Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































POLUAREA ATMOSFEREI

Ecologie




POLUAREA ATMOSFEREI

Surse de poluare atmosferica




Atmosfera este īnvelisul gazos care īnconjoara pamāntul. Īn atmosfera, aerul ocupa 96% din volum, restul de 4% revenind vaporilor de apa. Aerul uscat este un amestec de gaze format din: 78% azot, 21% oxigen, din cantitati mici de bioxid de carbon (0,03% in aerul normal) si gaze rare (argon, neon, heliu).

Poluarea atmosferei este determinata de deversarea si acumularea īn aer a unor substante straine care afecteaza īn masura mai mare sau mai mica compozitia acestuia, determinānd variatii ale proprietatilor atmosferei. Prezen&# 424e47e 355;a unor astfel de substante este nociva deoarece afecteaza si poate chiar distruge echilibrele ecologice si implicit viata omului. Substantele nocive eliberate īn aer se disperseaza īn atmosfera si sunt raspāndite la distante foarte mari, ca urmare a deplasarii maselor de aer. O mare parte sunt preluate ulterior de apa din precipitatii prin intermediul careia ajung īn apele de suprafata (rāuri, lacuri, mari si oceane) sau īn sol.

Sursele de poluare atmosferica se pot grupa īn doua categorii: surse naturale (eruptii vulcanice, fenomene de descompunere, uragane s.a.) si artificiale, rezultate īn urma activitatilor umane (transportul auto, industria chimica, metalurgica, sectorul energetic, etc.). Īn functie de starea de agregare, poluantii atmosferici se īmpart īn:

gaze (CO2, CO, SO2, NO, H2S, Cl2, NH3, etc);

lichide (hidrocarburi, solventi organici);

solide (praf sau pulberi de metale, oxizi metalici, saruri, etc).

Poluantii atmosferici lichizi sau solizi, sunt dispersati īn aer sub forma unor particule fine care īsi maresc volumul ocupat, realizānd prin aceasta o activitate chimica mai intensa si o viteza de sedimentare mai redusa. Particulele cele mai fine, dispersate īn aer capata o stabilitate considerabila, fapt pentru care vor persista un timp mult mai īndelungat īn aer, determinānd astfel cresterea gradului de poluare. Poluantii atmosferici produc efecte directe, imediate cāt si efecte indirecte, pe termen lung. Astfel, spre exemplu, fenomenul de smog (fum, ceata) datorat gazelor de esapament si compusilor organici incomplet arsi care reactioneaza fotochimic formānd peroxiacetilnitrat, are efecte multiple: reduce vizibilitatea pe arterele de circulatie, determina afectiuni respiratorii, erodeaza cladirile, determina degradarea spatiilor verzi, etc.

Efecte directe si indirecte ale poluarii atmosferei

Bioxidul de carbon provine, īn cea mai mare parte din arderea combustibililor fosili. Cresterea concentratiei sale īn atmosfera, peste limitele normale, determina perturbarea echilibrului ecologic prin accentuarea efectului de sera si modificari ale climei.

Oxidul de carbon rezultat din arderea incompleta a combustibililor, din gazele industriale sau din gazele de esapament, este deosebit de toxic, deoarece blocheaza hemoglobina, transportorul de oxigen din sānge.

Oxizii de azot, eliminati īn aer mai ales de fabricile īn care se produc acid azotic sau īngrasaminte pe baza de azot, sunt foarte toxici si pot determina asfixierea prin distrugerea alveolelor pulmonare, caderea frunzelor copacilor, reducerea vizibilitatii pe sosele si formarea ploilor acide.

Bioxidul de sulf rezultat din industria neferoasa, alimentara si eruptiile vulcanice, are efecte negative directe asupra faunei si florei prin acidifierea solului (pH 4,12-4,4) , contribuie la formarea ploilor acide si provoaca degradarea constructiilor prin transformarea calcarului īn gips (CaSO4) care este mult mai solubil si permite infiltrarea apei.

Hidrogenul sulfurat rezultat din activitatea vulcanica, din prelucrarea carbunilor si rafinariile de petrol, provoaca īmbolnaviri grave de tip neurastenic caracterizate prin simptome de: astenie, oboseala, cefalee, ameteala, anxietate, nervozitate, somnolenta diurna.

Fluorul prezent īn atmosfera din apropierea fabricilor de aluminiu si superfosfati, ajuns īn sol prin precipitatii, distruge microorganismele, plantele si insectele (albinele) si degradeaza stratul fertil afectānd negativ recoltele agricole.

Pulberile industriale sunt deosebit de toxice atunci cānd contin compusi de Pb, Cd, P si nocive daca sunt particule fine de silice, calcar, gips, argila, provocānd alterari mecanice ale tesutului aparatului respirator. Plumbul (Pb) este deosebit de nociv, deoarece micsoreaza rezistenta organismului la īmbolnaviri, afecteaza functiile sistemului nervos, micsoreaza capacitatea de oxigenare a sāngelui.

Īntre efectele indirecte, pe termen lung ale poluarii atmosferei, cale mai actuale sunt:

o       efectul de sera,

o       ploile acide si

o       degradarea paturii de ozon din stratosfera.

Efectul de sera consta īn īncalzirea suprafetei terestre pe seama radiatiei solare care datorita gazelor existente īn atmosfera trec prin atmosfera īn cantitate mult mai mare si nu pot trece īn sens invers , spre spatiul cosmic. Principalele gaze cu efect de sera provenite din activitatile umane sunt: bioxidul de carbon, metanul, compusii clorofluorocarbonici, oxizii de azot si freonii. Cresterea ratei de emisie a lor īn atmosfera determina un proces de supraīncalzire a atmosferei si accelerarea schimbarii climei. Īn procesul de īncalzire globala, nu temperatura medie este cea care ucide ci extremele. Secetele neasteptate, valurile de caldura exagerate, uraganele devastatoare sunt doar cāteva dintre fenomenele periculoase a caror durata de desfasurare nu vor putea fi niciodata prevazute īn īntregime.



Ploile acide rezulta din spalarea bioxidului de sulf si oxizii de azot din aer, care revin pe pamānt sub forma de acid sulfuric si acid azotic, substante extrem de corozive (uneori la fel de acide ca si sucul de lamāie). Ploile acide se manifesta īn zone relativ īndepartate de locul unde s-au emis agentii de poluare. Acestea apar mult mai intens īn zonele reci ale globului deoarece aici concentratia amoniacului din aer, care ar putea neutraliza acizii care se formeaza, este forte scazuta (obtinut pe seama proceselor lente de descompunere ale materiei organice ). Aceste ploi au efecte negative prin: dizolvarea sarurilor de calciu si magneziu din sol, dizolvarea stratului de ceara ce protejeaza frunzele si acele de conifere, atacānd membrana celulara. Astfel copacii devin mult mai putin rezistenti la atacul diversilor daunatori.

Distrugerea stratului de ozon (ecran protector de gaze cu cca. 10 ppm O3) din atmosfera, de o grosime de cātiva mm, intensifica proprietatile de absorbtie ale atmosferei, lasānd sa treaca radiatiile solare īn cantitati exagerate si implicit o mare parte din radiatiile infrarosii. Emisiile de gaze poluante din activitatile umane, deterioreaza patura de ozon si declanseaza efectul de sera, care la rāndul sau provoaca efecte īn lant: schimbari climatice, cresterea nivelului marilor, ploi acide, poluarea aerului, apei, solului punānd īn pericol viata īn ansamblu.

Masuri de prevenire si combatere a poluarii atmosferice

Dupa conferinta de la Rio de Janeiro (1994), aproape 120 de state au ratificat conventia "Constitutia privind clima pe Terra". Principalul obiectiv al acestui acord este reducerea emisiilor de gaze ce genereaza efectul de sera, pāna īn anul 2002, la nivelul cantitatilor emise īn anul 1990 si mentinerea acestor nivele si dupa anul 2000. Pentru aceasta s-au stabilit masuri concrete care urmaresc:

īmbunatatirea randamentelor de ardere;

scaderea consumului de carburanti la autoturisme (de 5l /100 km pāna īn anul 2005);

cresterea ponderii surselor neconventionale de energie de la 5% la 15-16%;

limitarea despaduririlor;

reīmpadurirea zonelor puternic defrisate.

La toate acestea se mai pot avea īn vedere urmatoarele directii importante:

amplasamentului īntreprinderilor puternic poluante trebuie sa fie ales īn afara zonelor urbane;

supravegherea permanenta a instalatiilor aflate īn regim de lucru pentru evitarea scaparilor, accidentelor si pierderilor de diverse substante īn mediu;

reducerea emisiilor de gaze la autoturisme;

utilizarea rationala a pesticidelor si combaterea cāt mai mult a daunatorilor prin metode biologice;

reducerea consumului casnic de combustibili inferiori prin extinderea sistemelor centralizate de producere a caldurii si curentului electric;

alegerea unor tehnologii noi nepoluante īn industria chimica si metalurgica;

extinderea automatizarii si calificarea fortei de munca;

introducerea de sisteme tehnice si organizatorice pentru combaterea poluarii.











Document Info


Accesari: 13892
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )