parametru de dimensionare

Dimensiune particule cenusa

Sensibil pentru dimensiuni mici

Sensibil in ceea ce priveste rezistivitatea, coeziunea particulelor si reantrenarea

Punctul de roua

Sensibil in cazul anumitor materiale

Are o influenta pozitiva daca punctul de roua este ridicat

Punctul de roua acida

Sensibil in cazul anumitor materiale daca se atinge punctul de roua

Are o influenta pozitiva datorita efectului de conditionare; apar probleme daca se apropie punctul de roua ( apare coroziunea )

Suprafata specifica de filtrare

60-72 mp

60-150mp

Volum activ specific

6mp/mc, pentru saci cu diametrul de 125 mm

6mp/mc pentru o inaltime activa a electrozilor de 16m.

Suprafata ocupata

43mp/mc pentru saci de 7 m lungime

80mp/mc pentru o inaltime activa a electrozilor de 16m.

Concentratia de cenusa in gazele de ardere filtrate

<<20mg/mc

30-50mg/mc

Pierderi de presiune

15-20mbar

3mbar

Consum specific electric

1.5-3.0 KW(mc/sec )

0.2-1.5 KW(mc/sec )

Durata de viata

5 ani pentru saci, 15 ani pentru suporti

15-20 ani

Capitolul IV

Dezvoltarea unui model pentru utilizarile energiei

Fundamentarea ecologica si economica a utilizarii rationale a energiei a condus la dezvoltarea unei abordari de tipul Planificare Cost Minim in unitatile industriale. Aceasta implica o extindere a conturului de bilant pentru a include si partea de consum, astfel a aparut notiunea de Planificare Integrata a Resurselor. Se reda mai jos un model de astfel de concept caracterizat de urmatoarele specificatii:

Reprezentarea integrata a alternativelor de investitii cereri de putere – alimentare cu energie.

Considerarea planurilor de exploatare a centralei si a extinderii acesteia.

Integrarea tuturor sectoarelor de exploatare si a interdependentelor intre acestea cu privire la inlocuire ( de exemplu electricitate, gaz )

Considerarea alimentarii de la terte surse si injectie de putere in retea.

Integrarea curbelor sezoniere de sarcina.

Integrarea evolutiei emisiilor.

Includerea preliminarii finaciare si a starii de succes.

Acest tip de model genereaza curbe ale energiei economisite si le compara cu costul producerii energiei.

Utilizarea unui cadru economic _ energetic alternativ de ipoteze de exemplu cu privire la evolutia preturilor pentru producatorii de energie primara, posibilitatile dezvoltarii utilizarii energiei nucleare, reducerea utilizarii combustibililor cu continut mare de carbon si sulf, conduce la un impact important asupra rezultatelor, diferite ipoteze fiind luate in consideratie in cadrul scenariilor. Elaborarea si aplicarea modelelor de energie si fluxuri de masa necesita experienta in stapanirea acestora, fiind si consumatoare de timp, de aceea este necesara dezvoltarea unui model de referinta complet cu valori de referinta pentru parametrii tehnici, economici si ecologici.

Capitolul V

Aspecte privnd legislatia

PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE DIN LEGISLATIA ROMANEASCA DE MEDIU

LEGISLATIE ORIZONTALA

OUG 195/2005 privind protectia mediului

HG 573/2002 aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor

HG 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri

OM 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu

OUG 34/2002 prevenirea si controlul integrat al poluarii (cu completarile si modificarile ulterioare)

OM 1144/2002 privind infiintarea Registrului poluantilor emisi de activitatile care intra sub incidenta art. 3 alin. (1) lit. g) si h) din OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si modul de raportare a acestora

OM 169/2004 aprobarea, prin metoda confirmarii directe, a Documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeana

OM 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu

OM 756/1997 aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului (cu completarile si modificarile ulterioare)

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

OM 709/1999 privind continutul avizului de mediu pentru privatizare, emis de autoritatea competenta, in aplicarea prevederilor HG 450/1999 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare

APE

L 107/1996 Legea apelor

L 458/2002 Legea privind calitatea apei potabile

OM 377/2001 Aprobarea obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de suprafata

HG 472/2000 Masuri de protectie a calitatii resurselor de apa.

HG 188/2002 Aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate

HG 101/1997 Aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara

OM 1141/2002 aprobarea procedurii si competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor

OM 1241/2003 aprobarea procedurii de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor

OM 277/1997 privind Normativul de continut al documentatiilor tehnice necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor

OM 278/1997 aprobarea Metodologiei–cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare

AER

OM 592/2002 Aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator

OM 745/2002 Stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania

OM 462/1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare

L 655/2001 Aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei

L 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997

OM 1440/2003 pentru aprobarea Ghidului national de implementare a Registrului poluantilor emisi de activitatile care intra sub incidenta prevederilor OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si modul de raportare a acestora

Legea 160/2000 privind aprobarea OG 14/2000 pentru aderarea Romaniei la Conventia internationala privind pregatirea, raspunsul si cooperarea in caz de poluare cu hidrocarburi, adoptata la Londra la 30 noiembrie 1990

HG 732/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a benzinei si motorinei

HG 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina

OM 1103/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea si analiza emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina

OM 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspectia tehnica a instalatiilor, echipamentelor si dispozitivelor utilizate in scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina

DESEURI

HG 123/2003 aprobarea Planului National de gestionare a deseurilor

L. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor

HG 662/2001 Gestionarea uleiurilor uzate (cu completarile si modificarile ulterioare)

HG 162/2002 Depozitarea deseurilor

HG 856/2002 Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor

HG 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

HG 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase

HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari

SOL SI APE SUBTERANE

OM 1049/2002 aprobarea planului de masuri pentru eliminarea sau reducerea riscului poluarii apei subterane

HG 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase

OM 756/1997 aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului (cu completarile si modificarile ulterioare)

SUBSTANTE CHIMICE SI PERICULOASE

L 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase

L 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor

L 451/2001aprobarea OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase

HG 1300/2002 privind notificarea substantelor chimice

HG 92/2003 aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase

HG 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase

OM 191/2003 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapida a riscului pentru mediu si sanatatea umana

OM 22/2003 pentru stabilirea metodologiei de declarare a substantelor si preparatelor chimice de catre agentii economici din industrie

HG 124/2003 prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest

RISCURI SI DEZASTRE

OG 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor  (cu modificarile si completarile ulterioare)

HG 486/1993 privind cresterea sigurantei in exploatare a constructiilor si instalatiilor care reprezinta surse de mare risc

SITUATIA TRANSPUNERII ACQUIS-ULUI DE MEDIU

2001-2003

A.    Legislatie orizontala

  • Directiva Consiliului nr.85/337/EEC, modificata prin Directiva Consiliului nr. 97/11/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului

Ordonanta de Urgenta a Guvernului 91/2002 (M. Of. 465 din 28 iunie 2002) pentru amendarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicata

Legea 22/2001 (M.Of. 105 din 01.martie 2001) de ratificare a Conventiei privind evaluarea impactului de mediu in context transfrontier (Conventia Espoo)

Hotararea de Guvern nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (care transpune Anexele I, II, III, IV ale Directivei nr. 85/337/EEC modificata prin Directiva nr. 97/11/EC) – (M. Of. 686 din 17 septembrie 2002)

Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu – (M. Of. 52 din 31 ianuarie 2003)

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului – (M. Of. 52 din 31 nuarie 2003)

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera

  • Regulamentul Consiliului (EEC) nr.1210/90, modificat prin Regulamentul Consiliului (EC) nr.933/1999 privind infiintarea Agentiei Europene de Mediu si a Retelei Europene de Informare si Observare pentru Mediu ( EIONET)

Legea nr. 622/2001 pentru ratificarea Acordului intre Comunitatea Europeana si Romania privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua Europeana de Informare si Observare (EIONET) ( M. Of. 770 din 03 decembrie 2001)

  • Regulamentul Consiliului (EEC) nr.1973/92, modificat prin Regulamentul (EC) nr. 1404/96 privind crearea unui instrument financiar pentru mediu (LIFE)

HG nr. 643/2001 (M. Of. 388/16.07.2001). privind plata contributiei Romaniei, de participare la programul LIFE, pentru 2001-2002 (M.Of. 388/16.07.2001). Romania a fost singura tara asociata, care a participat la programul comunitar LIFE. Au fost finantate 12 proiecte Life in anul 1999 si 8 proiecte pentru anul 2001)

Hotarirea 80/2002 privind aprobarea sprijinului financiar acordat participantilor romani la Programul LIFE-MEDIU din bugetul de stat al Romaniei (M.Of. 116 din 12 februarie 2002)

  • Directiva 90/313 privind accesul publicului la informatia de mediu

Hotarare de Guvern 1115/2002 privind accesul liber la informatia de mediu – (M. Of. 781 din 28 octombrie 2002).

Ordinul MAPM nr.1182 din 18 decembrie 2002 pentru aprobarea metodologiei de gestionare si furnizare a informatiei privind mediul detinuta de autoritatile publice pentru protectia mediului

A.    Calitatea aerului si schimbari climatice

  • Directiva Consiliului nr 96/62/EEC privind evaluarea si managementul calitatii aerului
  • Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic
  • Directiva Consiliului nr. 92/72/EEC privind poluarea aerului cu ozon
  • Directiva Consilului nr. 2000/69/EC privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Legea nr. 655/2001 (M. Of. 773 din 4 decembrie 2001) pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 243/2000 privind protectia atmosferei

Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator – M. Of. 765 din 21 octombrie 2002 ( transpune partial Directiva nr. 99/30/EC si Directiva nr. 2000/69/EC )

Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania (M. Of. 739 din 9 octombrie 2002) - ordin emis pentru implementarea Directivei cadru nr. 96/62 si directivele « fiice » (99/30, 2000/69)

B.    DIRECTIVA 2003/87/EC

C.    A PARLAMENTULUI SI A CONSILIULUI EUROPEI

din 13 octombrie 2003

stabilind o schema pentru comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de sera, in interiorul Comunitatii si

amendand Directiva Consiliului 96/61/EC

PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

Tinand seama de Tratatul infiintarii Comunitatii Europene si, in special, de Articolul 175 (1) al acestuia,

Avand in vedere propunerea Comisiei,

Tinand seama de opinia Comitetului Economic si Social,

Avand in vedere opinia Comitetului Regiunilor,

Actionand in concordanta cu procedura descrisa in Articolul 251 al Tratatului,

Intrucat:

(1)          “Carta Verde” asupra comercializarii emisiilor de gaze cu efect de sera in interiorul Uniunii Europene a lansat o dezbatere de-a lungul Europei privind posibilitatea functionarii corespunzatoare a comercializarii emisiilor de gaze cu efect de sera in interiorul Uniunii Europene. “Programul European pentru Schimbari Climatice” a luat in considerare politicile si masurile Comunitatii, printr-un proces al tuturor factorilor implicati, incluzand un cadru pentru comercializarea emisiilor de gaze cu efect de sera in interiorul Comunitatii (schema Comunitatii) bazat pe “Cartea Verde”. Consiliul a recunoscut, in concluziile formulate in data de 8 Martie 2001, importanta speciala a “Programului European pentru Schimbari Climatice” si munca bazata pe “Cartea Verde”, si a subliniat necesitatea urgenta pentru actiuni concrete la nivelul Comunitatii.

(2)          Cel de-al saselea “Program de Actiune pentru Mediu al Comunitatii stabilit prin Decizia nr. 1600/2002/EC a Parlamentului European si a Consiliului a identificat problema schimbarilor climatice ca fiind o prioritate pentru actiune si a prevazut infiintarea unei scheme pentru comercializarea emsiilor in intreaga Comunitate, pana in 2005. Prin acest program sunt recunoscute angajamentele Comunitatii in atingerea reducerii de 8% a emisiilor de gaze cu efect de sera intre 2008 si 2012, comparate cu nivelurile inregistrate in anul 1990 si ca pe termen lung emisiile globale de gaze cu efect de sera vor trebui reduse cu aproximativ 70%, comparate cu nivelurile inregistrate in anul 1990.

Obiectivul final al Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, care a fost aprobata prin Decizia Consiliului 94/69/EC din 15 Decembrie 1993 privind rezolutia Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, este obtinerea stabilizarii concentratiilor atmosferice de gaze cu efect de sera la un nivel care sa impiedice perturbarea antropogenica periculoasa a sistemului climatic.

(4)          O data cu intrarea in vigoare, Protocolul de la Kyoto, care a fost aprobat prin Decizia Consiliului 2002/358/EC din 25 aprilie 2002, privind aprobarea, din partea Comunitatii Europene a Protocolului de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice si indeplinirea in comun a obligatiilor ce decurg din aceasta, va obliga Comunitatea si Statele Membre sa reduca emisiile antropogenice agregate de gaze cu efect de sera, mentionate in Anexa A a Protocolului de la Kyoto, cu 8% in perioada 2008 – 2012, fata de nivelurile inregistrate in anul 1990.

Comunitatea si Statele sale Membre au convenit sa-si indeplineasca impreuna angajamentele Protocolului de la Kyoto de a reduce emisiile antropogenice de gaze cu efect de sera, in concordanta cu Decizia 2002/358/EC. Aceasta Directiva urmareste sa contribuie la indeplinirea angajamentelor Comunitatii Europene si Statelor sale Membre mai efectiv printr-o piata europeana eficienta a permiselor de emisii de gaze cu efect de sera, cu cea mai mica diminuare posibila a dezvoltarii economice si a locurilor de munca.

Decizia Consililui 93/389/EEC din 24 iunie 1993 pentru un mecanism de monitorizare a emisiilor de CO2 si alte gaze cu efect de sera in Comunitate, a stabilit un mecanism pentru monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de sera si evaluarea progresului spre indeplinirea angajamentelor referitoare la aceste emisii. Acest mecanism va ajuta Statele Membre in determinarea cantitatii totale de permise ce vor fi alocate.

Sunt necesare prevederi ale Comunitatii, asupra alocarii de permise de catre Statele Membre, pentru a contribui la pastrarea integritatii pietei interne si pentru a evita distorsiuni privind concurenta.

La alocarea permiselor, Statele Membre ar trebui sa aiba in vedere potentialul de reducere al emisiilor al activitatilor legate de procese industriale.

Statele Membre pot sa se asigure ca emit permise valabile pe o perioada de cinci ani incepand din 2008, numai in baza celor anulate, corespunzatoare reducerilor facute de aceste persoane pe teritoriul lor national pe durata unei perioade de timp de trei ani, cu incepere in 2005.

Incepand cu perioada mentionata de cinci ani, transferul permiselor catre alte State Membre va implica ajustari corespunzatoare ale unitatilor de cuantum asumate conform Protocolului de la Kyoto.

Statele Membre ar trebui sa se asigure ca operatorii unor anumite activitati specifice detin un permis pentru emisii de gaze cu efect de sera si isi monitorizeaza si raporteaza emisiile de gaze cu efect de sera specificate in legatura cu acele activitati.

Statele Membre ar trebui sa stabileasca reguli cu privire la penalitatile aplicabile contravenientilor prevederilor acestei Directive si sa se asigure ca acestea sunt implementate. Aceste penalitati trebuie sa fie eficiente, proportionate si descurajatoare.

Pentru a asigura transparenta, publicul ar trebui sa aiba acces la informatii legate de alocarea permiselor si de rezultatele monitorizarii emisiilor, acestea fiind doar subiectul restrictiilor prevazute in Directiva Consililui 2003/4/EC a Consiliului si Parlamentului European din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informatia de mediu.

Statele Membre ar trebui sa transmita un raport asupra implementarii acestei Directive, schitat pe baza Directivei Consiliului 91/692/EEC, din 23 decembrie 1991, cu privire la standardizarea si rationalizarea rapoartelor asupra implementarii unor anumite Directive privind mediul.

Avand in vedere ca masurile necesare implementarii acestei Directive reprezinta masuri la modul general, in intelesul Articolului 2 al Deciziei Consiliului 1999/486/EC, din 28 iunie 1999, ce stabileste procedurile pentru exercitarea puterilor de implementare conferite Comisiei, acestea ar trebui adoptate utilizand procedura de reglementare furnizata de Articolul 5 a acelei Decizii.

Directiva Consiliului 96/61/EC, din 24 septembrie 1996, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, stabileste un cadru general pentru prevenirea si controlul poluarii, prin care permisele de emisii de gaze cu efect de sera pot fi puse in circulatie. Directiva 96/61/EC ar trebui amendata pentru a asigura ca valorile limita ale emisiilor nu sunt stabilite pentru emisiile directe de gaze cu efect de sera de la o instalatie care este subiect al acestei Directive, fara a prejudicia alte cerinte ale Directivei 96/61/EC.

Datorita faptului ca obiectivul actiunilor propuse, stabilirea unei scheme pentru comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de sera in interiorul Comunitatii, nu poate fi atins, in totalitate, de catre Statele Membre actionand individual, dar poate fi atins mai bine, avand in vedere masura si efectele actiunilor propuse, la nivelul intregii Comunitati, aceasta putand adopta masuri, in concordanta cu principiul subsidiaritatii stabilit de Articolul 5 al Tratatului. Conform principiului proportionalitatii stabilit de acel Articol, aceasta Directiva nu-si depaseste atributiile mai mult decat este necesar pentru a-si atinge obiectivul.

Aceasta Directiva este compatibila cu Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice si cu Protocolul de la Kyoto la aceasta Conventie. Ea trebuie analizata in lumina dezvoltarii in acest context si tinand seama de experienta in implementarea ei si de progresul obtinut cu privire la monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Comercializarea permiselor de emisii ar trebui sa faca parte dintr-un pachet cuprinzator si coerent de politici si masuri implementate la nivelul Statelor membre si a Comunitatii. Fara a prejudicia aplicarea Articolelor 87 si 88 ale Tratatului, acolo unde activitatile sunt acoperite de schema Comunitatii pentru comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de sera, ar fi foarte potrivita luarea in considerare a nivelului de impozitare ce urmeaza acelorlasi obiective. Analiza ulterioara a Directivei ar trebui sa ia in considerare masura in care acestea au fost atinse.

Aceasta Directiva respecta drepturile fundamentale si princiipile recunoscute mai ales prin Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene,

AU ADOPTAT ACEASTA DIRECTIVA

Articolul 1

Subiectul

Aceasta Directiva stabileste o schema a Comunitatii pentru comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de sera, pentru a promova reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera intr-o mod eficient din punct de vedere al costurilor.

Articolul 2

Scopul

1.    Aceasta Directiva se va aplica emisiilor, provenite din activitatile prezentate in Anexa I, de gaze cu efect de sera specificate in legatura cu aceste activitati.

2.    Aceasta Directiva se va aplica fara a prejudicia orice alta prevedere a Directivei 96/61/EC care se refera la eficienta energetica.

Articolul 3

Definitii

Pentru scopurile acestei Directive se vor aplica urmatoarele definitii:

a)    “permis” inseamna permisiunea de a emite o tona de dioxid de carbon echivalent, intr-o perioada definita, valabila numai pentru scopurile atingerii cerintelor acestei Directive si care este transferabila in concordanta cu prevederile acestei Directive;

b)   “emisii” inseamna eliberarea in atmosfera a gazelor cu efect de sera de la sursele unei instalatii;

c)    “gaze cu efect de sera” inseamna gazele prezentate in Anexa II;

d)   “autorizatia pentru emisiile de gaze cu efect de sera” inseamna autorizatia eliberata in temeiul Articolelor 5 si 6;

e)    “instalatie” inseamna o unitate tehnica stationara care realizeaza una sau mai multe din activitatile prezentate in Anexa I;

f)     “operator” inseamna orice persoana care opereaza sau contoleaza o instalatie sau, acolo unde este prevazut in legislatia nationala, cel care a fost delegat privind puterea economica de decizie asupra functionarii tehnice a instalatiei;

g)    “persoana” inseamna orice persoana fizica sau juridica;

h)    “publicul” inseamna una sau mai multe persoane si, in concordanta cu legislatia sau practica nationala, asociatii, organizatii sau grupuri de persoane;

i)      “tona de dioxid de carbon echivalent” inseamna o tona metrica de dioxid de carbon (CO2) sau o cantitate de orice alt gaz cu efect de sera, prezentat in Anexa I, multiplicata cu un potential de incalzire globala.

Articolul 4

Autorizatiile pentru emisiile de gaze cu efect de sera

Statele Membre se vor asigura ca, incepand cu 1 ianuarie 2005, nici o instalatie nu intreprinde nici o activitate prevazuta in Anexa I, avand ca efect emisii de gaze cu efect de sera specificate in legatura cu acea activitate, fara ca operatorul acesteia sa detina o autorizatie emisa de o autoritate competenta in concordanta cu Articolele 5 si 6.

Articolul 5

Solicitarea autorizatiilor

Cererea in vederea obtinerii autorizatiei pentru emisiile de gaze cu efect de sera, de la autoritatea competenta, va include o descriere a:

a)    instalatiei si a activitatilor acesteia;

b)   materiei prime si a materialelor auxiliare, a caror utilizare este posibil sa conduca la emisii;

c)    surselor de emisii de la instalatie; si

d)   masurilor planificate pentru monitorizarea emisiilor, in concordanta cu liniile directoare adoptate in urma Articolului 14.

Cererea va include, de asemenea, un rezumat non-tehnic al detaliilor la care se face referire in primul paragraf.



Articolul 6

Conditii pentru obtinerea autorizatiei si continutul acesteia

1.    Autoritatea competenta va emite o autorizatie pentru emisiile de gaze cu efect de sera recunoscand autorizarea de a emite gaze cu efect de sera de la toata instalatia sau de la o parte a acesteia, daca este convinsa ca operatorul este capabil de a monitoriza si a raporta emisiile.

O autorizatie poate acoperi una sau mai multe instalatii, din aceeasi locatie, care sunt conduse de acelasi operator.

2.    Autorizatia pentru emisiile de gaze cu efect de sera va contine urmatoarele:

a)    numele si adresa operatorului;

b)   o descriere a activitatilor si a emisiilor instalatiei;

c)    necesitatile de monitorizare, metodologia specifica si frecventa monitorizarii;

d)   necesitatile de raportare; si

e)    o obligatie de a preda permisele egale cu cantitatea totala a emisiilor instalatiei in fiecare an calendaristic, dupa cum au fost verificate conform cu Articolul 15, timp de 3 luni de la sfarsitul anului.

Articolul 7

Schimbari legate de instalatii

Operatorul va informa autoritatea competenta de orice schimbare planificata privind starea sau functionarea, sau extinderea, instalatiei, care poate necesita actualizarea autorizatiei pentru emisiile de gaze cu efect de sera. Acolo unde este cazul, autoritatea competenta va actualiza autorizatia.

Atunci cand se schimba identitatea operatorului instalatiei, autoritatea competenta va actualiza autorizatia, pentru a include numele si adresa noului operator.

Articolul 8

Coordonarea cu Directiva 96/61/EC

Statele Membre va lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca acolo unde istalatiile desfasoara activitati care sunt incluse in Anexa I a Directivei 96/61/EC, conditiile de si procedura pentru emiterea autorizatiei pentru emisiile de gaze cu efect de sera sunt coordonate cu acelea pentru autorizatia prevazuta in acea Directiva. Prevederile Articolelor 5, 6 si 7 a acestei Directive pot fi integrate in procedurile din Directiva 96/61/EC.

Articolul 9

Planul national de alocare

1.    Pentru fiecare perioada la care se face referire in Articolul 11(1) si (2), fiecare Stat Membru va elabora un plan national care sa stabileasca cantitatea totala de permise pe care intentioneaza sa le aloce pentru acea perioada si modul de alocare propus. Planul va fi bazat pe criterii obiective si transparente, incluzandu-le pe acelea prezentate in Anexa III.

Pentru perioada la care se face referire in Articolul 11(1), planul va fi publicat si transmis Comisiei si celorlalte State Membre, pana cel mai tarziu la 31 martie 2004. Pentru perioadele urmatoare, planul va fi publicat si transmis Comisiei si celorlalte State Membre cu cel putin 18 luni inainte de inceputul perioadei respective.

2.    Planurile nationale de alocare vor fi luate in considerare in cadrul comitetului la care se face referire in Articolul 23(1).

3.    Timp de trei luni de la notificarea unui Stat Membru privind un plan national de alocare, conform paragrafului 1, Comisia poate respinge planul sau orice aspect al acestuia, pe baza incompatibilitatii cu criteriile prezentate in Anexa III sau cu Articolul 10. Statul Membru va lua o decizie conform Articolului 11(1) sau (2), in momentul in care amendamentele propuse sunt acceptate de catre Comisie.

Articolul 10

Metoda alocarii

1.    Pe perioada a 3 ani, incepand cu 1 ianuarie 2005, Statele Membre vor aloca permisele gratuit.

2.    Comisia va specifica o metoda de alocare potrivita pentru perioada de 5 ani, incepand cu 1 ianuarie 2008, in concordanta cu procedura la care se face referire in Articolul 23(2).

Articolul 11

Alocarea si emiterea permiselor

1.    Pe perioada a 3 ani, incepand cu 1 ianuarie 2005, fiecare Stat Membru va decide privind cantitatea totala de permise pe care o va aloca pentru acea perioada si privind alocarea acelor permise operatorului fiecarei instalatii. Aceasta decizie va fi luata cu cel putin 3 luni inainte de inceperea perioadei si va fi bazata pe propriul plan national de alocare elaborat conform Articolului 9 si in concordanta cu Articolul 10, tinand seama si de parerile (comentariile) publicului.

2.    Pe perioada a 5 ani, incepand cu 1 ianuarie 2008, si pentru fiecare perioada de 5 ani subsecventa, fiecare Stat Membru va decide privind cantitatea totala de permise pe care o va aloca pentru acea perioada si privind alocarea acelor permise operatorului fiecarei instalatii. Aceasta decizie va fi luata cu cel putin 12 luni inainte de inceperea perioadei si va fi bazata pe propriul plan national de alocare elaborat conform Articolului 9 si in concordanta cu Articolul 10, tinand seama si de parerile (comentariile) publicului.

3.    Deciziile luate ca urmare a paragrafelor 1 si 2 vor fi in conformitate cu cerintele Tratatului, in special cu Articolele 87 si 88 ale acestuia. In momentul luarii deciziei privind alocarea, Statele Membre vor lua in considerare necesitatea accesului la permise a noilor veniti.

4.    Autoritatea competenta va emite o parte din cantitatea totala de permise in fiecare an al perioadei la care se face referire in paragrafele 1 si 2, pana la data de 28 februarie a acelui an.

Articolul 12

Transferul, predarea si anularea permiselor

1.    Statele Membre se vor asigura ca permisele pot fi transferate intre persoane in interiorul Comunitatii, fara restrictii, altele decat cele continute in, sau adoptate dupa, aceasta Directiva.

2.    Statele Membre se vor asigura ca permisele emise de o autoritate competenta a altui Stat Membru sunt recunoscute in scopul indeplinirii obligatiilor operatorului ce ii revin prin paragraful 3.

3.    Statele Membre se vor asigura ca, pana cel tarziu la 31 martie a fiecarui an, operatorul fiecarei instalatii preda un numar de permise egal cu emisiile totale ale instalatiei respective din timpul anului calendaristic precedent, verificate conform Articolului 15, si ca acestea sunt ulterior anulate.

4.    Statele Membre vor lua masurile necesare pentru a se asigura ca permisele pot fi anulate in orice moment, la cererea persoanei care le detine.

Articolul 13

Valabilitatea permiselor

1.    Permisele vor fi valabile pentru emisiile, din timpul perioadei la care se face referire in Articolul 11(1) sau (2), pentru care sunt emise.

2.    La 3 luni dupa inceperea primei perioada de 5 ani, la care se face referire in Articolul 11(2), permisele care nu mai sunt valabile si care nu au fost predate si anulate conform Articolului 12(3), vor fi anulate de autoritatea competenta.

Statele Membre pot emite permise persoanelor, pentru perioada curenta, in vederea inlocuirii oricaror permise detinute de acestea, care sunt anulate in conformitate cu primul subparagraf.

3.    La 3 luni dupa inceperea fiecarei perioade de 5 ani ulterioare, la care se face referire in Articolul 11(2), permisele care nu mai sunt valabile si care nu au fost predate si anulate conform Articolului 12(3), vor fi anulate de autoritatea competenta.

Statele Membre vor emite permise persoanelor, pentru perioada curenta, in vederea inlocuirii oricaror permise detinute de acestea, care sunt anulate in conformitate cu primul subparagraf.

Articolul 14

Linii directoare pentru monitorizarea si raportarea emisiilor

1.    Comisia vor adopta linii directoare pentru monitorizarea si raportarea emisiilor, provenite de la activitatile prevazute in Anexa I, de gaze cu efect de sera specificate in legatura cu acele activitati, conform procedurii la care se refera Articolul 23(2). Liniile directoare vor fi bazate pe principiile pentru monitorizare si raportare, stabilite in Anexa IV.

2.    Statele Membre se vor asigura ca emisiile sunt monitorizate in concordanta cu liniile directoare.

3.    Statele Membre se vor asigura ca fiecare operator al unei instalatii raporteaza autoritatii competente emisiile de la acea instalatie din timpul fiecarui an calendaristic, la sfarsitul acelui an, conform liniilor directoare.

Articolul 15

Verificarea

Statele Membre se vor asigura ca rapoartele trimise de catre operatori ca urmare a Articolului 14(3) sunt verificate in concordanta cu criteriile stabilite in Anexa V, si ca autoritatea competenta este informata de aceasta.

Statele Membre se vor asigura ca un operator a carui raport nu a fost verificat multumitor conform criteriilor stabilite in Anexa V, pana la 31 martie a fiecarui an, pentru emisiile din timpul anului precedent, nu poate face alte transferuri de permise pana cand un raport al acelui operator nu a fost verificat multumitor.

Articolul 16

Penalitati

1.    Statele Membre vor stabili regulile privind penalitatile aplicabile celor ce incalca prevederile nationale, adoptate ca urmare a acestei Directive, si vor lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca acestea sunt implementate. Penalitatile prevazute trebuie sa fie eficiente, potrivite si convingatoare. Statele Membre vor anunta Comisia privind aceste prevederi, pana cel tarziu la 31 decembrie 2003 si o vor anunta fara intarziere privind orice amendament ulterior referitor la acestea.

2.    Statele Membre vor publica numele operatorilor care incalca prevederile nationale adoptate ca urmare a acestei Directive.

3.    Statele Membre se vor asigura ca orice operator care nu preda permise suficiente, pana la 31 martie a fiecarui an, pentru a-si acoperi emisiile din timpul anului precedent, va fi considerat raspunzator pentru plata unei penalizari pentru depasirea emisiilor. Penalizarea pentru depasirea emisiilor va fi 100 de Euro sau dublul pretului mediu pe piata, in perioada 1 ianuarie – 31 martie a anului respectiv, a permiselor valabile pentru emisiile din anul precedent, care din acestea este mai mare, pentru fiecare tona de CO2 echivalent, emisa de acea instalatie, pentru care operatorul nu a predat permise. Plata penalizarii pentru depasirea emisiilor nu va elibera operatorul de obligatia de a preda o cantitate de permise egala cu depasirea emisiilor, in momentul predarii permiselor ce se refera la urmatorul an calendaristic.

4.    Pe perioada a 3 ani, incepand cu 1 ianuarie 2005, Statele Membre vor aplica o penalizare pentru depasirea emisiilor, mai redusa de 50 de Euro sau dublul pretului mediu pe piata, in perioada 1 ianuarie – 31 martie a anului respectiv, a permiselor valabile pentru emisiile din anul precedent, care din acestea este mai mare, pentru fiecare tona de CO2 echivalent, emisa de acea instalatie, pentru care operatorul nu a predat permise. Plata penalizarii pentru depasirea emisiilor nu va elibera operatorul de obligatia de a preda o cantitate de permise egala cu depasirea emisiilor, in momentul predarii permiselor ce se refera la urmatorul an calendaristic.

Articolul 17

Accesul la informatii

Deciziile legate de alocarea permiselor si de rapoartele privind emisiile necesare prin autorizatia pentru emisiile de gaze cu efect de sera, detinute de autoritatea competenta, vor fi disponibile publicului de catre acea autoritate, tinand seama de restrictiile stabilite de Articolul 3(2) si (3) a Directivei 90/313/EEC.

Articolul 18

Autoritatea competenta

Statele Membre vor face aranjamentele administrative potrivite, incluzand desemnarea autoritatii sau autoritatilor competente potrivite, pentru implementarea regulilor acestei Directive. Acolo unde sunt desemnate mai multe autoritati competente, munca acestora ca urmare a acestei Directive, trebuie coordonata.

Articolul 19

Registrele

1.    Statele Membre vor infiinta si mentine un registru, pentru a asigura contabilizarea exacta a emiterii, detinerii, transferului si anularii permiselor. Statele Membre pot sa-si intretina registrele intr-un sistem consolidat, impreuna cu unul sau mai multe State Membre.

2.    Orice persoana poate detine permise. Registrul va contine conturi separate pentru inregistrarea permiselor detinute de fiecare persoana, pentru care permisele sunt emise sau transferate.

3.    Pentru a implementa aceasta Directiva, Comisia va adopta o Regula, in conformitate cu procedura la care se refera Articolul 23(2), pentru un sistem al registrelor standardizat si sigur, sub forma bazelor de date electronice standardizate, continand elemente informationale obisnuite, pentru a urmari emiterea, detinerea, transferul si anularea permiselor, in vederea pastrarii confidentialitatii corespunzatoare si asigurarii ca nu exista transferuri incompatibile cu obligatiile ce reies din Protocolul de la Kyoto.

Articolul 20

Administratorul Central

1.    Comisia va desemna un Administrator Central pentru a tine un jurnal independent al tranzactiilor, inregistrand emiterea, transferul si anularea permiselor.

2.    Administratorul Central va conduce o verificare automata a fiecarei tranzactii din registre, prin jurnalul independent al tranzactiilor, pentru a se asigura ca nu exista nereguli privind emiterea, transferul si anularea permiselor.

3.    Daca neregulile sunt identificate prin verificarea automata, Administratorul Central va informa Statul Membru sau Statele Membre implicate, care nu vor inregistra tranzactiile respective sau orice alte tranzactii legate de permisele implicate, pana cand neregulile nu vor fi rezolvate.

Articolul 21

Raportarea Statelor Membre

1.    In fiecare an, Statele Membre vor transmite Comisiei un raport asupra aplicarii acestei Directive. Raportul va pune o atentie speciala pe aranjamentele pentru alocarea permiselor, pe operarea in registre, pe aplicarea liniilor directoare pentru monitorizare si raportare, pe verificare si pe probleme legate de conformarea cu Directiva. Primul raport trebuie trimis Comisiei pana la 31 mai 2005. Raportul va fi intocmit pe baza unui chestionar sau a unei schite proiectate de Comisie, in concordanta cu procedura stabilita in Articolul 6 al Directivei 91/692/EEC. Chestionarul sau schita vor fi trimise Statelor Membre cu cel putin 6 luni inainte de termenul limita pentru transmiterea primului raport.

2.    Bazandu-se pe rapoartele la care se refera paragraful 1, Comisia va publica un raport asupra aplicarii acestei Directive, in periaoda de 3 luni de la primirea rapoartelor de la Statele Membre.

3.    Comisia va organiza un schimb de informatii intre autoritatile competente ale Statele Membre privind dezvoltarea ulterioara a problemelor legate de alocare, operare a registrelor, monitorizare, raportare, verificare si conformare.

Articolul 22

Amendamente la Anexa III

Comisia poate amenda Anexa III in lumina rapoartelor prezentate ca urmare a Articolului 21 si a experientei asupra aplicarii acestei Directive, in concordanta cu procedura la care se refera Articolul 23(2).

Articolul 23

Comitetul

1.    Comisia va fi ajutata de comitetul instituit prin Articolul 8 al Deciziei 93/389/EEC.

2.    Cand se face referire la acest paragraf, procedura de reglementare stabilita prin Articolul 5 al Deciziei 1999/468/EC se va aplica, in conformitate cu Articolul 7 si Articolul 8 a acesteia.

3.    Perioada prevazuta in Articolul 5(6) al Deciziei 1999/468EC va fi de 3 luni.

Articolul 24

Legaturi cu alte scheme de comercializare a permiselor de emisii de gaze cu efect de sera

1.      Comunitatea poate incheia acorduri cu alte tari, care sa asigure recunoasterea reciproca a permiselor intre schema Comunitatii de comercializare a permiselor de emisii de gaze cu efect de sera si alte scheme de comercializare a permiselor de emisii de gaze cu efect de sera, in concordanta cu regulile stabilite in Articolul 300 al Tratatului.

2.      Acolo unde un acord la care se face referire in paragraful 1 a fost incheiat, Comisia va elabora orice prevedere necesara pentru recunoasterea reciproca a permiselor sub acel acord, in concordanta cu procedura la care se face referire in Articolul 23(2).

Articolul 25

Amendament la Directiva 96/61/EC

La Articolul 9(3) al Directivei 96/61/EC se adauga urmatorul subparagraf:

“Acolo unde emisiile de gaze cu efect de sera de la o instalatie sunt specificate in Anexa I a Directivei xx/xxxx/EC a Parlamentului si a Consiliului Europei ice stabileste o schema pentru comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de sera, in interiorul Comunitatii si amendarea Directivei Consiliului 96/61/ECs in legatura cu o activitate desfasurata in acea instalatie, autorizatia nu va include o valoare limita a emisiilor pentru emisiile directe din acel gaz, decat daca este necesara asigurarea ca nu este cauzata o importanta poluare locala. Acolo unde este necesar, autoritatile competente vor trebui sa amendeze autorizatia pentru a elimina valoarea limita a emisiilor.

Articolul 26

Revizuirea

1.      Bazandu-se pe progresul obtinut in monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de sera, Comisia poate face o propunere Parlamentului si Consiliului European pana la 31 decembrie 2004 in vederea amendarii Anexei I pentru a include alte activitati si emisiile celorlalte gaze cu efect de sera prezentate in Anexa II.

2.      Bazandu-se pe experienta asupra aplicarii acestei Directive si pe progresul obtinut in monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de sera si in lumina dezvoltarii la nivel international, Comisia poate elabora un raport privind aplicarea acestei Directive, tinand seama de:

a)      faptul ca Anexa I ar trebui amendata pentru a include alte activitati si emisiile celorlalte gaze cu efect de sera prezentate in Anexa II, pentru a imbunatati pe viitor eficienta economica a schemei;

b)      metoda de alocare potrivita necesara;

c)      utilizarea creditelor de la mecanismele de proiecte;

d)      relatia comercializarii emisiilor cu alte politici si masuri implementate la nivelul Statelor Membre si a Comunitatii, incluzand impozitarea ce urmareste aceleasi obiective; si

e)      cat este de potrivita existenta unui singur registru la nivelul Comunitatii.

Comisia va transmie orice raport de acest gen Parlamentului si Consiliului European pana la 30 iunie 2006, insotit de propunerile potrivite.

D.   

E.     Articolul 27

F.     Implementarea

Statele Membre vor adopta legi, reguli si prevederi administrative necesare conformarii cu aceasta Directiva pana cel mai tarziu la 31 decembrie 2003. Ele vor informa de indata Comisia cu privire la acestea. Comisia va anunta celelalte State Membre de acele legi, reguli si prevederi administrative.

In momentul in care Statele Membre adopta acele prevederi, acestea vor contine o referire la aceasta Directiva sau vor fi insotite de o astfel de referinta o data cu publicarea lor oficiala. Statele Membre vor determina cum se va face o astfel de referinta.

Articolul 28

Intrarea in vigoare

Aceasta Directiva va intra in vigoare in cea de-a douazecea zi de la publicarea ei in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.

Articolul 29

Adresarea

Aceasta Directiva se adreseaza Statelor Membre.

Data la Bruxelles,……………

Pentru Parlamentul European  Pentru Consiliu

Presedinte Presedinte

ANEXA I

CATEGORII DE ACTIVITATI LA CARE SE FACE REFERIRE IN

ARTICOLELE 2(1), 3, 4 14(1) SI 26

1.      Instalatiile sau partile instalatiilor care sunt folosite in cercetare sau pentru dezvoltarea si testarea unor produse si procese noi nu sunt acoperite de aceasta Directiva.

2.      Valorile limita de mai jos se refera, in general, la capacitatile de productie sau la productia propriu-zisa. Acolo unde un operator desfasoara mai multe activitati sub acelasi subtitlu, in aceeasi instalatie sau in aceeasi locatie, capacitatile acelor activitati sunt insumate.

Activitati

Gaze cu efect

de sera

Activitati legate de energie

Instalatii de ardere cu o putere termica nominala consumata ce depaseste 20 MW (exceptand instalatiile pentru deseuri periculoase sau urbane)

Rafinarii de titei (produse petroliere)

Cuptoare de cocserie

Dioxid de carbon

Dioxid de carbon

Dioxid de carbon

Productia si procesarea de metale feroase

Instalatii de calcinare a minereului metalic (incluzand minereu sulfidic) sau de sinterizare

Instalatii pentru producerea fontei sau otelului (topire primara sau secundara) incluzand turnarea continua, cu o capacitate ce depaseste 2,5 tone pe ora

Dioxid de carbon

Dioxid de carbon

Industria materialelor de constructie

Instalatii pentru producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative, cu o capacitate de productie ce depaseste 500 tone pe zi sau a varului nestins in cuptoare rotative, cu o capacitate de productie ce depaseste 50 tone pe zi sau in alte furnale, cu o capacitate de productie ce depaseste 50 tone pe zi

Instalatii pentru fabricarea sticlei incluzand fibrele de sticla, cu o capacitate de topire ce depaseste 20 tone pe zi

Instalatii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, in special tigle pentru acoperis, caramizi, caramizi refractare, tigle, gresie, produse de ceramica sau portelan, cu o capacitate de productie ce depaseste 75 tone pe zi si/sau cu o capacitate a cuptorului ce depaseste 4m3 si cu o densitate de intarire per cuptor ce depaseste 300 kg/m3

Dioxid de carbon

Dioxid de carbon

Dioxid de carbon

Alte activitati

Fabrici industriale pentru producerea de:

(a) celuloza din cherestea sau alte materiale fibroase

(b) hartie si mucava, cu o capacitate de productie ce depaseste 20 tone pe zi

Dioxid de carbon

Dioxid de carbon

ANEXA II

GAZE CU EFECT DE SERA LA CARE SE FACE REFERIRE IN

ARTICOLELE 3 SI 26

Dioxid de carbon (CO2)

Metan (CH4)

Peroxid de azot (N2O)

Hidrofluorcarburi (HFC-uri)

Perfluorcarburi (PFC-uri)

Hexafluorura de sulf (SF6)

B.    ANEXA III

CRITERII PENTRU PLANURILE DE ALOCARE NATIONALA LA CARE SE FACE REFERIRE IN ARTICOLELE 9, 22 SI 30

Cantitatea totala a permiselor ce urmeaza a fi alocata pe perioada relevanta trebuie sa fie conforma cu obligatioa Statelor Membre de a-si limita emisiile ca urmare a Deciziei 2002/358/EC si a Protocolului de la Kyoto, luand in considerare, pe de o parte, proportia emisiilor generala pe care aceste premise o reprezinta in comparatie cu emisiile de la surse ce nu sunt acoperite de aceasta Directiva si, pe de alta parte, politicile energetice nationale si ar trebui sa fie conforme cu programul national privind schimbarile climatice. Cantitatea totala a permiselor ce urmeaza sa fie alocate nu trebuie sa fie mai mare decat este apreciat ca este necesara pentru stricta aplicare a criteriilor din aceasta anexa. Inainte de 2008, cantitatea terbuie sa fie conforma cu o cale spre a realiza sau supra-realiza sarcina fiecarui Stat Membru ce deriva din Decizia 2002/358/EC si din Protocolul de la Kyoto.

  1. Cantitatea totala a permiselor ce urmeaza a fi alocate trebuie sa fie conforma cu evaluarile progreselor actuale si proiectate in vederea indeplinirii contributiilor Statelor Membre la angajamentele Comunitatii facute ca urmare a Deciziei 93/389/EEC.
  2. Cantitatile de permise ce urmeaza a fi alocate trebuie sa corespunda potentialului, inclusiv potentialului tehnologic, al activitatilor acoperite de aceasta schema pentru reducerea emisiilor. Statele Membre pot sa-si bazeze distributia permiselor pe media emisiilor de gaze cu effect de sera pe produs in fiecare activitate si pe progresul realizabil al fiecarei activitati.
  3. Planul trebuie sa fie consecvent cu alte instrumente legislative si de politici ale Comunitatii. Trebuie sa se tina seama de cresterile inevitabile ale emisiilor ce decurg din noile cerinte legislative.
  4. Planul nu trebuie sa faca discriminare intre societati sau sectoare astfel incat sa favorizeze pe nedrept anumite actiuni sau activitati in conformitate cu prevederile Tratatului, in particular ale Articolului 87 si 88 din acesta.
  5. Planul trebuie sa contina informatii intr- maniera care sa permita noilor veniti sa fie capabili sa inceapa participarea in schema Comunitatii in Statele Membre respective.
  6. Planul poate sa adapteze actiuni timpurii si trebuie sa contina informatii asupra modului in care actiunile timpurii sunt luate in consideratie. Palierele tinta (nivele?) derivate din documentele de referinta privind cele mai bune tehnologii disponibile pot fi folosite de catre Statele Membre in dezvoltarea Planurilor Nationale de Alocare, si acestea pot incorpora un element pentru adaptarea actiunilor timpurii.
  7. Planul trebuie sa contina informatii asupra modului in care se tine seama de tehnologiile curate, inclusiv tehnologii eficiente energetic.
  8. Planul trebuie sa includa prevederi pentru comentariile exprimate de catre public si sa contina informatii asupra aranjamentelor prin care se va tine seama de aceste comentarii inainte de luarea deciziei in alocarea permiselor.
  9. Planul trebuie sa contina o lista a instalatiilor supuse acestei Directive cu cantitatile permiselor ce se intentioneaza a fi alocate fiecareia.
  10. Planul trebuie sa contina informatii privind modul in care se va tine seama de existenta concurentei intre tari sau entitati in afara Uniunii.

ANEXA IV

PRINCIPII PENTRU MONITORIZAREA SI RAPOARTAREA LA CARE FACE REFERIRE ARTICOLUL 14(1)

Monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon

Emisiile trebuie sa fie monitorizate fie prin calculare, fie pe baza de masuratori.

Calcularea

Calcularea emisiilor trebuie sa se faca folosind formula:

Date despre activitate X Factor de emisie X Factor de oxidare

Trebuie sa fie folositi factori de emisie acceptati. Factori de emisie specifici activitatii sunt acceptabili pentru toti combustibilii. Factori stabiliti special (default) sunt acceptabili pentru toti combustibilii exceptand pe cei necomercializati (deseuri combustibile cum ar fi cauciucurile si gazele din procese industriale). Trebuie sa fie elaborati factori specifici stabiliti separat pentru carbune si pentru gaze naturale, specifici pentru UE sau pentru tara producatoare. Valorile stabilite pentru IPPC sunt acceptabile pentru produsele de rafinarie. Factorul de emisii pentru biomasa trebuie sa fie zero.

Daca factorul de emisie nu ia in considerare faptul ca o anumita parte a carbonului nu se oxideaza, atunci trebuie sa se foloseasca factorul de oxidare. Daca factorii de emisie specifici activitatii care au fost deja determinati iau in considerare oxidarea, atunci nu se aplica factorul de oxidare.

Trebuie utilizati factorii de oxidare ce au fost determinati ca urmare a Directivei 96/61, daca operatorul nu dovedeste ca factorii specifici activitatii prezinta mai multa acuratete.

Trebuie facuta o calculare separata pentru fiecare activitate, instalatie si pentru fiecare combustibil.

Masurare

Masurarea emisiilor trebuie sa foloseasca metode standardizate sau acceptate si trebuie sa fie coroborata cu culcularea ajutatoare a emisiilor.

Monitorizarea emisiilor altor gaze cu efect de sera

Trebuie sa se foloseasca metode standardizate sau acceptate, elaborate de Comisie in colaborare cu participanti relevanti si adoptate conform procedurii la care se face referire in articolul 23 (2).

Raportarea emisiilor

Fiecare operator trebuie sa includa in raport pentru o instalatie urmatoarele informatii:

  1. Date de identificare a instalatiei, inclusiv:

numele instalatiei;

adresa, inclusiv codul postal si tara;

tipul si numarul activitatilor din Anexa 1 desfasurate in instalatie;

detalii privind adresa, telefonul, fax-ul si adresa de e-mail ale persoanei de contact, si

numele proprietarului instalatiei si al oricarei societati inrudite.

B.    Pentru fiecare activitate din Anexa 1 desfasurata pe amplasament pentru care se calculeaza emisiile;

date de activitate;

factori de emisie;

factori de axidare;

emisii totale, si

incertitudine.

  1. Pentru fiecare activitate din Anexa 1 desfasurata pe amplasament pentru care sunt masurate emisiile:

emisii totale;

informatii privind siguranta metodelor de masurare, si

incertitudine.

  1. Pentru emisiile de la procese de combustie, raportul trebuie sa includa, de asemenea, factorul de axidare, daca oxidarea n-a fost luata in considerare in determinarea factorului de emisie specific activitatii.

Statele Membre trebuie sa ia masuri pentru coordonarea cerintelor de raportare cu orice cerinte de raportare existente in scopul minimizarii sarcinilor de raportare in afaceri.

ANEXA V

CRITERII DE VERIFICARE LA CARE SE FACE REFERIRE IN ARTICOLUL 15

Principii generale

  1. Emisiile de la fiecare activitate listata in Anexa 1 trebuie sa fie supuse verificarii.
  2. Procesul de verificare trebuie sa includa considerarea raportului conform articolului 14(3) si a monitorizarii pe durata anului precedent. Trebuie sa solutioneze aspectele privind increderea, credibilitatea si acuratetea sistemelor de monitorizare si de raportare a datelor si informatiilor referitoare la emisii, in special:

a)     datele de activitate raportate si masuratorile si calculele referitoare le acestea;

b)     alegerea si folosirea factorilor de emisie;

c)     calcularea ponderii la determinarea emisiilor generale, si

d)     daca se folosesc masuratori, corectitudinea alegerii si utilizarii metodelor de masurare.

  1. Emisiile raportate pot fi validate numai daca datele sunt de incredere si credibile si informatiile permit determinarea emisiilor cu un grad ridicat de certitudine. Un grad ridicat de certitudine cere operatorului sa arate ca:

a)     datele raportate nu prezinta inconsecvente;

b)     colectarea datelor a fost facuta conform standardelor aplicabile, si

c)     evidentele relevante ale instalatiilor sunt compelte si consecvente.

  1. Verificatorului trebuie sa i se asigure accessul la toate amplsamentele si informatiile ce au legatura cu subiectul verificarii.
  2. Verificatorul trebuie sa ia in considerare daca instalatia este inregistrata sub schema de Eco-management sau EMAS a Comunitatii.

Metodologie

Analiza strategica

Verificarea trebuie sa se bazeze pe o analiza strategica a tuturor activitatilor desfasurate in instalatie. Aceasta presupune ca verificatorul sa aiba o privire de ansamblu asupra tuturor activitatilor si asupra semnificatiei acestora asupra emisiilor.

Analiza procesului

Verificarea informatiilor prezentate trebie sa se desfasoare, cand este potrivit, pe amplasamentul instalatiei. Verificatorul trebuie sa foloseasca verificari de sondaj pentru a determina daca datele si informatiile raportate sunt de incredere.

Analiza riscului

Verificatorul trebuie sa supuna unei verificari toate sursele de emisie dintr-o instalatie pentru credibilitatea datelor fiecarei surse ce contribuie la emisiile generale ale instalatiei.

Pe baza acestei analize, verificatorul trebuie sa identifice explicit acele surse cu un risc ridicat de eroare in determinarea emisiilor generale. Aceasta implica, in special, alegerea factorilor de emisie si calcularea necesara pentru a determina nivelul emisiilor de la surse individuale. O atentie particulara trebuie acordata acelor surse cu un risc ridicat de eroare si aspectelor mentionate mai sus privind procedura de monitorizare.

Verificatorul trebie sa ia in considerare orice metoda efectiva de control al riscului aplicata de operator pentru minimizarea gardului de incertitudine.

Rapoarte

Verificatorul trebuie sa pregateasca un raport privind procesul de validare in care sa stipuleze daca raportul intocmit conform articolului 14(3) este satisfacator. Acest raport trebuie sa specifice toate aspectele relevante pentru activitatea desfasurata. Stipularea ca raportul intocmit conform articolului 14 (3) este satisfacator poate fi facuta daca, in opinia verificatorului, declaratia de emisii totale nu contine greseli importante.

Cerinte minime de competenta a verificatorului

Verificatorul trebuie sa fie independent de operator, sa-si desfasoare activitatile sale intr-o maniera profesionala irefutabila si obiectiva si sa inteleaga:

a)     prevederile acetesi Directive, ca si standardele si ghidurile relevante adoptate de catre Comisie conform articolului 14 (1);

b)     cerintele legislative, de reglementare si administrative ale activitatile de verificat, si

c)     generarea tuturor informatiilor privind fiecare sursa de emisie din instalatie, in particular, pe cele referitoare la colectarea, masurarea, calcularea si raportarea datelor.











Document Info


Accesari: 772
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )