Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Impactul barajelor

Ecologie




Impactul barajelor

Resursele de apa dulce ale planetei sunt limitate, deoarece 97,3% din totalul apei este sub forma de apa sarata, numai 2,7% reprezentand apa dulce si in plus aceste ultime resurse sunt distribuite neuniform la nivelul planetei. Tarile industrializate ce cuprind numai 1/3 din populatia lumii detin cea mai mare parte din resursele disponibile de apa dulce. In multe zone lipsa resurselor de apa dulce reprezinta o problema, uneori critica asa cum se intampla in tarile in care aceste rezerve sunt mai mici de 1000m3 pe locuitor.




Bazinele acvatice create prin constructia barajelor creeaza posibilitatea acumularii unor rezerve suplimentare de apa in tarile cu deficit, dar au si alte scopuri, cum sunt obtinerea de energie electrica, regularizarea hidrologica a unor cursuri de apa etc.

La nivel planetar exista aproximativ 45 000 de baraje de mari dimensiuni (sunt considerate baraje mari cele cu o inaltime mai mare de 15 m) si peste 800 000 de baraje de mici dimensiuni cu o capacitate de stocare de 7 000 km3. Existenta barajelor determina o crestere cu 70% a disponibilitatii pentru diverse folosinte a apei dulci.

Principalele ratiuni pentru constructia barajelor sunt urmatoarele:

-    & 545j92f nbsp;    facilitarea utilizarii apei disponibile;

-    & 545j92f nbsp;    reducerea variabilitatii nivelului de apa ale diferitelor ape curgatoare;

-    & 545j92f nbsp;    stocarea apei pentru cazurile de criza datorate unor perioade de seceta prelungita;

-    & 545j92f nbsp;    regularizarea debitelor pentru diferite folosinte;

-    & 545j92f nbsp;    cresterea sigurantei in cazuri de inundatii catastrofale;

-    & 545j92f nbsp;    generarea de energie electrica.

Pe plan mondial cele mai multe baraje cu o pondere de aproximativ 48% sunt construite cu un scop unic si anume obtinerea de resurse de apa pentru irigatii si cresterea productiei agricole si un procent important (15%) dintre acestea sunt si surse de apa pentru folosinte domestice si industriale. In intreaga lume 20% dintre baraje sunt construite pentru a genera electricitate. Acest procent este diferit de la un continent la altul, spre exemplu, in Europa 40% din baraje au ca utilizare principala obtinerea energiei electrice. Alte utilizari ale barajelor sunt legate mai ales de prevenirea, combaterea si controlul inundatiilor (8%), in scopuri recreative (4%) si un procent mult mai redus pentru navigatie si acvacultura.

Importanta socio-economica a barajelor si a altor constructii hidrotehnice este pusa in evidenta de principalele avantaje pe care le ofera atat in ceea ce priveste reducerea riscului inundatiilor catastrofale care reprezinta aproape o treime din catastrofele naturale la nivel global cat si din punct de vedere al securitatii alimentare. Din cele 1 500 milioane ha cultivate pe plan mondial, circa 200 milioane ha (17%) sunt irigate si aproximativ 150 milioane ha sunt prevazute cu sisteme de drenare. Se considera ca actualmente 60% din productia agricola mondiala se bazeaza exclusiv pe precipitatiile naturale, in timp ce 40% este obtinuta pe terenuri irigate, fapt ce determina ca 800 milioane oameni sa depinda, din acest punct de vedere, de existenta barajelor ca sursa de apa (Adams, 1999).

Toate amenajarile care privesc asigurarea resurselor de apa, inclusiv barajele, determina un impact cu implicatii ecologice si mediale, numite generic impact de mediu. Impactul social si de mediu al constructiei si functionarii barajelor pot fi incadrate in trei categorii: fizice, biologice si umane.

Estimarea impactului barajelor de mari dimensiuni asupra mediului a inceput sa se realizeze la inceputul anilor 1970 (Rich, 1994) datorita presiunii internationale a unor agentii financiare cum sunt Banca Mondiala si alte banci regionale de dezvoltare fiind limitate la aspecte referitoare la consecintele directe ale constructiei de baraje si la estimarea impactului barajelor existente deja (Acreman

In ceea ce priveste impactul asupra mediului trebuie luate in consideratie elemente de baza cum sunt suprafata acumularii de apa si gradul de modificare a cursului de apa, ambele incluzand modificarea habitatelor si a altor elemente ale ecosistemelor specifice zonei, precum si modul in care sunt afectate ecosistemele din aval. Din acest punct de vedere exista opinii pro si contra care pun in balanta efectele socio-economice benefice ale barajelor cu impactul negativ al acestora asupra mediului natural. Principalele argumente pentru constructia barajelor, in aceasta disputa, sunt urmatoarele:

-    & 545j92f nbsp;    suprafata totala a barajelor pe plan mondial reprezinta mai putin de 1% din suprafata utilizata de om pentru diverse alte activitati;

-    & 545j92f nbsp;    intensitatea impactului de mediu datorat barajelor prin modificarea biotopilor naturali este mai crescuta in cazul in care debitul mediu al cursului de apa barat se situeaza in intervalul 100-1 000 m3/s, dar majoritatea raurilor pe care s-au construit baraje (90%) au un debit mediu de aproximativ 1m3/s;

-    & 545j92f nbsp;    peste 80% din marile baraje ale lumii sunt construite pe cursuri de apa nepermanente;

-    & 545j92f nbsp;    barajele pot evita fluctuatiile foarte mari de nivel care nu sunt neaparat favorabile mediului.

-    & 545j92f nbsp;    utilizarea energiei electrice produsa prin constructia barajelor poate reduce emisia de gaze cu efect de sera cu aproximativ 3% datorita scaderii cantitatilor de combustibil fosili utilizati in centralele termoelectrice.

Specialistii care iau in consideratie mai ales elementele negative referitoare la impactul barajelor asupra mediului sunt de parere ca:

-    & 545j92f nbsp;    modificarile aduse mediului prin constructia si exploatarea barajelor de mari dimensiuni determina o degradare ireversibila a ecosistemelor naturale;

-    & 545j92f nbsp;    proiectarea celor mai multe baraje nu tine cont de impactul pe termen mediu si lung asupra unor specii de animale sau plante;

-    & 545j92f nbsp;    marile acumulari de apa pot constitui surse de poluare cu gaze ce produc efectul de sera (vapori de apa, dioxid de carbon, metan) rezultate ca urmare a cresterii evaporatiei si a descompunerii in conditii speciale a materiei organice acumulate, fapt ce faciliteaza emisia acestor gaze;

-    & 545j92f nbsp;    barajele au un impact profund asupra biodiversitatii naturale a zonelor afectate;



-    & 545j92f nbsp;    variabilitatea nivelului apei in avalul barajelor afecteaza profund biocenozele aferente;

-    & 545j92f nbsp;    lipsa pasajelor special proiectate pentru migratia pestilor determina scaderea stocurilor de peste si modificarea structurii ihtiofaunei;

-    & 545j92f nbsp;    majoritatea barajelor sunt mai vulnerabile la procesul de eutrofizare decat cursurile naturale de apa.

Impactul barajelor asupra ecosistemelor situate in aval este complex si are atat o componenta sociala cat si aspecte care legate de problematica protectiei mediului. In cazul in care populatia umana din zonele afectate de constructia unui baraj trebuie evacuata, impactul social este simplu, desi foarte drastic (Adams, 1985). In zona din aval impactul este mai degraba reprezentat de un set de impacturi legate de volumul si perioadele de timp ale modificarii nivelului apelor din albia raului si de conexiunile dintre regimul hidrologic si zonele inundabile. Daca populatiile umane depind sub aspect economic de debitul cursului de apa, aspectul social al impactului este o reflectare destul de fidela a impactului ecologic.

Pentru ca explicarea acestor legaturi complexe dintre diferitele categorii de impacturi create de constructia barajelor este dificila datorita complexitatii deosebite si pentru a evita o prezentare exhaustiva a acestei problematici, in tabelul 28. sunt prezentate succint legaturile dintre impacturile economice si de mediu atat asupra albiei apei curgatoare, cat si asupra zonelor inundabile si deltei.

Tabel 28 . Principalele impacturi economico-sociale si de mediu ale barajelor asupra zonelor situate in aval (modificat dupa Adams, 2000).

Tipul zonei afectate

Impact

asupra mediului

Impact economic

si social

Albia majora a cursului de apa (rau, fluviu)

Modificarea turbiditatii apei, eroziunea malurilor, modificarea albiei, colmatarea unor zone, modificarea hidrologica a canalelor, baltilor si lacurilor adiacente.

Modificarea activitatii economice a zonelor din apropierea cursului de apa si restrictionarea accesului la resursele acvatice.

Modificarea chimismului apei (hidrogen sulfurat, mercur etc.) si sub aspectul biologiei acvatice.

Impact negativ in asigurarea hranei din pescuit, reducerea stocurilor de pesti, modificarea structurii ihtiofaunei.

Schimbarea regimului inundatiilor naturale, impact asupra pestilor migratori si a altor specii din punct de vedere al reproducerii, recrutarii si ecologiei acestora; riscul unor viituri imprevizibile datorita golirii barajului.

Impact negativ datorat productivitatii reduse a pescariilor din aval si a sigurantei comunitatilor locale; saracie, incertitudine, reducerea surselor de hrana.

Zone inundabile, insule, delta sau alte zone umede.

Debitul si regimul hidrologic se modifica sub aspectul duratei si intensitatii si al dinamicii inundatiilor; impact negativ datorat productivitatii reduse a pescariilor din aval si a sigurantei comunitatilor locale.

Impact negativ asupra agriculturii legate de inundatiile periodice sezoniere, irigatii, rezerve de apa potabila.

Reducerea depozitelor de aluviuni fertile si a productivitatii ecologice, sezoane secetoase mai intense.



Impact negativ asupra productivitatii agricole, cresterea salinitatii , a continutului de apa in sol; reducerea veniturilor pentru proprietarii de pamant din zona inundabila.

Modificarea morfologica si functionala ecosistemelor caracteristice zonelor umede( de ex., a padurilor ripariene).

Impact negativ asupra activitatilor legate de exploatarea lemnului, pescuit, acvacultura.

Controlul inundatiilor

Impact pozitiv prin reducerea riscului asupra infrastructurii rurale si urbane.

Balti, lacuri, delta, litoral marin

Modificarea dinamicii sezoniere a salinitatii apei, a dinamicii populatiilor naturale (crustacee, moluste, pesti etc.).

Impact negativ datorat reducerii productivitatii pescariilor; afectarea locuitorilor acestor zone.

Afectarea ecosistemelor complexe mangroviere.

Impact negativ asupra activitatii de pescuit.

Modificarea habitatelor si a zonelor de reproducere a populatiilor acvatice specifice.

Impact negativ asupra speciilor cu valoare economica; scaderea resurselor de hrana in zonele deltaice si costiere.

Un exemplu edificator de impact al barajelor asupra mediului il constituie si constructia si exploatarea barajelor hidroenergetice de la Portile de Fier pe fluviul Dunarea. Aceste baraje, precum si lucrarile de regularizare si desecare a celei mai mari parti din zona inundabila au produs efecte ce s-au manifestat intr-o forma sau alte asupra tuturor ecosistemelor situate in aval: lunca inundabila, balti, lacuri si Delta Dunarii.

Unele dintre cele mai resimtite efecte s-au manifestat la nivelul ihtiofaunei specifice acestor zone, fiind afectate mai multe populatii de pesti, inclusiv speciile migratoare valoroase cum sunt sturionii marini care intra in Dunare pentru reproducere. Chiar daca suprapescuitul poate fi una din cauzele care au contribuit la reducerea stocurilor de pesti, cu siguranta modificarea habitatelor, a regimului hidrologic si a morfologiei zonelor de ecoton datorate constructiei barajelor, au determinat scaderea dramatica a populatiilor piscicole (Bacalbasa, 1995).

In figura 70 se prezinta o dinamica valorilor anuale ale capturilor de sturioni anadromi in sectorul romanesc al Dunarii care evidentiaza scaderea accentuata a cantitatilor pescuite dupa anul 1975 cand barajul a inceput sa functioneze. Daca in anii 50 si 60 valoarea medie anuala totala a cantitatilor de sturioni pescuite se situa in intervalul 200-250 tone, incepand cu mijlocul anilor 70 aceste cantitati au scazut relativ rapid si au continuat o tendinta de diminuare pana la numai 50-80 t/an. Principala explicatie a acestei tendinte este bararea caii de migratie a sturionilor catre locurile preferate (optime) de reproducere si modificarea calitativa a celor situate in aval (Ciolac, 1998).

Figura 70 . Descresterea capturii anuale de sturioni in sectorul romanesc al Dunarii in perioada 1953-2002

Zonele umede in general si zonele umede tropicale in mod special sunt printre cele mai productive din punct de vedere ecologic comparativ cu alte ecosisteme ale planetei, iar in zonele secetoase tropicale acestea au si o deosebita importanta socio-economica (Adams, 1999). Zonele umede sunt utilizate pentru agricultura, pescuit si vanatoare, zootehnie si recoltarea diverselor produse naturale (fructe, lemn, plante medicinale etc.). Toate aceste activitati sunt strans legate de ciclicitatea fenomenelor hidrologice, geomorfologice si ecologice naturale, care influenteaza profund activitatea ecosistemelor locale. Modificarile majore produse in aceste zone prin constructia barajelor pot avea un impact dificil de estimat asupra zonelor adiacente (Barbier et al., 1998).

Problematica impactului barajelor asupra zonelor din aval nu a fost multa vreme in centrul dezbaterilor stiintifice, economice sau sociale fie datorita nerecunoasterii acestor probleme fie datorita intelegerii gresite sau subestimarii acestui tip de impact. O explicatie a acestui fapt ar putea fi ca de multe ori efectele asupra mediului apar in zone situate mult mai departe de locul constructiei barajelor si de multe ori acestea sunt dificil de pus in legatura cu adevaratele cauze (Adams, 1992).

Impactul barajelor asupra zonelor situate in aval implica in mod evident modificari substantiale in dinamica unor parametri si caracteristici specifice mediului. Un aspect critic este insa legat de problema incertitudinii estimarii cu precizie a efectelor constructiei unui baraj la momentul proiectarii acestuia (Adams, 2000). Exista un nivel inalt de incertitudine in ceea ce priveste prognoza modului si tipului impactului pentru diferite zone, precum si evolutia in timp a efectelor negative.










Document Info


Accesari: 7674
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )