Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































CONCEPTUL DE ECOSANOGENEZA

Ecologie




Conceptul de ecosanogeneza

Din timpuri stravechi omul a avut preocupari pentru cunoasterea me­diului natural, dar daca scopul se īndrepta cu precadere catre o cunoastere cāt mai completa pentru exploatarea resurselor, īn ultimele decenii a īnceput sa se impuna o alta tendinta, care reorienteaza inclusiv notiunea de eficienta, si anume, o cunoastere pentru protejarea mediului ambiant si, implicit, a oamenilor.




Problema eficientei īn societatea de azi se refera din ce īn ce mai mult la rezolvarea problemelor complexe cuprinse īn sinta 23123r1714x gma "om - produs - natura", context īn care notiunea de eficienta devine mai degraba de eficacitate pentru ecosistem.

Dar aplicarea sintagmei amintite nu este posibila īn situatia īn care de asemenea nu este posibila existenta unui om sanatos īntr-un mediu bolnav. De aici si necesitatea de a uni īntr-un singur concept sanatatea omului cu a mediului. Prin contopirea termenilor "ecologic" si "sanogeneza", B. Cotigan a folosit pentru īntāia oara termenul de ECOSANOGENEZĂ.

Conceptul de ecosanogeneza se impune astfel ca o cerinta obiectiva, cu cāt actiunile umane sunt mai complexe si mai extinse, iar rezultatele mai numeroase, mai diversificate si cu un impact mai puternic asupra omului si mediului. Daca starea de sanatate depinde de raportul om - produs - natura, promovarea si īntarirea sanatatii vor depinde īn foarte mare masura de functionalitatea optima a relatiei. Acest concept implica, deci, omul cu pro­blematica sa majora, actiunile umane si rezultatele lor, natura si societatea, cultura materiala si spirituala īntr-un context relational global (Hoffman, O. si col., 1990).

Domeniul ecosanogenezei se refera atāt la sanatatea locului de munca, la sanatatea consumatorilor, cāt si la cea a mediului ambiant. Preocuparile vaste ale acestui domeniu sunt legate īn primul rānd de implicatiile tehnologiei si a diverselor produse asupra sanatatii, deoarece efectele lor sunt acum tot mai īntinse si mai generalizate.

Obiectivele conceptului vizeaza managementul ecosistemelor si, mai concret, "o productie de calitate corelata cu cerintele mai generale ce depa­sesc nivelul strict al utilizarii produsului". Aceste obiective tin cont de inte­resele consumatorilor, precum si de cele ale producatorilor si mediului ambiant, aspecte reliefate prin principiile ingineriei mediului si economiei ecologice (Gruia, R., 1992, a).

Prin implicatiile pe care le poate genera realizarea unui produs nu mai reprezinta o problema ce intereseaza un grup restrāns (producatorii), ci devine o preocupare a societatii. De la rationalitatea economica (centrata exclusiv pe eficienta economica, productivitate) se trece la conceptia ce cultiva rationalitatea socioumana (se au īn vedere inclusiv aspecte privind etica, echitatea, responsabilitatea).

īn acest context, rationalitatea presupune modul teoretic al ecodezvoltarii, care are urmatoarele elemente mai importante luate īn considerare:

sa contribuie īn primul rānd la realizarea omului, acesta fiind resursa cea mai valoroasa a ecosistemelor;

punerea īn valoare a resurselor naturale sa fie facuta tinānd cont si de generatiile urmatoare;

efectele distructive fata de mediu sa fie pe cāt posibil mai reduse, iar deseurile sa fie folosite īn scopuri productive.

Un rezultat pragmatic al ecodezvoltarii este desigur si proiectarea si realizarea unor produse ecosanogene (Hoffman, O., si col., 1990), adica NU"a produce indiferent cum si īn orice conditii" (specific īnsa perioadelor de avānt, de tranzitie, de confuzie), ci a realiza produse īntr-o abordare centrata pe valori, care tin seama īn mare masura de om si de cerintele sale imediate si de perspectiva, "a produce pentru om si īn armonie cu natura". Este vorba despre realizarea unor produse (īn cazul eco-fermelor, zooproduse si fitoproduse de calitate), ce īncep sa implice urmatoarele:



cunostinte legate de stiintele socioumane (de exemplu referitor la interdependenta "natura - om - societate");

rolul actiunilor economice īn influentarea mediului;

raportul īntre modelele culturale despre natura;

modul de interventie al omului īn ecosisteme;

instrumentalizarea unor valori morale īn produs.

Cu ocazia amenajarii unor ecosisteme omul scapa īn parte de presiunile mediului natural, dar introduce alte presiuni (ex. stres-ul) mult mai nocive pentru sanatate. Avantajele oferite de cuceririle tehnice sunt platite īnsa de societate prin mari sacrificii. De pilda, dupa cum spune B. Commoner (1973), pentru efectul puternic al noilor insecticide platim pretul raririi vānatului si instabilitatii ecosistemelor, pentru energia nucleara luam riscul biologic al iradierii, sporind productia agricola cu ajutorul īngrasamintelor chimice agravam poluarea apelor, īn concluzie, nu societatea trebuie sa se adapteze tehnologiei, ci tehnologia trebuie adaptata nevoilor societatii, obiectivelor pe care ea le fixeaza, inclusiv prin modul de pilotare mana­geriala a ecosistemelor.

Sustinerea unui asemenea demers este garantul unui echilibru bio-economic pe termen lung, deoarece noile tehnologii aplicate pot valorifica superior resursele naturale īn ideea nobila a transmiterii la generatiile urmatoare a unui mediu ambiant nesecatuit si nepoluat si, mai ales deoarece, sunt capabile sa realizeze produse centrate pe valori, cu potential sanogen ridicat, dupa cum s-a mai aratat. Astfel un obiectiv important al ecosano-genezei este promovarea tehnicilor si metodelor biologice si ecologice pentru fabricarea unor produse ce au ca efect sustinerea īntr-o anumita directie a sanatatii omului, animalelor, plantelor si a mediului ambiant īn ansamblul sau.

Complexitatea factorilor care concura la pragmaticul raport om - produs-natura īsi gasesc rezolvarea numai īn viziune interdisciplinara. Este vorba de domeniile īn care se regaseste VIUL sub o anumita forma īncepānd cu microorganismele, plantele, animalele si terminānd cu omul, precum si de domeniile care proceseaza si realizeaza produse necesare evolutiei īn bune conditii de sanatate a tuturor vietuitoarelor si a mediului fizic (Gruia, R., 1997). Ele alcatuiesc un adevarat "orologiu" ce masoara timpul unei alte ere (figura 13).

Obtinerea de produse ecologice, nepoluate si nepoluante, si ne referim īn primul rānd la produsele agricole care, ca materii prime cu astfel de īnsusiri, reprezinta pasul hotarātor pentru obtinerea de produse sanogene īn industria alimentara, cosmetica sau farmaceutica. Cele mai importante sunt desigur bioalimentele si biofurajele, cu efect complementar nutritiv si terapeutic preventiv (Gruia, R., 1995), precum si produsele din plante medicinale si din arealul silvic, atāt de cautate īn ultima vreme.

Evident ca impunerea conceptului de ecosanogeneza nu este un lucru usor, mai ales īn momente de criza economica cānd intereseaza aproape īn exclusivitate cantitatea si eficienta cu care se realizeaza un anumit produs. Pentru evitarea unei astfel de "orbiri", pe lānga noile tehnologii capabile sa sustina nevoile tot mai mari de produse si sa protejeze mediul, de care am mai vorbit īn aceasta lucrare, calea convingerii la nivel conceptual consideram a fi elementul de succes. Un prim pas ar fi penetrarea informatiei legate de sanogeneza ecologica de la profesionisti catre marele public, informarea corecta si sustinuta ducānd īn final la educarea populatiei īn spiritul cerintei de bunuri de calitate, care sa nu fie produse īn detrimentul mediului ambiant si sanatatii omului. Un alt pas credem ca este sensibilizarea si constientizarea puterii si a institutiilor statului abilitate īn elaborarea politicilor ecologice, economice si de sanatate si īn supravegherea domeniilor legate de proble­matica īn discutie, īn acest mod ecosanogeneza īsi poate īndeplini unul din obiectivele sale cele mai importante, si anume de a impune un management adecvat si de a avea un rol preventiv, de a evita spasmele si evolutiile ire­versibile privind sanatatea omului si a mediului īn secolul urmator.



loading...








Document Info


Accesari: 3691
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )