Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Cercetare sociologica in protectia mediului - Perceptia populatiei de rromi din catunul Bolovanu comuna Racovita judetul Valcea, asupra curateniei mediului


Universitatea Lucian Blaga Sibiu,

Facultatea de Stiinte,

Specializarea Ecologie si Protectia Mediului




Disciplina: Cercetare sociologica in protectia mediului


Tema: Perceptia populatiei de rromi din catunul Bolovanu comuna Racovita judetul Valcea, asupra curateniei mediului.



Scurta istorie a rromilor


Ipotezele si teoriile asupra originii rromilor constituie prin ele insele subiect de cercetare. Multa vreme s-a crezut ca rromii isi au originile in Egipt. Din acest motiv au fost denumiti gipsies. Au existat ipoteze care
afirmau ca rromii sunt persani, fenicieni, tatari, turci, romani sau chiar stravechi locuitori ai Daciei care pastreaza cu inconstienta, sfintenie elementele de limba, obiceiuri, traditii etc. Explicatia stiintifica a originii rromilor si a datei cand a inceput migratia a fost elaborata pe baza analizei comparate a limbajului. Astfel s-a ajuns la concluzia, ca rromii au populat nord-vestul Indiei (Pandjabul), si au parasit aceste tinuturi in jurul anului 1000 in urma ocupatiei musulmane a acestor teritorii. Limba rromilor este foarte asemanatoare cu limba vorbita si in prezent de anumite grupuri ce se intilnesc in aceste tinuturi. Lingvistii sunt de acord ca, in ciuda dialectizarii acestei limbi, ea ramane totusi unitara, avand o radacina indica.



Denumirea de „tigan” are o origine greceasca, raspandita in Europa Centrala si de Est. Datorita faptului ca stramosii rromilor nu salutau dupa modelul roman, prin strangere de mana, ci dupa model hindi, impreunand mainile sub barbie si inclinand capul, in Bizant au fost denumiti „athinganoi”, adica „de neatins”. Rromii intre ei se denumeau dintotdeauna „rromi”, cuvant careinseamna„om”.
Lipsa documentelor cu „vechime” care sa mentioneze intr-o forma sau alta populatia de rromi din Romania ingreuneaza mult reconstruirea vietii, comportamentelor si obiceiurilor acestui popor aflat, se pare, pe aceste meleaguri inca de la inceputurile celui de-al doilea mileniu al erei noastre.
In documentele de cancelarie autohtona abia in anul 1385 se pomeneste, pentru prima data, despre rromi intr-un act de danie domnesc catre manastirea Vodita. O data cu pamantul si acareturile cu care se inzestreaza manastirea se mai primeau si „40 de salase de tigani” care constituiau neandoielnic o parte importanta a averii si inventarului cedat manastirii. Nota specifica a
documentelor existente este data de faptul ca in totalitatea lor acestea se refera la rromi deja aflati in robie, la rromi deja aserviti. Ori, daca avem in vedere procesul istoric de aservire, se constata ca acesta nu apare brusc. Astfel se poate afirma, ca existenta rromilor in Balcani si pe teritorul Romaniei dateaza cu mult inaintea datei de 1385. Chiar daca acceptam teoria conform careia rromii ar fi patruns in Tarile Romane prin nordul si estul Moldovei ca robi tataresti (deci ca oameni deja aserviti), penetrarea lor, trecand de la un stapan la altul si strabatand distante pana in sud (imprejurul manastirii Tismana), a insemnat deja o istorie derulata in timp indelungat. Conform unor studii mai noi, fluxul migrator
principal al rromilor a penetrat in spatiul dintre Dunare, Marea Neagra si Tisa prin partea de sud a teritoriului. Ei si-au gasit locul si rolul necesar in contextul social si economic al societatii in care au intrat, raspunzind unor trebuinte ale populatiilor majoritari cu care au venit in legatura (populatii de contact). Complementaritatea economica reprezinta pozitia de pe care s-a structurat procesul de simbioza culturala, caracteristica culturii rromilor. Inca in timpul migratiei au aparut disensini intre diferitele grupuri de romi, ceea ce a dus la separarea pe neamuri a grupului etnic. Elementele noi (tipul de comunitate, zonalitatea geografica etc.) au contribuit la persistarea acestei stari. Romii, ca si vechii indieni, transmiteau profesia si toate secretele legate de mestesug din generatie in generatie si din tata in fiu. Necesitatea de a se adapta la materialele, conditiile si cerintele locurilor pe unde au umblat, a constituit un factor definitoriu pentru modul in care isi exercitau mestesugurile. Neamurile s-au diferentiat astfel si conform ocupatiilor, fiecare neam avind si subneamuri (de ex. in cadrul fierarilor exista potcovari). Specific comunitatii de rromi a fost ca ea, in intregime si timp de secole, a fost mentinuta intr-o situatie de marginalitate. Strategia de viata a comunitatii s-a adaptat la aceasta situatie prin izolare de populatia majoritara, mentinerea intr-o oarecare masura a caracterului migrator. Efectul secundar a fost perpetuarea marginalitatii. Ca rezultat s-au format stereotipuri etnice negative fata de rromi. Dezrobirea, in loc sa faciliteze stergerea diferentelor, le-a perpetuat intr-o alta forma. Eliberarea fara improprietarie a impins aceasta minoritate spre indeletniciri specifice, mentinand respingerea, discriminarea, starea de saracie. S-au dezvoltat profesii auxiliare pentru societate, cum ar fi fieraritul, fabricarea de unelte de lemn etc. Unele grupuri s-au specializat la utilizarea unor resurse sarace, cu potential economic redus (achizitionarea si vanzarea sticlelor goale), sau la exploatarea marginala a colectivitatii (ghicitul, cersitul).

Localizare


Catunul Bolovanu face parte din comuna Racovita situata in regiunea geografica Depresiunea Lovistei, respectiv Tara Lovistei. Este asezata in partea central sud-vestica a Romaniei, in nordul judetului Valcea, intr-o zona pitoreasca. Comuna este situata pe Valea Oltului si a oferit conditii prilenice pentru asezari omenesti inca din cele mai vechi timpuri. Suprafata totala a comunei este de 5.836 ha, predominand terenurile agricole, livezile de pomi fructiferi, pasuni, fanete, paduri si islazuri. In conformitate cu datele statistice la 30.06.2007 populatia comunei Racovita era de 1875 persoane din care 959 barbati si 916 femei. Densitatea medie este de 32,7 locuitori/kmp, foarte mica in comparatie cu media pe judet de 74,7 locuitori/kmp. Structura populatiei pe grupe de varsta este redata in tabelul de mai jos:


Grupa de varsta

0-09

10-19

20-29

30-39

40-49

50-59

60-69

70-79



80-

Total

Total

273

286

247

288

191

172

195

157

66

1875

Masculin

139

160

126

162

106

77

98

68

23

959

Feminin

134

126

121

126

85

95

97

89

43

916


Analizand evolutia numarului locuitorilor comunei se constata: daca in anul 2001 numarul locuitorilor era de 1782 persoane, creste la nivelul anului 2005 la 1899 persoane si este de 1875 persoane (date de evidenta a populatiei existente la Primaria Racovita) in anul 2007. Cauzele scaderii persoanelor rezidente in comuna sunt in general de natura economica, din lipsa locurilor de munca. Populatia tanara, apta de munca si care a ramas cu resedinta in localitate face naveta zilnic, saptamanal sau lunar spre mari aglomerari urbane (Sibiu, Ramnicu Valcea) sau Talmaciu. Incepand cu anul 2007 se constata o usoara crestere a numarului locuitorilor comunei consemnandu-se la 01.01.2009 un numar de 1884 persoane (965 barbati si 919 femei). Cresterea este urmare a realizarii electrificarii localitatii. Imbunatatirea conditiilor de locuire a dus la revenirea persoanelor care au migrat in cautarea unui loc de munca

Ocupatia de baza a populatiei este cresterea animalelor. Pe suprafete mici cultiva cartof si cereale (porumb). Cauzele care pot afecta sanatatea umana sunt in principal:

- venituri mici, in unele cazuri sub pragul de saracie care nu asigura un nivel de trai corespunzator;

-calitatea apei potabile;

- calitatea aerului;

- gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

Dintre aceste cauze cele mai frecvente situatii de afectare a sanatatii populatiei sunt datorate lipsei locurilor de munca sau a unui venit corespunzator cu nevoile familiei ceea ce genereaza saracie. Sub aspect calitativ, apa potabila din sursele locale (fantani) este corespunzatoare; se poate determina ca o disfunctionalitate cu efect negativ asupra sanatatii umane faptul ca nu exista un sistem centralizat de distributie apa potabila in toate gospodariile populatiei. De asemenea, localitatea nu are sisteme de colectare si evacuare cu tratare a apelor menajere. La nivelul localitatii nu este implementat un sistem de colectare selectiva a deseurilor de la gospodariile populatiei.




1. Tema de cercetare: Perceptia populatiei de rromi din catunul Bolovanu comuna Racovita judetul Valcea, asupra curateniei mediului.


2. Obiective:

1. Identificarea cauzelor principale care duc la o curatenie deficitara a populatiei de rromi.

2. Determinarea factorilor de mediu care influenteaza si mentin comportamentul populatiei de rromi.

3. Determinarea legaturii dintre atitudinea rromilor si utilizarea ecologica a terenurilor.

3. Ipoteze:

Ipoteza generala:

Conditiile sociale, familiale, economice si de mediu, cat si factorii de ordin individual (constructie biologica/ psihica) sunt cauze care coduc la gradul de curatenie a mediului.

Ipoteze de lucru:

1. Conditiile sociale, lipsa de educatie si cultura ecologica reprezinta factorul principal care duce la o curatenie precara.

2. Nivelul de trai scazut si conditiile materiale precare favorizeaza aparitia si mentinerea fenomenului de curatenie precara.

3. Constientizarea necesitatii de imbunatatire a conditiilor si relatiilor intre populatia de rromi si mediul inconjurator in scopul dezvoltarii durabile.


4. Universul populatiei:

Universul populatiei este alcatuit din numarul locuitorilor (populatie stabila), de data recenta, conform recensamantului populatiei din 30.06.2007, populatia stabila a catunului este de 156 de persoane.


5. Esantionarea:

Esantionul selectat este unul neprobabilistic de intentionalitate, reprezentand 30 de subiecti, localinici din zona cercetata, de sex masculin si feminin, cu varste cuprinse intre 18 – 45 de ani, localnicii ai catunului Bolovanu, comuna Racovita, judetul Valcea.


6. Elaborarea instrumentelor:

In studiul care face obiectul cercetarii, mi-am propus determinarea si surprinderea cauzelor si conditiilor care genereaza, mentin si favorizeaza comportamentul si atiudinea deficitara a curateniei mediului inteleasa de populatia de rromi.

Dupa expunerea cadrului teoretic realizat, am initiat o cercetare de teren pentru a identifica modalitatea concreta de actiune in realitatea sociala, a cauzelor directe si indirecte ale curateniei mediului, am urmarit testarea ipotezelor propuse si verificarea lor. Am ales chestionarul pentru a putea contacta un numar cat mai mare de subiecti intr-un timp scurt, pentru a putea surprinde atitudiinile, motivatiile, dispozitiile, inclinatiile lor, iar pentru o imagine mai conturata, mai de profunzime asupra temei care a facut obiectul studiului am aplicat, distinct de chestionar, interviul de opinie pentru a obtine raspunsuri spontane ale subiectilor si pentru aprecierea atitudinii locatarilor intervievati. A fost important ca persoanele care  au participat la analiza pe baza de chestionar, sa reprezinte o proba de sondaj care, sa exprime cat mai fidel structura sociala, profesionala si de alta natura a intregii populatii, analiza urmarind sa scoata in evidenta anumite grupuri „tinta”, adica grupuri care ar fi interesate in contextul problemei analizate. studiata etc., determina atitudini si preferinte diferite. Masurarea atitudinilor este adesea urmata de masurarea influentelor sociale, pentru predictia comportamentului. Chestionarul a cuprins o lista de intrebari de diferite forme, care sunt puse oral sau in scris, in vederea culegerii de informatii relative la un subiect, este unic prin forma si fond, sa fie confidential, este considerat a fi bun, atunci cand furnizeaza raspunsuri asteptate, adevarate si utilizabile. In studiul de fata, chestionarul este propriu, are ca scop, cunoasterea atitudinii respondentilor fata de curatenia mediului. Conform normelor, chestionarul include si elemente de grupare socio-profesionala, cunoscut fiind faptul ca, raspunsul la intrebari depinde in mod esential de respondenti, care se situeaza intr-un anumit grup socio-profesional.


Chestionar: Perceptia populatiei de rromi din catunul Bolovanu asupra curateniei mediului.


1.Sunteti de sex : (va rugam sa marcati cu x

Masculin__ Feminin__




2. In ce grupa de varsta va incadrati?

pana la 35 ani__   35 – 45 ani__


3. Care este nivelul Dumneavoastra de instruire?

- cel mult 8 clase __

- 10 clase/ scoala profesionala __

- liceu/ scoala postliceala __

- colegiu/ facultate/ studii postuniversitare __


4. In ce grupa de venit net (mii lei) va incadrati ?

pana la 200   __

200 – 400__

400 – 600__

600 – 800__

peste 800__


5.Va rugam , dati detalii cat mai exacte despre profesia pe care o practicati?



6. In general, va place sa aveti curatenie in jurul dumneavoastra ?

DA__ NU__


7. Daca Da, cat de mult va place sa aveti curatenie in jurul dumneavoastra?

Extrem de mult__ Absolut deloc__


8. Cat de des faci curatenie in gospodarie?

O data sau de mai multe ori pe zi

De 4-5 ori pe saptamana

De 2-3 ori pe saptamana

O data pe saptamana

Mai putin de o data pe saptamana

9. Va rugam dati detalii de locul unde depozitati gunoiul ?



10. In zona exista un spatiu amenajat unde sa depozitati gunoiul?

Da______ Nu____



7. Operationalizarea conceptului

Definitia nominala: curatenia mediului

CURATÉNIE, curatenii, s.f. 1. Calitatea de a fi curat; starea, infatisare a unei fiinte curate sau a unui lucru curat.

CURÁT, -A, curati, -te, adj., adv. I. Adj. 1. Lipsit de murdarie, de praf, de pete etc.  Expr. (Substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fara greseala sau corectura, pe alta foaie sau pe alt caiet. ♦ (Despre aer) Lipsit de impuritati; proaspat. ♦ (Despre o incapere, o casa) Bine intretinut; ingrijit. ♦ (Despre vase) Din care se poate manca sau bea.

MÉDIU, medii, s.n. 1. Natura inconjuratoare alcatuita din totalitatea factorilor externi in care se afla fiintele si lucrurile.  Mediu intern = totalitatea umorilor care scalda celulele organismului. Mediu de cultura = solutie nutritiva sterilizata, utilizata pentru inmultirea microbilor in laborator, in diverse scopuri. 2. Societatea, lumea in mijlocul careia traieste cineva: ambianta. 3. Substanta solida, lichida sau gazoasa, camp electromagnetic sau gravitational etc. in care se desfasoara fenomenele fizice.

POLUÁRE s. alterare, stricare, viciere.

POLUÁ vb. tr. 1. a infecta, a vicia mediul inconjurator cu diverse substante nocive. 2. (fig.) a profana, a murdari. (< fr. polluer)


8. Analiza datelor si interpretarea rezultatelor

Obtinerea informatiilor a facut posibila analiza datelor in functie de mai multe dimensiuni: dimensiunea sociala, dimensiunea economica, dimensiunea atitudinala. In cadrul dimensiunii sociale se incearca obtinerea de informatii referitoare la structura populatiei si ocupatia acesteia la nivelul comunei, gradul de educatie si informare a acestora, precum si gradul de implicare in domeniul protectiei mediului. Dupa realizarea chestionarului de catre respondenti urmeaza controlul chestionarelor si validarea acestora; conversia raspunsurilor in valori matematice; introducerea datelor in calculator; prelucrarea datelor folosind  un PC; listarea rezultatelor (tabele si grafice); interpretarea datelor; intocmirea raportului; validarea rezultatelor.


9. Concluzii si mod de valorificare

- Se va realiza raportul de cercetare;

- Se vor elabora solutii - programe pentru beneficiari

- Valorificarea rezultatelor relevante prin comunicari stiintifice si publicatii.




Bibliografie

1. Batar, D.- Sociologie, 2003, Sibiu, Edit. Psihomedia

2. Nastasea, A., Stoinea, I., (2004) RACOVITA JUDETUL VALCEA (ISTORIE ILUSTRATA), Edit. MJM – Craiova

3. Relea, E. Rolul familiei in prevenirea delicventei juvenile, 2009, Sibiu, manuscris - lucrare de dizertatie

4.  *** PLANUL URBANISTIC GENERAL COMUNA RACOVITA, octombrie 2009






Document Info


Accesari: 80
Apreciat: hand icon

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )