Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI - MANAGEMENTUL DESEURILOR IN ARII NATURALE PROTEJATE

Ecologie




PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI - MANAGEMENTUL DESEURILOR IN ARII NATURALE PROTEJATE




PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI

MANAGEMENTUL DESEURILOR IN ARII NATURALE PROTEJATE

1. INTRODUCERE

Romania are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza in parte conditiilor fizico-geografice care includ munti, campii, retele hidrografice majore, zone umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii).

De asemenea, datorita pozitiei geografice a Romaniei, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. In sfarsit, relativa stabilitate a populatiei in ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii in sectorul forestier si dezvoltarea economica redusa au determinat o exploatare mai redusa a resurselor decat in majoritatea altor zone din Europa.

Rezultatul general consta in diversitatea florei si faunei, inclusiv in existenta unor populatii de lupi, ursi, capre negre si rasi, care sunt considerate ca fiind printre cele mai mari din Europa, precum si in existenta unor extinse habitate forestiere si alpine nealterate, asociate lantului muntos al Carpatilor. Astfel valoarea capitalului natural al Romaniei a impus de-a lungul timpului luarea unor masuri de protectie a naturii.

S-au constituit arii protejate care ocrotesc cele mai naturale zone de pe glob, in care interventia omului este aproape inexistenta, dar si zone in care interventia omului este prezenta, cum e cazul peisajelor modificate ce au o importanta peisagistica si culturala deosebita.

In continuare o sa prezint Parcul National Piatra Craiului: prezentare generala a parcului, importanta si necesitatea unui plan de actiune pentru colectarea deseurilor avand ca scop conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila a zonei.

Ariile protejate trebuie sa fie definite de obiectivele lor de management, nu de titlul ariei si nu de eficienta managementului in indeplinirea respectivelor obiective.

Problema eficientei management-ului trebuie desigur luata in considerare, dar ea nu este vazuta ca un criteriu de categorisire. Uniunea Internationala de Conservarea Naturii (IUCN - The World Conservation Union) trebuie sa incurajeze si sa asiste societatile din toata lumea pentru conservarea integritatii si diversitatii naturii si pentru a asigura ca orice utilizare a resurselor naturale este echitabila si durabila. 

Pentru a conserva mostenirea naturala, Uniunea Europeana a pus la punct o retea de arii protejate extinsa la nivelul fiecarui stat membru, numita 'Reteaua Natura 2000'.

Aceasta retea are ca scop sa protejeze si sa permita gestionarea speciilor si habitatelor vulnerabile pe teritoriul lor natural, in intreaga Europa fara sa tina cont de granitele politice. Pentru orice arie care este acceptata ca Sit Natura 2000, va exista un plan de management care va stabili cum trebuie gestionata acea zona astfel incat natura sa nu fie afectata negativ. Aceste planuri de management pot fi integrate in strategiile locale de dezvoltare pe baza carora se stabilesc proiecte ce pot fi finantate prin Fonduri ale Uniunii Europene.

Dezvoltarea acestei retele se bazeaza pe doua directive UE principale: 'Directiva Habitate 92/43 din 1992 referitoare la plante si animale salbatice si habitate naturale' si 'Directiva Pasari 79/409 din 1979 referitoare la conservarea speciilor de pasari'.

Romania are obligatia de a asigura protectia oricarora dintre specii si habitatele mentionate in L462/2001.

Proiectul Life Natura: 'Situri Natura 2000 in Parcul National Piatra Craiului' are drept obiectiv principal imbunatatirea starii de conservare a habitatelor si speciilor din Parcul National Piatra Craiului, prin intermediul unui ansamblu de interventii strategice, inclusiv colectarea de date, constientizarea publica, actualizarea planului de management si desemnarea intregii suprafete a parcului ca Sit Natura 2000.

Proiectul contine prevederi specifice aplicarii masurilor de conservare in siturile propuse. Proiectul are de asemenea scopul de a intari capacitatea echipei de management a parcului in ceea ce priveste cunostintele despre Reteaua Natura 2000 si de a transmite cunostintele despre Natura 2000 la specialistii interesati si la public.

Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.

Conform impartirii Europei in regiuni biogeografice, Judetul Brasov se afla la interferenta a doua zone: alpina si continentala.

Caracteristicile climei din ultima perioada, alternanta perioadelor umede cu cele secetoase nu a dezechilibrat evolutia fireasca a habitatelor. Nu s-au semnalat degradari majore ale habitatelor.

Habitatul unei specii- este mediul natural sau seminatural, definit prin factori abiotici si biotici in care traieste o specie in orice stadiu al ciclului sau biologic. (Cf. OUG195/2005, L345/2006)

Habitatele naturale intalnite in judet sunt caracteristice atat zonei terestre, acvatice cat si celei subterane:

Habitat

Starea de conservare

Suptafata

ha

Zone cu probleme

Cauze

1. Habitate acvatice

buna

Mlastina Harman

Canale de desecare in zona

2. Habitate terestre

buna

- paduri

- Piatra Craiului;

- zona mun. Brasov

- fenomene de uscare;

- atacuri daunatori;

-depozitare deseu 313b16d ri;

- pajisti alpine

- pasuni din zonele alpine: Bucegi, Piatra Craiului,Fagaras; Ciucas, Piata Mare;

-pasunat intensiv;

-deficit de apa in sol;

-dejectii in zonele cu stane;

-depozitare deseu 313b16d ri

3. Habitate subterane (pesteri)

buna

- cele vizitabile

- turism necontrolat

Starea ariilor naturale protejate

Ariile naturale protejate existente si propuse in Romania reprezinta 8%, iar dupa intrarea in Uniunea Europeana, suprafata ariilor protejate trebuie sa ocupe 22% din teritoriul tarii.

In conformitate cu Legea 5/2000, a H.G. 2151/2004 si HG 1581/2005 in Judetul Brasov sunt 32 de arii protejate dintre care doua sunt parcuri Nationale/naturale (Piatra Craiului si Bucegi).

Suprafata ariilor protejate din judet este 28.350,67 ha, reprezentand cca 7% din suprafata Judetului Brasov

Siturile Natura 2000

Conform Ordinul Ministrului Mediului 207/2006 , de constituire a bazei de date, on-line, pentru situri Natura 2000, comisia a validat pentru Judetul Brasov 25 de situri.

Acestea sunt impartite, conform celor 2 directive ale UE in 2 liste, dupa cum urmeaza: - 8 situri de protectie avifaunistica (SPA) si 17 situri de importanta comunitara (SCI).

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie 'datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, ca si datorita frumusetii peisajului'.
In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879 ha, zona de Parc National ocupand cca. 9894 ha. In 1952 (anul in care a fost inregistrat primul amenajament silvic pentru zona Piatra Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare.
In anul 1990 Piatra Craiului este declarat Parc National prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania.

Incepand din anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.

2. DATE GENERALE PRIVIND PARCUL

NATIONAL PIATRA CRAIULUI

Parcul National Piatra Craiului este o arie protejata infiintata in 1990, cu statut de parc national, pentru conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase, pentru promovarea si incurajarea turismului, si pentru constientizarea si educarea publicului in spiritul protejarii naturii si a valorilor sale.

Zona include o larga paleta de valori naturale, culturale si istorice. Din acest motiv, obiectivele si actiunile administratiei parcului sunt foarte diverse.

In conformitate cu principiile moderne ale conservarii naturii, planul de management trebuie sa integreze interesele de conservare a biodiversitatii cu cele de dezvoltare socio-economica ale comunitatilor locale din raza de actiune a parcului, tinand cont totodata de trasaturile traditionale, culturale si spirituale specifice zonei.

Este probabil ca presiunea turistica existenta sa creasca in viitor si datorita actiunilor de promovare ale administratiei parcului, periclitand aspectul natural, salbatic, nealterat de prezenta umana.

Lipsa unei coordonari a tuturor activitatilor care se desfasoara pe cuprinsul parcului, a eforturilor si actiunilor de conservare poate duce la actiuni dispersate, cu eficienta redusa si la pierderi semnificative din punct de vedere al biodiversitatii si al altor valori ale Parcului.

Planul de Management al Parcului National Piatra Craiului a fost elaborat si aprobat in baza OUG 236/24.11.2000, Legea 462/2001, art. 18 alin.4 si art.19.

in vederea unei planificari integrate a actiunilor ce trebuie intreprinse in vederea indeplinirii obiectivului major al Parcului, respectiv conservarea biodiversitatii.

Planul sta la baza activitatii Administratiei Parcului National Piatra Craiului si se constituie ca document de referinta pentru planificarea tuturor activitatilor legate de Parc.

Pentru elaborarea planului de management a fost necesara si desfasurarea unui proces participativ, la care au fost invitati sa participe toti factorii interesati din zona parcului, si mai ales reprezentantii comunitatilor locale.

De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale.

2.1 Arii protejate incluse in PNPC

In interiorul parcului este prevazuta o zona centrala, in suprafata de 3191,4ha (BV 2176,4ha, AG 1015ha) si corespunzatoare categoriei II IUCN, limitrofa si asociata cu o zona de rezervatie stricta de 661,6ha (BV 492,6ha, AG 169ha), corespunzatoare categoriei I IUCN, 3 zone cu caracter de rezervatie naturala, totalizand o suprafata de 1060,7ha (Cheile Dambovicioarei 248,4 ha, Brusturet 255,7 ha si Cheile Dambovitei 556,6ha), toate situate in judetul Arges, si corespunzand categoriei IV IUCN, precum si 2 arii de protectie cu caracter de monument al naturii totalizand 1.5 ha si corespunzand categoriei III IUCN.

Restul suprafetei (9909 ha) constituie zona de protectie corespunzatoare categoriei de management V IUCN

Fig.1- Parcul National Piatra Craiului

Elaborarea planului de management

In noiembrie 1999 a inceput finantarea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii. Prin acest proiect s-a asigurat finantarea activitatilor de fundamentare a unei gospodariri integrate a Parcului National Piatra Craiului si de dezvoltare a unui sistem de management care sa se constituie intr-un model de gospodarire a parcurilor nationale din Romania.

O componenta majora a procesului de fundamentare si dezvoltare a sistemului de management a constituit-o elaborarea Planului de Management al Parcului National Piatra Craiului.

2.2 Infiintare si functionare

a) Infiintare

Ord. 7/1990 MAPPM privind infiintarea a 13 parcuri nationale in Romania;

b) Functionare

Legea 137/29.12.1995 privind protectia mediului - republicata completata si modificata prin OUG91/2002

Legea 103/23.09.1996 a Fondului Cinegetic si protectia vanatului, republicata in 2002

Legea 107/25.09.1996 Legea Apelor

Legea 26/24.04.1996 Codul Silvic

OG 96/27.08.1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national

HG 314/12.06.1998 privind actualizarea limitelor amenzilor prevazute in Legea protectiei mediului 137/1995

HG 735/21.10.1998 pentru aprobarea instructiunilor cu privire la circulatia materialelor lemnoase si al instalatiilor de transformat lemn rotund

Hotararea nr. 4 /07. 04.1999 a Consiliului de Administratie al RNP privind infiintarea Administratiei PNPC.

Legea 159/20.10.1999 pentru completarea Legii protectiei mediului 137/1995

Ord. MAPPM 287/02.04.1999 privind constituirea administratiei PNPC si a structurii administrative aferente;

OG 47/1999 si Legea7/2000 - Ratificarea acordului de asistenta financiara nerambursabila privind Proiectul Managementul Conservarii Biodiversitatii dintre Guvernul Romaniei si Banca Mondiala pentru Reconstructie si Dezvoltare;Ord. MAPPM 341/20.03.2000

Legea 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a-III-a Zone Protejate

Legea 31/03.04.2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice

OUG 236/2000 - L462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate

Legea 72/2002 - Legea Zootehniei

HG 940/2002 privind aplicarea legii zootehniei

HG 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora.

2.3 Dreptul de folosinta si administrare a terenurilor

Drepturi de proprietate

Categoria de folosinta

Proprietar

Suprafata (ha)

% din total suparafata

Padure

Statul

Padure

Comunitati

Padure

Particulari

Faneata

Particulari

Pasune

Comunitati

Intravilan

Particulari si Comuna

Stancarie

Statul

Stancarie

Comunitati

Curs de apa

Statul

Arabil

Particulari si Comunitati

Vezi taxonomie cadastru

Drepturi de administrare

Zona Administrata

Drept de Administrare

Suprafata

% din total suparafta

Administrator

 

Padure

RNP

 

Padure

Orasul Zarnesti

 

Padure

Comuna Moieciu

 

Padure

Comuna Rucar

 

Padure

Comuna Dambovicioara

 

Padure

Particulari

 

Faneata

Particulari

 

Pasune si pas. impadurita

Comuna Moieciu

 

Pasune si pas. impadurita

Comuna Dambovicioara

 

Pasune si pas. impadurita

Comuna Rucar

 

Intravilan

Orasul Zarnesti

 

Intravilan

Comuna Moieciu

 

Intravilan

Comuna Rucar

 

Intravilan

Comuna Dambovicioara

 

Stancarie

RNP

 

Stancarie

Zarnesti

 

Stancarie

Moieciu

 

Curs de apa

Statul

 

Arabil

Particulari si Comunitati

 

Parcul National Piatra Craiului

Administratia Parcului National Piatra Craiului

 

Administrarea Fondului Forestier se face in baza amenajamentelor silvice.

APNPC a fost desemnat sa administreze Parcul National Piatra Craiului de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului prin ord. nr. 287/2.04.1999.

2.4 Localizare

Parcul National Piatra Craiului este situat in raza judetelor Brasov si Arges, respectiv a localitatilor Zarnesti si Moeciu, Rucar si Dambovicioara, incluzand masivul Piatra Craiului si o zona cuprinzand cheile Dambovitei si Cheile Ghimbavului.

PN Piatra Craiului este situat in Carpatii Meridionali, cuprinzand masivul de cca. 25 km lungime, intre Zarnesti si Rucar, fiind delimitat de masivele inconjuratoare de coridorul Bran-Rucar si raul Dambovicioara la est si sud-est, de raurile Dambovita si Tamas la est si de raul Barsa la nord.

PNPC se intinde intre coordonatele de 45 22 03 si 45 35 11 latitudine nordica si 25 07 38 si 25 23 18 longitudine estica.Suprafata totala a Parcului National Piatra Craiului este de 14.773 ha, din care 7.806 ha in Judetul Brasov si 6.967 ha in Judetul Arges;

Principalele puncte de acces sunt Orasul Zarnesti (spre Barsa si Prapastiile Zarnestiului) si comuna Rucar (spre Dambovita si Dambovicioara).

In Judetul Brasov accesul se face prin orasul Zarnesti, unde se poate ajunge din Brasov cu mijloace auto sau cu trenul, mai departe accesul facandu-se cu masina sau pe jos spre Gura Raului sau Plaiu Foii.

In Judetul Arges, accesul se face dinspre Pitesti, pana in Rucar sau Podu Dambovitei cu mijloace auto (autobuz), apoi pe vaile Dambovita sau Dambovicioara, cu mijloace auto sau pe jos.

Fig.2- Muntii Piatra Craiului- Relief periglaciar

Grohotisurile din Piatra Craiului, in special Marele Grohotis, au o mare importanta pentru conservarea biodiversitatii fiind incluse ca tip de habitat in anexa I a Directivei Habitate a Consiliului Europei - "NATURAL HABITAT TYPES OF COMMUNITY INTEREST WHOSE CONSERVATION REQUIRES THE DESIGNATION OF SPECIAL AREAS OF CONSERVATION" (Tipuri naturale de habitate de interes comunitar, a caror conservare necesita desemnarea ariilor de protectie speciala) in categoria 8120 Calcareous and calcshist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietea rotundifolii).

La aceste elemente geomorfologice se adauga faptul ca aici este principala zona de conservare pentru specia Dianthus callizonus, planta endemica de o deosebita valoare stiintifica si care creste numai in Piatra Craiului.

Zone de protectie

Fig.3- Dianthus callizonus

Ø      Zone de protectie Monument natural: arie protejata, administrata in special pentru conservarea elementelor naturale, specifice).

Includ 3 pesteri, dupa cum urmeaza:

Pestera Liliecilor (0.14km), situata in perimetrul satului Pestera, cu o suprafata de 1 ha, ea aflandu-se amplasata in zona de protectie de categoria V.

Pestera Dambovicioara (0.16km galerii cartate) situata in rezervatia Brusturet, imediat in amonte de localitatea Dambovicioara, si care are statut dobandit de monument al naturii. Suprafata care trebuie supusa acestei categorii de managament este de 0.5 ha, aflandu-se amplasata intr-o zona de categorie IV.   Fig. 4 Miotys sp. -Liliacul

Pestera de la Coltul Surpat (Ursilor) (0.24 km), situata in zona vestica a rezervatiei Cheile Dambovicioarei, pe raul Dambovita.

Fig.5- Pestera Dambovicioarei

Ø      Zone de protectie cu management Peisaj protejat: arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului si recreere

In acesta categorie de management se incadreaza restul suprafetei care nu se supune celorlalte categorii de management, si este limitata spre exterior de limitele parcului national, si spre interior de limitele celorlalte zone supuse la categorii diferite de management.

Acesta zona constituie aria de parc natural sau rezervatie peisagistica si are si functie de protectie pentru zonele din categoriile incluse.

2.5 Geologie

Masivul Piatra Craiului reprezinta una dintre cele mai fascinante si diverse succesiuni geologice din Carpatii Romanesti. Este prezent aproape tot spectrul rocilor sedimentare (calcare, gresii, argilite, conglomerate, fosforite si radiolarite), depuse pe un fundament vechi metamorfic in perioadele Jurasic si Cretacic.

Fundamentul masivului este constituit din sisturi cristaline care apartin complexului Calusu-Tamasel, si Voineasa-Papusa (seria de Cumpana). Acesta prezinta un bombament in partea centrala, pe aliniamentul Muntele Tamasel - Vf. Grindu - La Table.

Peste fundamentul cristalin sta stiva de calcare (de varsta Kimmeridian-Tithonica), cu o grosime de 300 m (sud) pana la 750 m (nord).

Calcarele se extind (afloreaza) pe intregul versant vestic, treimea superioara a versantului estic si in cadrul vailor limitrofe Dambovita, Dambovicioara si Raul Zarnestilor.

Cele mai noi sedimente sunt conglomeratele de varsta vracono-cenomaniana cu elemente cristaline si ciment grezo-argilos. Aceste sedimente se gasesc pe versantul estic al Pietrei Craiului si in Culoarul Rucar-Bran,pe teritoriul comunelor Magura si Pestera.

Deasupra calcarelor repauzeaza conglomeratele de varsta aptian superioara constituite din elemente calcaroase cu ciment grezo-calcaros. Ele se gasesc in partea inferioara a versantului estic din Piatra Mare si Pietricica.

Fig 6- Ceardacul Stanciului- Relief carstic

2.6 Hidrologia

Constitutia geologica a Parcului Piatra Craiului, preponderent calcaroasa, se caracterizeaza prin imposibilitatea retinerii apelor de infiltratie sau de siroire, pentru a da nastere unor panze freatice si, in final, unor vai cu apa. Asa se explica faptul ca in timp ce vaile care brazdeaza trupul masivului sunt lipsite de apa, singurele vai cu apa sunt cele de la periferia masivului: Barsa, Dambovita, Dambovicioara, cu unii din afluentii lor.

  • Bazinul Oltului in N. Afluent al Oltului-R.Barsa Mare se impune ca principal colector.
  • Bazinul Dambovitei in S constituit din doua bazine secundare: bazinul Dambovtei , iar la E bazinul Dambovicioarei fiind cel mai extins din Piatra Craiului.

Reteaua hidrografica din Piatra Craiului este marcata de caracterul temporar al cursurilor de apa. Raurile permanente au debite mai mici.

Aceasta trasatura este efectul direct al litologiei calcaroase.

Reteaua hidrografica a masivului este formata din rauri si ape subterane. O caracteristica a apelor din masiv este lipsa lacurilor.

Fig 7- Raul Barsa- La Cabana Plaiul Foi

2.7Clima

Masivul se caracterizeaza printr-un topoclimat complex. El se incadreaza in etajul climatului de munte.

Precipitatiile atmosferice. Cantitatea medie anuala oscileaza intre 1000 si 1300 mm, astfel:

1000 - 1200 mm intre 800 - 1500 m altitudine

1200 - 1350 mm intre 1500 - 2000 m altitudine

1100 - 1200 mm la peste 2000 m altitudine.

Numarul zilelor cu precipitatii pe an este de 140 - 160 pana la altitudinea de 1500 m si 160 - 180 la altitudini mai ridicate.

Numarul anual de zile cu strat de zapada variaza intre 100 si 180 la altitudini cuprinse intre 1200 - 2100 m.

Temperatura medie anuala a masivului este de 3 - 4 0 C, respectiv de la 5 - 60 C la altitudini sub 1000 m, pana la 1 - 00 C la altitudini de peste 2000 m.

Durata medie a perioadei de inghet se ridica la 160 zile intre 1000 - 1500 m, ea putand depasi 200 zile la altitudini mai mari de 2000 m.


Fig.8 Nigritella nigra- Sangele Voinicului

2.8 Sol si substrat

Solurile din Piatra Craiului reflecta efectul factorilor genetici .

  • Molisolurile sunt reprezentate de rendzine(soluri specific calcaroase).Acestea se intalnesc pe versantul nord- vestic, nordic si sudic. Rendzinele ocupa circa 40% din perimetrul Parcului National
  • Argiluvisolurile sunt reprezentate prin tipul brun luvic si ocupa suprafete foarte restranse.
  • Cambisolurile sunt reprezentate prin tipul de sol brun feriiluvial. Caracteristic etajului inferior conglomeratic din Piatra Mare si Piatra Mica
  • Spodosolurile sunt reprezentate prin tipul de sol brun feriiluvial. Caracteristic etajului inferior conglomeratic din Piatra Mare si Piatra Mica
  • Solurile neevoluate sunt dominate de litosoluri rendzinice

3. DESCRIEREA MEDIULUI BIOLOGIC.

FLORA SI VEGETATIA

Fiind alcatuit in general din roci calcaroase, in cea mai mare parte, Masivul Piatra Craiului s-ar parea ca gazduieste fitocenoze destul de uniforme si reduse. In realitate, conditiile existente pe tern au permis dezvoltarea unei flore si vegetatii specifice si variate.

3.1.Flora

Flora micologica



Pana in prezent au fost identificate din aceasta zona peste 350 de specii de ciuperci, in marea lor majoritate parazite pe plantele superioare.

Grupul lichenilor este de asemenea bine reprezentat inregistrandu-se peste 214 de specii saxicole.

Muschii (brioflora) sunt semnalate pana in prezent peste 228 de specii unele avand un areal destul de restrans pentru Carpatii Romanesti - Bucegia romanica, Riccia sorocarpa, Grimaldia pilosa, altele fiind specii protejate de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC: Mannia triandra, Buxbaumia viridis, Sphagnum sp.

Flora cromofitica

Luand in considerare aceste descoperiri recente, lista floristica  actuala a masivului cuprinde 1108 taxoni dintre care 1001 specii si 107 subspecii. Acesti taxoni apartin la 91 de familii, cea mai mare pondere avand-o familiile: Asteraceae, Poaceae, Rosaceae, Caryophylaceae, Brasicaceae, Scrofulariaceae, Ranununculaceae, Lamiaceae, Fabaceae, Apiaceae, Cyperaceae si Orchidaceae. Aceste 12 familii reprezinta fondul de baza din conspectul floristic al masivului (MIHAILESCU, 2001).

3.2.Vegetatia

Pe teritoriul parcului national se constata o diferentiere a vegetatiei pe altitudine, in stransa legatura cu factorii climatici si edafici. Aici se pot observa cel mai bine benzile altitudinale formate datorita acestei etajari.

Etajul montan cu doua subetaje:

- subetajul montan mijlociu (650-1100m) caracterizat prin existenta padurilor de fag (Symphytocordati-Fagetum) avand o extindere mai redusa, a padurilor de amestec fag cu brad (Pulmonario rubrae-Fagetum) si de fag cu molid (Leucanthemo waldsteinii-Fagetum)

- subetajul montan superior (1100-1500m ),

Etajul subalpin (1500-1550m) cuprinde tufarisurile de jneapan, ienupar

In etajul alpin si montan superior se gasesc si grohotisurile calcaroase cu vegetatie ce apartine in mare parte ordinului Thlaspietea rotundifolii

Etajul alpin, de tip alpin inferior (2100-2250 m)

Pe teritoriul Parcului National Piatra Craiului au fost identificate pana in prezent un numar de 49 asociatii vegetale, 3 subasociatii si doua faciesuri incadrate fitosociologic in 17 clase, 21 de ordine si 31 de aliante (MIHAILESCU, 2001).

Fig. 10 Pinus silvestris

Fig. 9 Leontopodium alpinum - Floare de colt

3.3.Fauna

Fauna de nevertebrate este foarte bogata prezentand un deosebit interes stiintific.

Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii endemice pentru Piatra Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari).

Fauna acvatica este reprezentata printr-un mare numar de nevertebrate si 10 specii de pesti oxifili si reofili specifici raurilor de munte zonele stancoase ale masivului este de cca. 120 de exemplare. Numarul exemplarelor a scazut dramatic in ultimii ani datorita vanatorii, braconajului si a distrugerii habitatului lor natural (taierii tufarisurilor de jnepeni).

In ceea ce priveste ornitofauna pana in prezent au fost identificate 108 specii dintre care 50 sunt mentionate ca specii strict protejate in Conventia de la Berna - Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (legea nr. 13 din 11 martie 1993); Parcul National Piatra Craiului gazduieste o populatie bogata de carnivore mari.

Fig.11 Lynx lynx-Rasul

Fauna de mamifere mici este bine reprezentata fiind insa insuficient cunoscuta. S-au raportat doar 3 specii de insectivore pana in prezent au fost identificate 18 specii de lilieci, care se adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul parcului. Dintre acestea 14 specii intra in categoria specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys, Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus- este inclusa in Conventia de la Bonn.

Fig.12 Vipera berus

3.4 Peisaj

Principalul peisaj din Piatra Craiului poate fi considerat masivul calcaros inconjurat de paduri si pajisti, in unele locuri aparand si o componenta umana (satele risipite si odaile).

Principalele unitati peisagistice sunt:

  • creasta calcaroasa, impresionanta, cu altitudini de peste 2000 m, ce se desfasoara pe 25 km lungime
  • pajistile alpine, stancoase, cu rododendron, o adevarata  bijuterie a masivului, cu insule de jneapan. In timpul verii aici apare si elementul antropic (ciobani cu turme de oi)
  • grohotisurile calcaroase, de o mare frumusete, caracteristice pentru Piatra Craiului
  • padurile, de fag, de amestec si de conifere, care urca de multe ori pana in stancarie
  • fanetele de la baza masivului
  • peisaj antropic - satele Pestera si Magura cu case risipite, si odai, cu gospodarii traditionale.

Fig. 13 Valea Crapaturii

Fig 14. Peisaj din Parcul National Piatra Craiului

4. STAREA ACTUALA DE CONSERVARE

Paduri: Sunt administrate conform amenajamentelor silvice. Zonarea functionala permite conservarea parcelelor din zona de protectie integrala si tampon. Exista zone in parc ( O.S. Rucar ), unde retrocedarea padurilor ( Legea 18/1991 ) a dus la taieri rase de suprafete de padure de catre proprietari.

Pasuni: Actualul studiu de pasunat demonstreaza suprapasunarea in toate pasunile din Parcul National si care afecteaza biodiversitatea prezenta in aceste pasuni.

Fanete: (unele impadurite) si fermierit de scara mica. In fanete se desfasoara activitati traditionale (cositul si pasunatul dupa cosit cu un numar foarte mic de animale) de catre proprietarii acestora. Se extrag mici cantitati de material lemnos pentru activitati gospodaresti sub directa supraveghere a ocoalelor silvice.

4.1 Turism si facilitati de turism

Cea mai dezvoltata forma de turism in zonele inconjuratoare parcului este agroturismul care functioneaza atat in cadrul unor asociatii de turism la nivel regional si national cat si la nivel individual. Pe teritoriul parcului cele mai intalnite activitati turistice se leaga de drumetii si ascensiuni montane precum si de activitatile specifice de camping . Activitatile ecoturistice sunt inca intr-o faza incipienta.

Din anul 1994 pana in 2001 si 2006 s-a observat o crestere vizibila a unitatilor turistice.

Numarul de turisti sositi

Cabane

Alte unitati de cazare

Total

Romani

Straini

Romani

Straini

Romani

Straini

Romani

Straini

Romani

Straini

Grafic1.Cresterea numarului de turisti in perioada1994-2004

4.2 Amenintari datorate activitatilor antropice si naturale

(torentialitatea si avalansele)

Suprapasunatul constituie o amenintare majora. Desi in aceste zone pasunatul a constituit o indeletnicire straveche, pasunile au fost mentinute intr-o stare de conservare destul de buna de-a lungul timpului. In ultimii ani s-a inregistrat o crestere masiva a numarului de vite. Studiile efectuate in vara anului 2000 au demonstrat ca incarcarea cu animale a pasunilor este in medie de 2,2 ori mai mare decat de capacitatea de pasunat. Acest suprapasunat are numeroase efecte negative:

-reducerea drastica a biodiversitatii pasunilor si invazia unor specii care nu sunt consumate de animale (parul porcului -Nardus stricta)

-ca urmare a reducerii speciilor furajere din pajisti, vitele flamande patrund in padure si chiar pe stancarii distrugand speciile endemice, concurand pentru hrana cu speciile salbatice, disturband activitatea faunei salbatice

-ca urmare a supratarlirii, se ajunge la aparitia unor specii de plante nitrofile (Urtica ,Rumex), tasarea solului, poluarea solului cu substante organice provenite din dejectii care pot patrunde in panza freatica ducand la poluarea organica a panzei freatice.

Distrugerea jneapanului care este taiat in unele zone de turisti, fiind folosit ca lemn de foc.

Cainii de la stane, aflati intr-un numar mare, precum si lipsa jujeelor constituie o amenintare pentru fauna salbatica, (in special mamifere de talie mica si iezii de capra neagra si capriori).

Recoltarea nerationala a resurselor naturale de catre comunitatile locale si a altor agenti economici (recoltarea unor specii de broaste din parc) si eventuala taiere nerationala a padurilor din viitoarele proprietati particulare.

Amenintari datorate turismului

Cantitati mari de deseuri menajere si chiar toxice duc la poluarea solului, apei si la poluarea estetica

Eventuala crestere necontrolata a numarului de vizitatori poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale, eroziunea traseelor turistice, cresterea cantitatilor de deseuri.

Circulatia turistilor pe trasee nemarcate si in zone nepermise cauzand deteriorarea unor habitate fragile (grohotisuri). De asemenea apare eroziunea de-a lungul unor trasee turistice (Funduri-Crucea Granicerului, Curmatura- saua Crapaturii, Bororog-Curmatura) datorit folosirii extinse.

Culegerea sau distrugerea deliberata a unor specii de flora si fauna

Camparea in locuri neorganizate (Valea Barsei, Valea Dambovicioarei) si crearea de vetre de foc.

Deseurile de la cabanele turistice polueaza apele. In prezent acest fenomen este accentuat in zona cabanei Brusturet.

Poluarea aerului, in special in zona cheilor datorita gazelor de esapament si a prafului produs de autovehicule care afecteaza flora si fauna.

Circulatia turistilor in zone nepermise, zgomotele produse de acestia deranjeaza animalele salbatice, in special in sezonul de imperechere.

Traseele de alpinism amplasate necorespunzator deranjeaza pasarile care cuibaresc in zonele stancoase si afecteaza flora din aceste zone.

Alte amenintari

Constructiile ilegale de pe teritoriul parcului si acelea aflate la limita exterioara a acestuia care nu mentin linia arhitecturala a zonei modifica si uratesc peisajul specific al Pietrei Craiului, fiind totodata si o sursa de poluare a zonei.

Amenajarile hidrotehnice existente (barajul de la Pecineagu) precum si cele in constructie (in zona Satic) produc modificari dramatice in structura habitatelor, a compozitiei in specii si peisajului datorita reducerii puternice a debitului raului Dambovita si a modificarii nivelului panzei freatice.

Poluarea apelor subterane

5. PLANUL DE ACTIUNE PRIVIND COLECTAREA DESEURILOR IN PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI

In data de 24.05.2007, Parcul National Piatra Craiului a primit Diploma Europeana pentru Arii Naturale Protejate, la intalnirea organizata la Consiliul Judetean Brasov au participat:

Administratorul Parcului

Decanul Facultatii de Silvicultura

Reprezentantul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile

Reprezentantul Consiliului Europei

Reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor

Reprezentani ai Agentiei pentru Protectia Mediului si ai Consiliului Judetean Brasov

Diploma Europeana este o distinctie deosebita pentru Parcul National Piatra Craiului, diploma este valabila 5 ani si s-a acordat cu urmatoarele conditii:

Ø      Imbunatatirea legislatiei referitoare la gospodarirea padurilor pe raza PNPC cu accent pentru proprietatile private;

Ø      Crearea unui sistem de masuri compensatorii pentru proprietarii de paduri de pe raza parcului;

Ø      Elaborarea in cooperare cu autoritatile locale si cele doua Consilii Judetene de pe raza Parcului a unui plan de actiune privind colectarea si depozitarea deseurilor

Consiliul Europei a facut si urmatoarele recomandari:

Ø      Monitorizarea apelor , conservarea apelor

Ø      Aplicarea unei strategii pentru turism durabil

Ø      Inventarierea si cartografierea pe tot teritoriu Parcului a valorilor ce trebuie pastrate

Dupa 5 ani, un expert din Consiliul Europei va evalua si va verifica daca au fost indeplinite conditiile pentru a putea reinnoi diploma.

Obtinera diplomei este o onoare dar totodata creeaza obligatii: Conventia Carpatica devine reprezentativa pentru Brasov, trebuie pastrate conditiile ecologice, totodata trebuie rezolvate problemele legate de pensiuni neconforme

Au fost acordate 69 de Diplome Europene, iar in Romania aceata diploma este a doua dupa cea acordata Rezervatiei Delta Dunarii in 2000.

Parcul National Piatra Craiului este inconjurat de un oras (Zarnesti) si de patru comune (Bran, Moeciu, Dambovicioara si Rucar) cu o populatie totala de aproximativ 40.000 de locuitori. Doua sate din comuna Moeciu (Magura si Pestera) sunt localizate in cadrul limitelor parcului. Din rezultatele studiilor efectuate de catre administratia parcului a reiesit ca parcul este vizitat anual de 80.000 vizitatori, punctul central de intrare fiind orasul Zarnesti.

Din cele prezentate rezulta ca in interiorul parcului exista doua surse de generare a deseurilor menajere avand caracteristici specifice, respectiv deseurile menajere generate de activitatea turistica -sursa principala si deseurile menajere generate in gospodariile celor doua sate.

Avand in vedere conditiile puse la inmanarea Diplomei Europene pentru Arii Naturale Protejate trebuie elaborat un plan de actiune pt colectarea deseurilor.

La baza elaborarii planului de actiune pentru colectarea deseurilor sta legislatia in vigoare.

Legislatia pe probleme de mediu din Romania este deosebit de complexa, intr-o dinamica continua incercand sa se apropie, in timp de exigentele si criteriile Uniunii Europene. Legislatia europeana care include prevederi relevante referitoare la planificarea deseurilor

Planul se desfasoara tinand seama de principiul dezvoltarii durabile cu cele doua componente de baza: principiul managementului integrat de mediu si principiu adoptarii democratice a deciziilor.

In contiuuare voi propune un plan de acsiune pentru colectarea deseurilor din Parcul National.

5.1 Situatia actuala a gestiunii deseurilor si deseurilor menajere

Se analizeaza situatia actuala a gestiunii deseurilor si se propune o intalnire pentru evaluarea situatiei actuale a gestiunii deseurilor in cadrul parcului. La aceasta intalnire ar trebui sa participe reprezentanti ai autoritatilor locale din vecinatatea parcului, consilii locale, Garda de Mediu si un ONG care vizeaza dezvoltarea sustenabila a Judetului Brasov.

Pentru a avea o baza clara de discutii, participantii trebuie sa decida sa se concentreze asupra acestui plan de actiune pentru gestiunea deseurilor pe teritoriul parcului si in regiunile invecinate, fara a se concentra asupra gestiunii deseurilor menajere in localitati si zonele regionale.

Momentan colectarea gunoiului de pe domeniul public al fiecarei localitati este responsabilitatea administratiie locale conform legislatiei romanesti. Aceasta obligatie este mai mult sau mai putin indeplinita de catre fiecare administratie.   Pentru zonele de interes turistic, trasee turistice, adaposturi etc, administratia parcului impreuna cu personalul sau si voluntari colecteaza fara incetare deseurile si aplica legislatia privind zonele protejate si mediul precum si regulamentul parcului.

O simpla analiza SWOT a fost realizata in urma intalnirii pentru a analiza situatia actuala cu privire la gestiunea deseurilor pe teritoriul parcului. Rezultatele sunt prezentate mai jos:

Se mai propune o intalnire pentru prezentarea pe scurt a obiectivelor si activitatii membrilor administrarii PNPC privind Planul de Actiune pentru Gestionarea Deseurilor in Parcul National Piatra Craiului in vederea respectarii cerintelor de pastrare a Diplomei Europene pentru Arii Nationale. La intalnire trebuie sa fie prezenti reprezentanti ai: conducerii Parcului, APM Brasov, Garda de Mediu, Consiliul Judetean Brasov, primari sau viceprimari din Zarnesti, Bran, Moieciu, Dambovicioara, Rucar.

Discutiile trebuie sa vizeze aspecte generale privind localitatiile aferente Parcului, iar urmatoarele intalniritrebuie sa aiba loc la primaria fiecarei localitati din cele 5, sa se complecteze un tabel care sa cuprinda problemele specifice fiecarei localitati.

5.2 Program de implementare a actiunilor

Pe baza rezultatelor primei intalniri, se poate realiza o a doua intalnire tot cu participarea reprezentantilor fiecarei administratii locale, a Garzii de Mediu, a agentiilor de protectie a mediului, a consiliilor locale, a ONG-urilor.

Principalul subiect al intalnirii sa fie dezvoltarea unui cadru pentru planul general de actiune potrivit pentru toate autoritatile locale si implicand acordarea atentiei si activitatilor care necesita a fi asumate de catre restul actionarilor invitati si mai ales de catre Administratia Parcului National.

Perioada de implementare a planului de actiune este de 2 ani.

Pe baza planului general de actiune prezentat mai jos, pentru fiecare administratie locala trebuie sa se organizeze o alta intalnire cu Primarul, cu responsabilul cu serviciului de salubritate, cu reprezentantul companiei de salubritate (daca exista).

In continuare sunt prezentate planul general de actiune si planurile detaliate pentru fiecare dintre localitatile din vecinatatea Parcului. Responsabilitatile care revin doar Administratiei Parcului National, Garzii de Mediu si Agentiilor de Protectie a Mediului sunt prezentate doar in planul general de actiune.

Plan general de actiune pentru gestiunea deseurilor si a deseurilor menajere

Problema

Obiective

Actiuni

Prioritate

Indicator

Responsabilitate

Termen limita Frecventa

Inexistenta unui serviciu de salubritate

Infiintarea unui serviciu de salubritate in cadrul Primariei comunei

1.1 Infiintarea unui serviciu de salubritate

I

Serviciu de salubritate creat

Primaria locala

Serviciu de salubritate nefunctional

Serviciu de salubritate total functional

2.1 Exinderea zonei deservite a serviciilor de salubritate din cadrul Primariei locale

I

Zone curate afectate anterior de prezenta deseurilor

Primaria locala

2.2 Furnizarea echipamentului si personalului pentru serviciile de salubritate

I

Numarul de echipamente

Numarul de personal

Primaria locala

2.3 Crearea unei infrastructuri proprii (containere, cosuri, masini, etc.)

I

Numarul containerelor si al cosurilor de gunoi

Primaria locala

Gestiunea locala a deseurilor neintegrata in planul regional

Integrarea serviciilor de salubritate in planul judetean de gestiune a deseurilor

3.1 Adaptarea planului local de gestiune a deseurilor si al depozitarii acestora la politicile judetene si regionale

II

Scara si nivel de integrare

Primaria locala

Consiliul Judetean

APM-uri*

Necunoasterea legislatiei cu privire la deseuri

Turisti si cetateni constienti de reglementarile cu privire la gestiunea deseurilor

4.1 Intalniri cu comunitatile locale

I

Numaul intalnirilor

Numarul persoanelor constiente

Primaria locala,

APNPC**, APM-uri, GNM***, ONG-uri, Scoli

trimestrial

4.2 Crearea materialelor de promovare (brosuri, panouri informative) cu privire la colectarea deseurilor si la reciclare

I

Numarul brosurilor si panourilor

Primaria locala

APNPC

APM-uri

anual

4.3 Organizarea de locuri de depozitare pentru colectarea deseurilor

II

Numarul locurilor de depozitare

Cantitatea deseurilor colectate

APNPC, Primaria locala, voluntari, scoli, ONG-uri

6 luni pe an in plin sezon

4.4 Predarea in scolile locale din manualul editat de catre Administratia Parcului National Piatra Craiului

II

Nr. elevilor care invata din manual

APNPC, Scoli, ONG-uri

permanent

Insuficienta aplicare a legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

Aplicarea legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

5.1 Actiuni de control

I

Numarul amenzilor

APNPC

GNM

permanent

Lipsa de afaceri avand ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

Mici afaceri care au ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

6.1 Facilitati pentru investitori pentru a deschide afaceri care sa se ocupe de reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

II

Cantitatea de deseuri reciclate si colectate selectiv

Primaria locala

Consiliul Judetean

APM-uri

APNPC

permanent

Insuficient interes din partea administratiei locale in a solicita scheme de finantare pentru gestiunea deseurilor

Administratia locala se implica in mod constant in solicitarea de scheme de finantare pentru gestiunea deseurilor

7.1 Angajarea de consultanti specializati pentru a intocmi proiecte sau angajarea personalului desemnat in Primarii.

II

Numarul de proiecte intocmite si aprobate

Valoarea finantarii obtinute

Primaria locala

Consiliul Judetean

permanent

*APM: Agentii de Protectie a Mediului

**APNPC: Administratia Parcului National Piatra Craiului

***GNM: Garda Nationala de Mediu

5.2.1 Plan de actiune pentru gestiune deseurilor si a deseurilor menajere orasul Zarnesti

Problema

Obiective

Actiuni

Prioritate

Indicator

Responsabilitate

Termen limita Frecventa

Serviciu de salubritate nefunctional

Serviciu de salubritate total functional

1.1 Exinderea zonei deservite a serviciilor de salubritate din cadrul Primariei locale

(Zonele avute in vedere sunt: Valea Barsei in special zonele construite, drumul spre izvorul Botorog si drumul spre satul Predelut - vezi harta atasata)

I

Zone curate afectate anterior de prezenta deseurilor

Primaria orasului

VECTRA SERVICE (companie de colectare a deseurilor)

APNPC in a canaliza informatiile spre Primarie cu privire la noile "puncte de concentrare" pentru aruncarea deseurilor



Gestiunea locala a deseurilor neintegrata in planul regional

Integrarea serviciilor de salubritate in planul judetean de gestiune a deseurilor.

2.1 Adaptarea planului local de gestiune a deseurilor si al depozitarii acestora la politicile judetene si regionale

II

Scara si nivel de integrare

Primaria locala

Consiliul Judetean

APM-uri*

Necunoasterea legislatiei cu privire la deseuri

Turisti si cetateni constienti de reglementarile cu privire la gestiunea deseurilor

3.1 Intalniri cu comunitatile locale

I

Numarul de intalniri

Numarul de persoane constiente

Primaria,

APNPC**,

APM-uri, GNM***, ONG-uri, Scoli

trimestrial

3.2 Crearea materialelor de promovare (brosuri, panouri informative) cu privire la colectarea deseurilor si la reciclare si distribuirea acestora la Centrul de Vizitatori Zarnesti si la Cabana Plaiul Foii

I

Numarul de brosuri si panouri

Primaria,

APNPC**,

APM-uri

anual

3.3 Organizarea de locuri de depozitare pentru colectarea deseurilor (in special pe valea Spirlei si Valea Tamasului)

II

Numarul de locuri de depozitare

Cantitatea de gunoi colectat

APNPC, Primaria, voluntari, scoli, ONG-uri

6 luni pe an in plin sezon

3.4 Predarea in scolile locale din manualul editat de catre Administratia Parcului National Piatra Craiului

II

Numarul elevilor care invata din manual

APNPC, Scoli, ONG-uri

permanent

3.5 Scrisori catre proprietarii de pensiuni in vederea gestionarii gunoiului propriu (zona Tohanita)

II

Numarul pensiunilor

Primarie

Insuficienta aplicare a legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

Aplicarea legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

4.1 Actiuni de control (in special pe Valea Barsa si zona Tohanita)

I

Numarul amenzilor

APNPC

GNM

permanent

Lipsa de afaceri avand ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

Mici afaceri care au ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

5.1 Facilitati pentru investitori pentru a deschide afaceri care sa se ocupe de reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

II

Cantitatea de deseuri reciclate si colectate selectiv

Primaria locala

Consiliul Judetean

APM

APNPC

permanent

Observatii:

Ø      Orasul Zarnesti are cea mai mare populatie dintre toate localitatile din vecinatatea Parcului (26.000 locuitori), dar impactul negativ legat de depozitarea necontrolata a deseurilor nu are legatura cu aceste cifre referitoare la populatia, ci mai degraba cu densitatea mare de turisti, in special pe perioada de vara (40.00 in fiecare an), si cu proprietarii fanetelor care probabil depoziteaza pe terenurile proprii cantitati importante de gunoi provenit din propriile gospodarii;

Ø      Zona Botorog este foarte frecventata de turisti, dar suprapunerea responsabilitatilor de evacuare a deseurilor din containerul localizat in apropiere intre Comuna Moeciu si orasul Zarnesti a condus la o proasta gospodarire a facilitatii;

Ø      Numarul angajatiilor pentru colectarea deseurilor este satisfacator (120 persoane)

Ø      Primaria orasului Zarnesti a aplicat anul acesta pentru un proiect PHARE in valoare de aproximativ 500 000 Euro pentru inchiderea permanenta a gropii de gunoi actuale si integrarea in sistemul judetean centralizat de gestiune a deseurilor;

Plan de actiune pentru gestiunea deseurilor si a deseurilor menajere comuna Bran

Problema

Obiective

Actiuni

Prioritate

Indicator

Responsabilitate

Termen limita Frecventa

Serviciu de salubritate nefunctional

Serviciu de salubritate total functional

1.1 Exinderea zonei deservite a serviciilor de salubritate din cadrul Primariei locale

(Zonele avute in vedere sunt: Inima Reginei si zona Predelut, Raul Turcului baraj)

I

Zone curate afectate anterior de prezenta deseurilor

Primaria comunei

VECTRA SERVICE (companie de colectare a deseurilor)

APNPC in a canaliza informatiile spre Primarie cu privire la noile "puncte de concentrare" pentru aruncarea deseurilor

Gestiunea locala a deseurilor neintegrata in planul regional

Integrarea serviciilor de salubritate in planul judetean de gestiune a deseurilor.

2.1 Adaptarea planului local de gestiune a deseurilor si al depozitarii acestora la politicile judetene si regionale

II

Scara si nivel de integrare

Primaria

Consiliul Judetean

APM-uri

Necunoasterea legislatiei cu privire la deseuri

Turisti si cetateni constienti de reglementarile cu privire la gestiunea deseurilor

3.1 Intalniri cu comunitatile locale

I

Numarul de intalniri

Numarul de persoane constiente

Primaria comunala,

APNPC,

APM-uri, GNM, ONG-uri, Scoli

trimestrial

3.2 Crearea materialelor de promovare (brosuri, panouri informative) cu privire la colectarea deseurilor si la reciclare si distribuirea acestora (panouri a fi instalate in zona Inima Reginei)

I

Numarul de brosuri si panouri

Primaria,

APNPC,

APM-uri

anual

3.3 Organizarea de locuri de depozitare pentru colectarea deseurilor (in special in zonele Inima Reginei si Raul Turcului)

II

Numarul de locuri de depozitae

Cantitatea de gunoi colectat

APNPC, Primaria, voluntari, scoli, ONG-uri

6 luni pe an in plin sezon

3.4 Predarea in scolile locale din manualul editat de catre Administratia Parcului National Piatra Craiului

II

Numarul elevilor care invata din manual

APNPC, Scoli, ONG-uri

permanent

Insuficienta aplicare a legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

Aplicarea legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

4.1 Actiuni de control (in special in zona Inima Reginei)

I

Numarul amenzilor

APNPC

GNM

permanent

4.2 Petitii la compania hidro electrica Sibiu pentru colectarea deseurilor la barajul de pe Raul Turcului

I

Deseuri colectate

Primaria comunala

APNPC

Lipsa de afaceri avand ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

Mici afaceri care au ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

5.1 Facilitati pentru investitori pentru a deschide afaceri care sa se ocupe de reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

II

Cantitatea de deseuri reciclate si colectate selectiv

Primaria comunala

Consiliul Judetean

APM

APNPC

permanent

Observatii:

Ø      Comuna Bran este de asemenea declarata statiune turistica fiind una dintre cele mai dezvoltate zone din turismul rural romanesc. Prezenta castelului Bran atrage un numar mare de turisti insa impactul negativ asupra zonei parcului continua sa fie scazut, cu exceptia zonei Inima Reginei unde au loc activitati de camping;

Ø      Numarul de angajati pentru colectarea gunoiului este satisfacator (28 persoane);

Ø      Primaria Comunei Bran a aplicat anul acesta pentru un proiect PHARE in valoare de 760,000 Euro pentru integrarea unui sistem de colectare selectiva a gunoiului;

5.2.3 Plan de actiune pentru gestiunea deseurilor si a deseurilor menajere Comuna Moeciu

Problema

Obiective

Actiuni

Prioritate

Indicator

Responsabilitate

Termen limita Frecventa

Serviciu de salubritate nefunctional

Serviciu de salubritate total functional

1.1 Exinderea zonei deservite a serviciilor de salubritate din cadrul Primariei locale

(Extinderea este obligatorie in cazul satelor Magura si Pestera care sunt situate intre hotarele PN in zona Izvorului Botorog

I

Zone curate afectate anterior de prezenta deseurilor

Primaria comunei

VECTRA SERVICE (companie de colectare a deseurilor)

APNPC in a canaliza informatiile spre Primarie cu privire la noile "puncte de concentrare" pentru aruncarea deseurilor

1.2 Crearea unei infrastructuri adecvate

(un numar de minim 10 containere mari instalate in zone accesibile)

I

Numar de containere la fata locului

Primaria comunala

Gestiunea locala a deseurilor neintegrata in planul regional

Integrarea serviciilor de salubritate in planul judetean de gestiune a deseurilor.

2.1 Adaptarea planului local de gestiune a deseurilor si al depozitarii acestora la politicile judetene si regionale

II

Scara si nivel de integrare

Primaria comunala

Consiliul Judetean

APM-uri

Necunoasterea legislatiei cu privire la deseuri

Turisti si cetateni constienti de reglementarile cu privire la gestiunea deseurilor

3.1 Intalniri cu comunitatile locale

I

Numarul de intalniri

Numarul de persoane constiente

Primaria,

APNPC**,

APM-uri, GNM***, ONG-uri, Scoli

trimestrial

3.2 Crearea materialelor de promovare (brosuri, panouri informative) cu privire la colectarea deseurilor si la reciclare si distribuirea acestora (Cabana Curmatura)

I

Numarul de brosuri si panouri

Primaria comunala,

APNPC**,

APM-uri

anual

3.3 Organizarea de locuri de depozitare pentru colectarea deseurilor (prioritate avand Marele Defileu Zarnesti si Cabana Curmatura)

II

Numarul de locuri de depozitae

Cantitatea de gunoi colectat

APNPC, Primaria, voluntari, scoli, ONG-uri

6 luni pe an in plin sezon

3.4 Predarea in scolile locale din manualul editat de catre Administratia Parcului National Piatra Craiului

II

Numarul elevilor care invata din manual

APNPC, Scoli, ONG-uri

permanent

Insuficienta aplicare a legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

Aplicarea legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

4.1 Actiuni de control (Satele Magura si Pestera, Marele Defileu Zarnesti si Cabana Curmatura

I

Numarul amenzilor

APNPC

GNM

permanent

Lipsa de afaceri avand ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

Mici afaceri care au ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

5.1 Facilitati pentru investitori pentru a deschide afaceri care sa se ocupe de reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

II

Cantitatea de deseuri reciclate si colectate selectiv

Primaria comunala

Consiliul Judetean

APM

APNPC



permanent

Observatii:

Ø      Comuna Moeciu se afla intr-o situatie speciala prin comparatie cu alte localitati precum Magura si Pestera care se afla in interiorul zonei PN. Datorita conditiilor de relief dificile si drumurilor de acces, serviciile de salubritate efectuate de catre masini nu sunt realizabile, cu exceptia unor zone accesibile. Solutia propusa de catre administratia locala a fost de a instala containere mai mari in zone accesibile si constrangerea populatiei locale de a aduce gunoiul intr-o anume zi la containere cu ajutorul carutelor cu cai iar de aici sa fie transferat cu masinile.

Ø      Cabana Curmatura este cea mai vizitata din acest parc, fiind situata in munti, creand astfel o problema pentru administratie in a evacua gunoiul. O amenajare ad-hoc de depozitare a gunoiului a fost complet indepartata, turistii fiind in prezent obligati sa aduca gunoiul in orasul Zarnesti.

Ø      Pana in prezent nu au fost scrise proiecte.

5.2.4 Plan de actiune pentru gestiunea deseurilor si a deseurilor menajere comuna Dambovicioara

Problema

Obiective

Actiuni

Prioritate

Indicator

Responsabilitate

Termen limita Frecventa

Serviciu de salubritate nefunctional

Serviciu de salubritate total functional

1.1 Exinderea zonei deservite a serviciilor de salubritate din cadrul Primariei locale

(Zonele la care se face referire sunt Cabana Brusturet si Cheile Dimbovitei)

I

Zone curate afectate anterior de prezenta deseurilor

Primaria comunei,

APNPC in a canaliza informatiile spre Primarie cu privire la noile "puncte de concentrare" pentru aruncarea deseurilor

1.2 Crearea unei infrastructuri adecvate

(pe langa cele 20 de containere oferite de catre Administratia PN, inca mai este nevoie de un numar de 20 de pubele mai mici in apropierea zonelor turistice)

I

Numar de containere la fata locului

Primaria comunala

Gestiunea locala a deseurilor neintegrata in planul regional

Integrarea serviciilor de salubritate in planul judetean de gestiune a deseurilor.

2.1 Adaptarea planului local de gestiune a deseurilor si al depozitarii acestora la politicile judetene si regionale

II

Scara si nivel de integrare

Primaria comunala

Consiliul Judetean

APM-uri

Necunoasterea legislatiei cu privire la deseuri

Turisti si cetateni constienti de reglementarile cu privire la gestiunea deseurilor

3.1 Intalniri cu comunitatile locale

I

Numarul de intalniri

Numarul de persoane constiente

Primaria comunala,

APNPC**,

APM-uri, GNM***, ONG-uri, Scoli

trimestrial

3.2 Crearea materialelor de promovare (brosuri, panouri informative) cu privire la colectarea deseurilor si la reciclare si distribuirea acestora (Cabana Botorog)

I

Numarul de brosuri si panouri

Primaria comunala,

APNPC**,

APM-uri

anual

3.3 Organizarea de locuri de depozitare pentru colectarea deseurilor (prioritate avand zona Brusturet, Cheile Brusturet si Cheile Dambocivioara)

II

Numarul de locuri de depozitae

Cantitatea de gunoi colectat

APNPC, Primaria comunala, voluntari, scoli, ONG-uri

6 luni pe an in plin sezon

3.4 Predarea in scolile locale din manualul editat de catre Administratia Parcului National Piatra Craiului

II

Numarul elevilor care invata din manual

APNPC, Scoli, ONG-uri

permanent

Insuficienta aplicare a legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

Aplicarea legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

4.1 Actiuni de control (mai vizate vor fi pensiunile localizate langa Raul Dambovicioara)

I

Numarul amenzilor

APNPC

GNM

permanent

Lipsa de afaceri avand ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

Mici afaceri care au ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

5.1 Facilitati pentru investitori pentru a deschide afaceri care sa se ocupe de reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

II

Cantitatea de deseuri reciclate si colectate selectiv

Primaria comunala

Consiliul Judetean

APM

APNPC

permanent

Observatii:

Ø      Comuna Dambovicioara este mai putin frecventata de catre turisti in comparatie cu Zarnesti, insa prezenta pesterii Dambovicioara si a zonelor de camping atrage pe perioada verii un important numar de turisti;

Ø      Datorita conditiilor de relief, majoritatea pensiunilor si a caselor din zona sunt situate in apropierea Raului Dambovicioara, gunoiul cel mai larg raspandit fiind sticlele de plastic care plutesc pe rau;

Ø      Un proiect important (1 milion Euro) privitor la camping si facilitati pentru turisti urmeaza a fi realizat de catre primaria comunala in parteneriat cu un ONG francez;

5.2.5 Plan de actiune pentru gestiunea deseurilor si a deseurilor menajere comuna Rucar

Problema

Obiective

Actiuni

Prioritate

Indicator

Responsabilitate

Termen limita Frecventa

Serviciu de salubritate nefunctional

Serviciu de salubritate total functional

1.1 Exinderea zonei deservite a serviciilor de salubritate din cadrul Primariei locale

(Zonele la care se face referire sunt Cheile Dimbovitei si satul Satic)

I

Zone curate afectate anterior de prezenta deseurilor

Primaria comunei,

APNPC in a canaliza informatiile spre Primarie cu privire la noile "puncte de concentrare" pentru aruncarea deseurilor

1.2 Crearea unei infrastructuri adecvate

(10 containere cu capacitate de 4 m3 vor fi transferate catre zona Satic de la Asociatia Antrec Rucar)

I

Numar de containere la fata locului

Primaria comunala

Gestiunea locala a deseurilor neintegrata in planul regional

Integrarea serviciilor de salubritate in planul judetean de gestiune a deseurilor.

2.1 Adaptarea planului local de gestiune a deseurilor si al depozitarii acestora la politicile judetene si regionale

II

Scara si nivel de integrare

Primaria comunala

Consiliul Judetean

APM-uri

Necunoasterea legislatiei cu privire la deseuri

Turisti si cetateni constienti de reglementarile cu privire la gestiunea deseurilor

3.1 Intalniri cu comunitatile locale

I

Numarul de intalniri

Numarul de persoane constiente

Primaria comunala,

APNPC,

APM-uri, GNM, ONG-uri, Scoli

trimestrial

3.2 Crearea materialelor de promovare (brosuri, panouri informative) cu privire la colectarea deseurilor si la reciclare si distribuirea acestora

I

Numarul de brosuri si panouri

Primaria comunala,

APNPC,

APM-uri

anual

3.3 Organizarea de locuri de depozitare pentru colectarea deseurilor (prioritate avand Cheile Dambocivioara si Cabana Garofita Pietrei Craiuluii)

II

Numarul de locuri de depozitae

Cantitatea de gunoi colectat

APNPC, Primaria comunala, voluntari, scoli, ONG-uri

6 luni pe an in plin sezon

3.4 Predarea in scolile locale din manualul editat de catre Administratia Parcului National Piatra Craiului

II

Numarul elevilor care invata din manual

APNPC, Scoli, ONG-uri

permanent

Insuficienta aplicare a legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

Aplicarea legislatiei cu privire la gestiunea deseurilor

4.1 Actiuni de control (mai vizate vor fi pensiunile localizate langa Raul Dambovita)

I

Numarul amenzilor

APNPC

GNM

permanent

Lipsa de afaceri avand ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

Mici afaceri care au ca obiect reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

5.1 Facilitati pentru investitori pentru a deschide afaceri care sa se ocupe de reciclarea deseurilor si colectarea selectiva

II

Cantitatea de deseuri reciclate si colectate selectiv

Primaria comunala

Consiliul Judetean

APM

APNPC

permanent

Observatii:

Ø      Comuna Rucar este a doua comunitate ca marime dupa orasul Zarnesti, insa este situata in afara limitelor PN. Doar un sat mic si ingust (Satic) este situat in apropierea limitelor PN.

Ø      Situatia cu privire la pensiunile si casele de vacanta situate langa Raul Dambovita este similara comunei Dambovicioara;

Ø      Nici un proiect major nu a fost initiat;

5.3 ANALIZA SWOT LA PROBLEMATICA GESTIONARII DESEURILOR PE RAZA PNPC

Analiza SWOT este metoda de management strategic care permite o evaluare a situatiei interne si a problemelor specifice habitatului in paralel cu analiza influentelor exercitate de o serie de factori externi la nivel local, regional, national sau international.

Analiza SWOT este bazata pe evaluare cantitativa si calitativa

puncte slabe

puncte tari

oportunitati

riscuri

5.3.1 Obiective

In urma actiunilor efectuate se stabilesc ormatoarel obiective:

Ø       Cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor municipale, si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile;

Ø       Reducerea cantitatii de deseuri depozitate;

Ø       Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate

Ø       Infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor

Ø       Reducerea numarului de situri contaminate istoric.

5.3.2 Masuri de implementare

Ø      Achizitionarea si instalarea sistemelor de colectare selectiva ;

Ø      Constructia facilitatilor de sortare, compostare si reciclare;

Ø      Achizitionarea vehiculelor de transport al deseurilor;

Ø      Constructia unor noi statii de transfer si a unor noi facilitati de eliminare a deseurilor municipale;

Ø      Recuperarea gazului provenit din depozite, acolo unde este cazul;

Ø      Construirea unor facilitati adecvate pentru deseurile periculoase (deseuri medicale, deseuri provenite din echipamente electrice si electronice, etc) si alte tipuri specifice de deseuri (deseuri provenite din constructii si demolari, etc.);

Ø      Inchiderea depozitelor neconforme;

Ø      Asistenta tehnica pentru pregatire de proiecte, management, supervizare si publicitate,

Ø      Campanii de constientizare a publicului (in legatura cu colectarea selectiva, sortarea, reciclarea, compostarea), imbunatatirea guvernarii institutionale, licitarea si contractarea operatorilor de servicii de salubritate.

Ø      Organizarea unor tabere educationale si de colectare a deseurilor

Ø      Activitati desfasurate de catre Administratia PNPC in perioada 2000-2006 referitoare la colectarea deseurilor:

Voluntariat privind colectarea deseurilor- 10 tone deseuri anual

Programul de Granturi Mici- Trei proiecte (containere- Zarnesti si Rucar)

Proiectul "Situri Natura 2000 in Parcul National Piatra Craiului"- containere pe raza comunei Dambovicioara

Parcul National Piatra Craiului este o entitate care prin pozitia geografica, prestanta stiintifica si importanta turistica, poate avea un aport deosebit in dezvoltarea socio-economica a comunitatilor limitrofe si nu numai. Astfel prin aplicarea planului de gestionare a deseurilor in cadrul parcului, se pot atinge foarte multe obiective de mediu, importante, rezultate din negocierea Capitolului 22 -mediu:

Constientizarea populatiei si antrenarea acesteia in aplicarea colectarii selective;

Reducerea cantitatii de deseuri menajere eliminate prin depozitare, rezultat al colectarii selective;

Redescoperirea ocupatiilor traditionale, integrate in aria naturala protejata - partea de sit natura 2000;

ANALIZA SWOT

Puncte tari

Puncte slabe

- Existenta serviciilor de salubritate

- Existenta contractelor cu companii care ofera servicii de salubritate

- Cadrul legal si institutii specializate care sa-l aplice

- Fonduri existente din veniturile interne

- Proiecte internationale implementate:

o       Managementul Conservarii Biodiversitatii

o       Situri Natura 2000 in Parcul National Piatra Craiului

- Diploma Europeana pentru Arii Naturale Protejate

- Programul de granturi mici practicat

- Inexistenta infrastructurii de colectare sau ineficienta acesteia

- Lipsa constiintei publice,mentalitatile,

necunoasterea legislatiei

- Drumurile

- Cadrul fizic - specificul geografic

Oportunitati

Amenintari

- Planul judetean de gestiune deseurilor menajere

- Parc national cu administratie proprie, plan de management si regulament de functionare aprobate

- Fonduri de coeziune pentru sisteme mici de gestionare a deseurilor www.afm.ro

- Sanse scazute de a primi fonduri datorita problemei deseurilor menajere

- Reducerea numarului de turisti, datorita problemei deseurilor si a infrastructurii

- Efecte negative asupra biodiversitatii

- Impact negativ asupra mediului

- Construirea haotica, neautorizata caselor de vacanta

- Taierea necontrolata a copacilor

6. CONCLUZII

Municipiul Brasov este amplasat central oferind oportunitati de dezvoltare a turismului din perspectiva cadrului natural (este inconjurat din trei parti de munti) si istoric (unul din cele mai bine pǎstrate situri medievale din Romania). Cultura precum si arhitectura patrimoniala, care provin din combinatia traditiilor romanesti si saxone, ofera o bogǎtie de experiente. De asemenea, actualele proiecte de restaurare aratǎ ca municipiul se poate dezvolta ca destinatie internationala, bazatǎ pe patrimoniul arhitectural si pe programe asociate.

Baza resurselor de turism ale judetului este extrem de diversa. Ofera o varietate topografica, un trecut istoric fascinant bazat pe o multitudine culturala si o imagine asupra Romaniei care imbina stilul de viata modern cu cel traditional agrar si medieval.

Pregatirea Strategiei Durabile de Turism a judetului Brasov este oportunǎ si ofera posibilitatea excelentǎ de identificare a actualelor puncte forte, a punctelor slabe, precum si oportunitatilor de produse noi in regiune. Prin urmare, planul de implementare identificǎ o serie de initiative noi menite sa pozitioneze judetul ca o destinatie cu adevǎrat competitivǎ, bazatǎ pe anumite avantaje si puncte forte. Strategia rezolva nu numai problema realizarii de produse importante, a instruirii si activitatilor de marketing dar, in acelasi timp, oferǎ un cadru coerent care-l poate ajuta pe investitorul in sectorul privat, precum si sursele de finantare sa vada intr-adevǎr directia si beneficiile dezvoltǎrii turismului pe termen scurt si pe termen lung.

Prin urmare, acest document va oferi in mod sistematic o baza pentru initiativele logice, coerente si responsabile de dezvoltare a turismului in judetul Brasov. In mod clar regiunea va trebui sa-si asume raspunderea pentru potentialul sǎu de dezvoltare, ca destinatie de primǎ clasǎ pentru atragerea turistilor din intreaga Europǎ, precum si pentru extinderea bazei turistilor romani. Daca face acest lucru va obtine rezultate pozitive in mod special in ceea ce priveste diminuarea nivelului de somaj in randul comunitǎtilor rurale si generarea de venituri pentru intregul judet.

Judetul are posibilitatea unicǎ de a profita de pe urma celor cinci zone protejate, Parcul National Piatra Craiului si zonele naturale Bucegi, Postavaru si Ciucas(care curand va deveni Parc National), precum si versantii de nord-est ai Muntilor Fagaras.

Parcul National Piatra Craiului este, potential vorbind, una dintre cele mai semnificative resurse din Romania pentru dezvoltarea turismului montan international, a ecoturismului si a pietii turismului de aventurǎ usoarǎ. Este accesibil din multe directii, deservit de cateva comunitatile din jur si are o bogatie de resurse naturale si culturale (rurale). De fapt, este o combinatie de padure virginǎ cu populatii de animale salbatice (in mod special urs, lup si ras) si peisaje pastorale ale fermelor traditionale, pasuni, animale salbatice de pe coaste si in cheile din Carpatii Meridionali care poate deveni una dintre cele mai deosebite atractii din judet si unul dintre Parcurile Nationale favorite din Romania.

Totusi, Parcul se confruntǎ cu serioase amenintǎri, inclusiv de distrugere a mediului, care submineaza potentialul sǎu de dezvoltare durabilǎ ca monument natural. Cateva probleme trebuie rezolvate imediat inainte de a se produce distrugeri permanente pentru integritatea Parcului. Acestea cuprind:

Pierderea veniturilor din practicile agricole traditionale ca rezultat al abandonarii pasunilor (precum si pierderea calitatii vizuale)

Cateva standarde de arhitecurǎ si controale pentru casele de oaspeti, casele de vacantǎ si micile constructii hoteliere

Gestionarea neconsecventǎ a resurselor parcului si relatia sumarǎ cu sectorul local de turism

Acestea, precum si alte probleme trebuie rezolvate pentru ca, daca nu vor fi rezolvate, multe din valorile naturale si culturale se vor pierde in urmatorii ani.

Bibliografie

  1. Planul regional de Actiune pentru Mediu -Regiunea 7 Centru -Agentia de  Protectia Mediului Sibiu 2004
  2. Cercetari in Parcul National Piatra Craiului Vol. I - Ovidiu Pop, Mircea  Verghelet -Editura Pheonix-2003
  3. Administratia Parcului National Piatra Craiului- Planul de Management al Parcului National Piatra Craiului
  4. Constantinescu T. 1994- Masivul Piatra Craiului. Studiu Geomorfologic, the abstract of Phd thesis, Bucuresti Universitatea de Geography Fac.,1-26, Bucuresti
  5. Cristea E. 1971- Piatra Craiului Turism-Alpinism, Ed. Sport turism 232, 323-331
  6. Patrulius D. - Geologia Masivului Bucegi si a culoarului Dambovicioara, Ed. Academiei R.S.R. 244-250, Bucuresti
  7. Popescu G.1988- Avenul de sub Varful Grind, Bul al Cercului Speologic "Hades" Ploiesti 103-109
  8. Popovici B 2001- Demografia Istorica a Branului de Jos, referat Bucuresti
  9. Praoveanu I 1998 Asezarile branene:satul gospodaria, locuinta , Brasov
  10. Popescu I 1967- Contributii la cunoasterea stratigrafiei si structurii geologice a Masivului Piatra Craiului, D.S. LII, 2, 157-176, Bucuresti
  11. https://www.pronatura.ro/iucn/
  12. https://www.greenagenda.org/mm/nr_4/arii1.htm
  13. Rimadima -Risk, Disaster & preventionof natural hazards in mountainous and/or forested regions - Italia 2006
  14. Dezvoltarea durabila a zonei Fundata -Moieciu-Bran- Zarnesti-Poiana Marului- Vulcan-Studiu de fezabilitate Vol I -2003










Document Info


Accesari: 9727
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )