Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































PROBLEME DE MEDIU IN JUDETUL CALARASI

Ecologie




PROBLEME DE MEDIU IN JUDETUL CALARASI

Judetul Calarasi este situat in partea de Sud Est e a Romaniei ( latitudine 44012' N, longitudine 27021' E ) pe cursul mijlociu al fluviului Dunarea si al bratului Borcea si se invecineaza la Nord cu Judetul Ialomita , la este cu Judetul Constanta , la vest cu Judetul Giurgiu si sectorul agricol Ilfov , iar la Sud cu Republica Bulgaria . Fluviul Dunarea este granita naturala cu Bulgaria . Conform datelor primite de la Directia Regionala de Statistica Calarasi , suprafata judetului Calarasi este de 5088 km2, reprezentand 2,1 % din teritoriul Romaniei.




Asa cum se va putea observa si din situatia prezentata mai jos,pe teritoriul judetului Calarasi,exista probleme de mediu specifice acestuia.Acestea sunt reprezentate in special de poluarea apelor (in special a raului Arges prin deversarea apelor uzate in apropierea confluentei acestuia cu Dunarea),dar si poluarea apelor subterane cu nitrati proventi din utilizarea excesiva a acestora in agricultura sau probleme de mediu transfrontaliere.

Pentru o mai buna structurare a acestor probleme la nivelul mediului am ales o desfasurare pe capitole,fiecare cuprinzand o categorie care este analizata impreuna cu anumiti indicatori specifici,reliefand problemele care apar la fiecare dintre aceste nivele.

CAPITOLUL I. AERUL:

Acest capitol cuprinde date privitoare la calitatea aerului din punct de vedere 

emisiilor de poluanti proveniti din diferite activitati ale surselor fixe sau de la surse mobile,cat si date privitoare la calitatea aerului ambiental (la imisie). Pentru emisii interpretarea datelor s-a facut pe baza inventarului de emisii a poluantilor in aer intocmit pentru sursele fixe ti mobile din judetul Calarasi pe anul 2007 utilizand programul Corinvent si a factorilor de emisie Corinair (pentru emisii) iar pentru imisii s-au utilizat datele de monitorizarea calitatii aerului din reteaua de supraveghere a aerului utilizand pentru comparatie limitele admise corespunzatoare din Ordinul MAPM nr. 592/ 2002 si prevederile Proiectului Monitorizarea Calitatii aerului la frontiera romano - bulgara.

Monitorizarea calitatii aerului in zona Calarasi se realizeaza in sistem automat , prin doua statii amplasate in punctele Chiciu si DSV Calarasi :

I.1. Progrese realizate in domeniul calitatii aerului:

La nivelul agentiei Calarasi au fost implementate trei proiecte PHARE care au insemnate progrese in domeniul monitorizarii calitatii aerului :

Dezvoltarea unui sistem de control a emisiilor din trafic si surse stationare in regiunea de granita romano - bulgara

Monitorizarea calitatii aerului la frontiera romano- bulgara in sistem automat prin sistemul OPSIS

Dezvoltarea unui program comun de gestionare a calitatii aerului inonjurator pentru regiunea de frontiera Bulgaria - Romania de-a lungul cursului inferior al Dunarii

I.2. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Alaturi de arderile combustibililor fosili , o serie de ramuri industriale, ca de exemplu industria metalurgica , industria alimentara ,etc. polueaza cu oxizi de sulf . Emisiile de oxizi de sulf inregistreaza o continua scadere in judetul Calarasi , datorita inlocurii combustibililor cu continut ridicat de sulf , pacura , CLU , motorina , cu calor , propan , gaz metan .

Contributia la emisia de SO2 se datoreaza ( rezultatele sunt obtinute pe baza chestionarelor completate de catre operatorii economici) arderilor in :

- centrale termice de incalzire de zona / cartier

- instalatii de ardere neindustriale

- arderi in industria de prelucrare

- procese de contact

- procese de productie ( industria metalurgica , industria sticlei , asfaltarea drumurilor )

- industria lemnului , hartiei

- transport

Judetul Calarasi

Emisii anuale de S02

( t/an)

Tabelul 2.4.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf

I.3. Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx)

Emisiile de NOx rezulta in urma inventarierii efectuate pentru anul 2007 din industria de transformare , industria de prelucrare , traficul rutier( rezultatele sunt obtinute pe baza chestionarelor completate de catre agentii economici ).

Contributia la emisia de NOX se datoreaza ( rezultatele sunt obtinute pe baza chestionarelor completate de catre operatorii economici) arderilor in :

- centrale termice de incalzire de zona / cartier

- instalatii de ardere neindustriale

- arderi in industria de prelucrare

- procese de contact

- procese de productie ( industria metalurgica , industria sticlei , asfaltarea drumurilor )

- industria lemnului , hartiei

- transport

Judetul Calarasi

Emisii anuale de N0X

( t/an)

Tabelul 2.4.2.1. Emisii anuale de NOx

I.4.Emisii anuale de amoniac (NH3)

Dintre sursele artificiale , cea mai importanta sursa in producerea amoniacului este agricultura , iar din cadrul acesteia , ponderea o detine industria zootehnica . Emisiile de amoniac sunt generate de dejectiile rezultate din cresterea animalelor si din ingrasaminte chimice azotoase utilizate in cultura plantelor (rezultatele sunt obtinute pe baza chestionarelor completate de catre operatorii economici).

Judetul Calarasi

Emisii anuale de NH3

( t/an)

Tabelul 2.4.3.1. E 313j99d misii anuale de NH3

I.5. Calitatea aerului ambiental

In municipiul Calarasi functioneaza in sistem automat 2 statii de monitorizare a calitatii aerului .

Poluantii monitorizati si numarul determinarilor inregistrate sunt prezentate sintetic in urmatorul tabel :

Judet

Oras

Statia

Tipul statiei

Tip poluant (SO2, NOx, TSP, PM10, Pb, Cd, etc)

Numar determinari

Concentratia  medie anuala

Frecventa depasirii valorii limita dupa Ordinul 592/2002 sau dupa Proiect

Observatii

Calarasi

Calarasi

Chiciu

Fond

SO2

NO2

NO

Fara limita

O3

CO

PM10

DSV

Impact

SO2

NO2

NO

Fara limita

O3

PM10

2.7.1. Rezultatele monitorizarii calitatii aerului in sistem automat in anul 2007

I.6. Concentratii ale dioxidului de sulf

In anul 2007 APM Calarasi a efectuat determinari de dioxid de sulf la statiile automate Chiciu si DSV , statii care fac parte din reteaua de monitorizare a calitatii aerului din municipiul Calarasi.

Varitiile concentratiei de dioxid de sulf obtinute prin mediere la 24 h , au pus in evidenta urmatoarea evolutie :

Figura 2.7.1.1 Valorile imisiilor de SO2 timp de integrare 1ora ( valoarea medie ) inregistrate in punctele Chiciu si DSV monitorizate prin sistem OPSIS

I.7. Concentratii ale dioxidului de azot si oxizi de azot

In anul 2007 APM Calarasi a efectuat determinari de dioxid de azot timp de mediere 1 h si oxid de azot timp de mediere 1h la statiile automate Chiciu si DSV , statii care fac parte din reteaua de monitorizare a calitatii aerului din municipiul Calarasi.

Varitiile concentratiei de dioxid de azot obtinute prin mediere la 1 h , au pus in evidenta urmatoarea evolutie :

Figura 2.7.2.1 Valorile imisiilor de dioxid de azot timp de integrare 1 ora ( valoarea medie ) inregistrate in punctele Chiciu si DSV monitorizate prin sistem OPSIS

Figura 2.7.2.2 Valorile imisiilor de oxid de azot timp de integrare 1 ora ( valoarea medie ) inregistrate in punctele Chiciu si DSV monitorizate prin sistem OPSIS

I.8. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimica)

In anul 2007 APM Calarasi a efectuat determinari de ozon la statiile automate Chiciu si DSV , statii care fac parte din reteaua de monitorizare a calitatii aerului din municipiul Calarasi.

Varitiile concentratiei de ozon obtinute prin mediere la 8 h , au pus in evidenta urmatoarea evolutie :

Figura 2.7.4.1. Valorile imisiilor de ozon timp de mediere 1ora ( valoarea medie ) inregistrate in punctele Chiciu si DSV monitorizate prin sistem OPSIS

I.9. Pulberi in suspensie (PM10 si PM 2,5)

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are mai multe surse : industria siderurgica , centrale termice pe combustibili solizi , transporturi rutiere , sistemului gospodaresc de incalzire cu combustibil lemn si carbune , etc.

Laboratorul APM Calarasi prin sistemul automat OPSIS monitorizeaza lunar in doua statii de monitorizare fractiunea PM10 , ce reprezinta pulberile in suspensie cu diametre aerodinamice mai mici de 10 m.

In anul 2007 , au fost inregistrate depasiri episodice , mai ales in perioadele reci ale anului acestea datorandu-se sistemului de incalzire si a vantului intesn care a antrenat particule de praf din zonele de camp limitrofe municipiului Calarasi , rezultatele fiind evidentiate de graficul alaturate :

Figura 2.7.5.1. Evolutia concentratiei de PM10 timp de mediere 24 h inregistrate in anul 2007

la Statiile Chiciu si DSV

I.10. Obiective si masuri privind poluarea aerului

Imbunatatirea calitatii aerului ambiental in conformitate cu standardele de calitate se poate realiza prin :

reducerea impactului traficului rutier asupra calitatii aerului in orase

reducerea emisiilor de la sistemele de incalzire individuale

asigurarea controlului emisiilor la sursele industriale si instalarea de echipamente de depoluare la toate sursele cu impact major.

Obligatia Romaniei este ca in perioada 2008-2012 sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu 8% fata de anul de referinta 1989.

In baza inventarului instalatiilor cuprinse in Anexa 1 a Directivei privind schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de sera , APM Calarasi a desfasurat activitati specifice implementarii Directivei .

In judetul Calarasi au fost identificati urmatorii operatori economici care intra in prima faza de tranzactionare a certificatelor de emisie gaze cu efect de sera :

SC COMCEH SA Calarasi

SC DONASID SA Calarasi

SC SAINT GOBAIN GLASS ROMANIA SRL Calarasi

SC ZAHAR SA Calarasi

In acest sens,s-au realizat verificari la operatorii economici pentru a urmari evidenta datelor privind monitorizarea si raportarea anuala a emisiilor de gaze cu efect de sera (date deactivitate,datecuprivirelainstalatii,factorideemisie,de oxidare,etc)

I.11. Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera

Dintre poluantii reglementati prin Protocolul de la Kyoto, se inventariaza urmatoarele gaze cu efect de sera: dioxidul de carbon, oxizi de azot si metanul.

In conformitate cu Ordinul 524/2000, APM Calarasi a realizat in anul 2007 inventarul emisiilor la nivelul judetului. Calculul emisiilor s-a facut conform Metodologiei CORINAIR, pe baza chestionarelor primite din teritoriu de la agentii economici .

Emisiile totale de CO2, CH4 , N2O la nivelul judetului pentru anul 2007 sunt prezentate in tabelul alaturat :

Poluant

Emisia ( t / an )

CO2

CH4

N2O

Tabelul 3.2.1 Emisii anuale de gaze cu efect de sera in anul 2006

Principalele surse generatoare de gaze cu efect de sera sunt :

Ø      Producerea energiei termice in centrale termice aferente activitatilor comerciale , institutionale si rezidentiale

Ø      Producerea energiei termice in centrale termice industriale si procese industriale de ardere

Ø      Industrie

Ø      Transport rutier

Evolutia cantitatilor de emisii de gaze cu efect de sera la nivelul judetului Calarasi in perioada 2002-2007 ( conform chestionarelor primite din teritoriu ) , se prezinta astfel :

Judetul / Total Regiune

Emisii totale (mii tone CO2 Eq)



Tabelul 3.2.2 .Emisii de gaze cu efect de sera ( mii tone CO2 Eq )

I.12. Emisii anuale de dioxid de carbon

In conformitate cu Ordinul 524/2000, APM Calarasi a realizat in anul 2007 inventarul emisiilor la nivelul judetului. Calculul emisiilor s-a facut conform Metodologiei CORINAIR, pe baza chestionarelor primite din teritoriu de la agentii economici .

Emisiile totale de CO2, la nivelul judetului pentru anul 2007 sunt prezentate in tabelul alaturat :

Judetul Calarasi

Emisii totale (mii tone)

Tabelul 3.3.1. Emisii anuale de CO2( mii tone CO2 echiv )

I.13. Emisii anuale de metan

In conformitate cu Ordinul 524/2000, APM Calarasi a realizat in anul 2007 inventarul emisiilor la nivelul judetului. Calculul emisiilor s-a facut conform Metodologiei CORINAIR, pe baza chestionarelor primite din teritoriu de la agentii economici .

Emisiile totale de CH4 la nivelul judetului pentru anul 2007 sunt prezentate in tabelul alaturat :

Judetul Calarasi

Emisii totale (mii tone)

Tabelul 3.4.1. Emisii anuale de CH4( mii tone CO2 echiv )

CAPITOLUL II. APA:

II.1. Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile

Conform datelor primite de la AN APELE ROMANE , Directia Apelor Ialomita - Buzau , SGA Calarasi , resursele de apa teoretic si tehnic utilizabile sunt redate sintetic in tabelul alaturat :

Judet

Calarasi

Resursa de suprafata

Resursa din subteran

Teoretica

( mc/s)

Uilizabila

(mc/s)

Teoretica

(mc/s)

Utilizabila

( mc/s)

Dunare Oltenita

Bazin Dunarea

Dunare Calarasi

Bazin Arges

Belciugatele

Subbazin Mostistea

Corata

Vanata

Ghiula

Sulimanu

Milotina

Argova

Mostistea

Berza

Dambovita

Arges

Tabelul 4.3.1. Date tehnice aflate in jurisdictia SGA Calarasi

II.2. Prelevari de apa

Conform datelor furnizate de SGA Calarasi :

a)     Pentru captarile din sursele de suprafata

- gospodarie comunala - 1.26 mc/s

- industrie - 3.65 mc/s (in conservare 2.0 mc/s si in functiune 1.65 mc/s)

- piscicultura  - 0.84 mc/s)

- irigatii  - 312 mc/s

b)     Pentru captarile din sursa subterana

- gospodarie comunala - 0.21 mc/s

- industrie - zootehnie - 1.920 mc/s

Situatia captarii efective in anul 2007

a)     Din sursa de suprafata

pentru gospodarie comunala - 6227.47 mii mc (din care 3801 mii mc pt. RAGCL Slobozia prin priza Modelu)

pentru industrie - 5300 mii mc (din care 5300 mii mc pt. CICH Slobozia prin priza Modelu)

pentru irigatii - 5061 mii mc

pentru piscicultura - 11600 mii mc

b)     Din sursa subterana

- pentru gospodarie comunala  - 2657 mii mc

- pentru industrie  - 5427 mii mc

- pentru zootehnie  - 1394 mii mc

S.G.A. Calarasi monitorizeaza calitatea raurilor interioare de pe teritoriul judetului Calarasi, in urmatoarele sectiuni : rau Argova - Lupsanu , Rau Vanata - Fantana Doamnei , Rau Belciugatele - Fundulea ; rau Colceag - Satucu ; rau Berza - Mihai Viteazu , Balta Berzei , Potcoava , Rasa .

Conform datelor de calitate a raurilor interioare , furnizate de SGA Calarasi , situatia se prezinta astfel :

Nr

crt

Parametrii urmariti

U/M

Clasa de calitate

Argova

Vanata

Belciugatele

Colceag

Berza

Corata

Indicatori fizici

mg/l

Regimul de oxygen

mg/l

II-III

II-III

II-III

III

II

II

Nutrienti

mg/l

III

III

II-III

III

II

III

Ioni generali, salinitate

mg/l

I-II

II

II

II

I-II

II

Micropoluanti

g/l

I

I

I

I

I

I

Plancton

nr/l

mezosaproba

Alge bentonice

Nr/mp

mezosaproba

Macrozoobentos

Nr/mp

mezosaproba

Tabelul 4.2.1.1 Date de calitate a raurilor interioare monitorizate de SGA Calarasi in anul 2007

Din datele furnizate de Directia Apelor Arges Vedea , sectiunile de control aflate sub propria jurisdictie se incadreaza confrom Ordinului 161 / 2006 in urmatoarele clase de calitate :

Nr. Crt.

Sectiunea de control

Clasa de calitate  din

punct de vedere fizico - chimic

Incadrarea din punct de vedere biologic

Index saprob MZB

Clasa de calitate

Arges - Clatesti

IV

V

Arges - Budesti

IV

III

Tabelul 4.2.1.2Date de calitate a raurilor interioare monitorizate de Directia Arges - Vedea de pe teritoriul judetului Calarasi

II.3. Starea lacurilor

Lacurile aflate pe teritoriul Judetului Calarasi se afla sub administrarea SGA Calarasi si SGA Ilfov - Bucuresti .

Sistemul de Gospodarire a Apelor Calarasi monitorizeaza calitatea lacurilor Iezer, Frasinet , Iezer (Cuza Voda), Mariuta ( am.Petrachioaia ) :

Situatia este redata sintetic in tabelul alaturat :

Nr

Crt

Parametrul

urmarit

U/M

Iezer

Frasinet

Mariuta

Am. Petrachioaia

Iezer

Cuza Voda

Clasa

Clasa

Clasa

Clasa

Regimul de

oxigen

mg/l

I-II

II

II-III

I




Nutrienti

mg/l

II-III

II-III

II

I-II

Salinitate

mg/l

I-II

II

II

I

Micropoluanti

mg/l

I

I

I

I

Fitoplancton

g/l

Biomasa fito

mg/l

mezotrof

Eutrof

Mezotrof

Mezotrof

Clorofila a

g/l

mezotrof

Mezotrof

Mezotrof

Mezotrof

Tabelul 3 2.2.1. Calitatea lacurilor din judetul Calarasi in anul 2007

II.4. Starea fluviului Dunarea

In administrarea SGA Calarasi , pe teritoriul judetului Calarasi fluviul Dunarea este monitorizat in sectiunea amonte Oltenita , statia Dorobantu si Bratul Borcea in sectiunea Galdau .

Analizele au pus in evidenta urmatoarea incadrare :

Nr

Crt

Parametrii urmariti

U/M

Clasa de calitate

Fluviul Dunarea

Brat Borcea

Tronson

Am. Oltenita

Dorobantu

Modelul

Indicatori fizici

Mg/l

Regimul de oxygen

Mg/l

III

II-III

II-III

Nutrienti

Mg/l

II-III

II

II-III

Ioni generali, salinitate

Mg/l

II

II

II

Micropoluanti

g/l

I

I

I

Plancton

nr/l

mezosaproba

mezosaproba

mezosaproba

Alge bentonice

nr/mp

mezosaproba

O-β

mezosaproba

Macrozoobentos

nr/mp

mezosaproba

mezosaproba

mezosaproba

Tabelul 4.2.3 .1 Calitatea fluviului Dunarea monitorizata de SGA Calarasi in anul 2007

II.5. Apa potabila

Sursa de alimentara cu apa potabila pentru municipiile Calarasi si Oltenita este Fluviul Dunarea . Pentru celelalte zone urbane alimentarea se face din subteran

Judet

Retele apa potabila

Retele canalizare menajera

Lungime (km)

Volum distribuit

(mii mc)

Numar localitati

Populatie racordata

Lungime (km)

Volum distribuit

(mii mc)

Numar localitati

Populatie racordata

Calarasi

Oltenita

Lehliu Gara

Budesti

Fundulea

Nu detinem date

Nu detinem date

Total judet Calarasi

Tabelul 4.4.1 Retele de alimentare cu apa in Judetul Calarasi

Sursa de date ECOAQUA Calarasi

II.6. Apele uzate

Sistemul de Gospodarire a Apelor Calarasi monitorizeaza lunar calitatea apelor reziduale ale principalilor agenti economici din Judet :

Bazinul hidrografic Dunare: "COMCEH" Calarasi, "PREFAB" Calarasi, "ECO-AQUA" Calarasi, "SUGCT" Calarasi, "NAVOL" Oltenita, "ECO-AQUA" Oltenita, "KOSMO-Farm" Ulmeni,

Bazinul hidrografic Mostistea: "ECO-AQUA" Lehliu, "ICCPT" Fundulea

Bazinul hidrografic Arges: "LEGCONS" Oltenita, "MIXALIM" Frumusani

In urma analizelor efectuate de Laboratorul SGA Calarasi s-au constatat depasiri fata de autorizatia de gopodarire a apelor , conform tabelului :

Surse majore de poluare monitorizate de SGA Calarasi in Judetul Calarasi

Surse de poluare

Domeniu

de activitate

Emisar

Volum
ape uzate evacuate
( mil. mc )

Poluanti

Specifici

Depasiti

Grad
de epurare

ECOAQUA Calarasi

Tratare, epurare , distributie 

Borcea

CCO-Cr,NH4+

Insuficient

COMCEH Calarasi

Fabricare hartie

Borcea

CCO- Cr, MTS

Insuficient

PREFAB SA Calarasi

Materiale constructii

Borcea

Nu necesita epurare

MIXALIM Frumusani

Crestere

Pui de carne

Calnau

CCO- Cr, MTS,Ntotal , Rez.fix, Detergenti

Insuficient

ECOAQUA Oltenita

Tratare, epurare , distributie 

Dunare

1270.9 mii mc

CCO-Cr, MTS, NH4+, Detergenti

Insuficient

SCDA Fundulea

Cercetare agricola

Mostistea

CCO-Cr, MTS,Ntotal

Insuficient

DGCL Lehliu Gara

Tratare, distributie , epurare ape

Mostistea

CCO-Cr, MTS,Ntotal ,  Detergenti

Insuficient

Tabelul 4.7.1. Situatia calitatii apelor deversate de principalele surse poluante din Judetul Calarasi in anul 2007

In anul 2007 laboratorul APM Calarasi a efectuat analize lunare pentru ape uzate evacuate de agentii economici cu impact semnificativ asupra calitatii apelor de suprafata .

In urma analizelor efectuate s-au constatat depasiri la urmatorii indicatorii fata de NTPA 001/2002 (HG188-2002):

Nr

Crt

Unitatea economica

Receptor

Indicatori

depasiti

ECOAQUA Calarasi

Borcea

CCO-Cr,CBO5, NH4+, MTS

COMCEH sa Calarasi

Borcea

CCO-Cr,CBO5, NH4+, MTS

MIXALIM Frumusani

Calnau

CCO-Cr,CBO5, NH4+, MTS, Ptotal

ECOAQUA Oltenita

Dunarea

CCO-Cr,CBO5, NH4+, MTS

ICDA Fundulea

Mostistea

CCO-Cr,CBO5, NH4+, MTS

ECOAQUA Lehliu Gara

Mostistea

CCO-Cr,CBO5, NH4+, MTS

Tabelul 4.7.2. Situatia calitatii apelor deversate de principalele surse poluante din Judetul Calarasi in anul 2007

II.7. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane

Conform datelor furnizate de Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Calarasi , in urma controlelor efectuate , s-a constatat: :

o       deversarea in bratul Borcea a apelor uzate insuficient epurate de catre SC ECO AQUA SA Calarasi;

o       deversarea direct in bratul Borcea a apelor pluviale si industriale insuficient epurate rezultate din activitatile desfasurate de SC PREFAB SA Calarasi;

o       depozitarea definitiva a deseurilor menajere si nu numai , pe platforma municipiului Calarasi ; platforma este amplasata pe malul bratului Borcea , este supraaglomerata si nu respecta normele privind protectia mediului ;

o       descarcarea apelor uzate vidanjabile in retelele de canalizare ale municipiului fara respectarea conditiilor de calitate ale indicatorilor prevazuti de NTPA 002/2002;

o       deversari de ape uzate direct in canalul Jirlau si de aici in bratul Borcea de catre o serie de agenti economici inclusiv SC ECO AQUA SA Calarasi , institutii si gospodarii individuale care desfasoara activitati neautorizate de crestere a animalelor pe malul bazinului de retentie si a iazului decantor;:

o       deversarea in fluviul Dunarea a apelor uzate insuficient epurate de catre SC ECO AQUA SA Oltenita ;

o       descarcarea apelor uzate vidanjabile in retelele de canalizare ale municipiului fara respectarea conditiilor de calitate ale indicatorilor prevazuti de NTPA 002/2002;

o       deversarea apelor uzate insuficient epurate rezultate din activitatea SC MIXALIM IMPEX SRL Frumusani ( cresterea si abatorizarea puilor de carne )

Din datele furnizate de SGA Calarasi , s-au stabilit pentru Judetul Calarasi :



a. Zone sensibile sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane :

- Drajna

- Chirnogi

- Oltenita

- Budesti

- Valea Mostistea- lacurile

- Lac Galatui

- Brat Borcea - Jegalia

b. Zone vulnerabile sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane

- Frumusani - Sohatu

II.8. Obiective si masuri privind aspectul poluarii apei

Deversarea in continuare de ape uzate neepurate sau slab epurate in apele de suprafata va avea consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare , apele Dunarii si Bratului Borcea fiind in prezent in sectorul judetului Calarasi la limita posibilitatilor naturale de refacere a echilibrului biogeochimic , drept pentru care se impune

- reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare ;

- completarea statiilor de epurare cu instalatii pentru treapta biologica;

- dotarea laboratoarelor lor pentru realizarea automonitorizarii ,

aceste masuri fiind strict necesare pentru ridicarea gradului de epurare al apelor uzate industriale si orasenesti .

CAPITOLUL III. SOLURILE:

III.1 Presiuni asupra starii de calitate a solurilor

III.1.1. Ingrasaminte

Conform datelor furnizate de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Calarasi , ingrasamintele utilizate in ultimii ani au fost : azotoase , fosfatice, potasice , precum si ingrasaminte naturale .

An

Ingrasaminte chimice folosite

(tone substanta activa)

N+P2O5+K2O

(kg/ha)

N

P2O5

K2O

Total

Arabil

Agricol

Tabelul 5.3.1.1 Evolutia utilizarii ingrasamintelor chimice in perioada 1999- 2007

III.1.2. Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial

Zonele industriale mari care si-au incetat activitatea , pot fi considerate zone cu probleme . De exemplu : zona fostului combinat siderurgic Calarasi ( SC SIDERCA SA ) , zona societatii SC TUROL SA Oltenita( turnatorie ) , zona Centralei termice de zona (CTZ Oltenita) .

Nu exista determinari de metale grele in aceste zone .

III.2. Calitatea solurilor

III.2.1. Repartitia solurilor pe clase de calitate

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de manifestare al celorlalti factori de mediu fata de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupeaza in 5 clase de calitate diferentiate dupa nota medie de bonitare (clasa I - 81-100 puncte clasa a V-a - 1-20 puncte).

Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosintele agricole.

Conform datelor furnizate de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Calarasi , situatia incadrarii terenurilor este urmatoarea :

Folo-

Sinta

Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

Ha

% din total folosinta

ha

% din total folosinta

ha

% din total folosinta

ha

% din total folosinta

Ha

% din total folosinta

Tabelul 5.4.1.1. Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Calarasi

Datele sunt calculate pe baza studiilor pedologice si de bonitate a solurilor efectuate de catre Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Calarasi pana la data de 31.12.2007.

III.3. Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

In urma controalelor efectuate de Comisariatul Garzii de Mediu Calarasi s-a constatat urmatoarea situatie la nivelul anului 2007 :

  • degradarea a cca 6000mp la fosta uzina cocsochimica a combinatului siderugic Calarasi ( SC SIDERCA SA ) datorita activitatilor desfasurate dupa incetarea activitatii acesteia ( scurgeri de produse din instalatii , in mod special datorita lucrarilor de dezmembrare a instalatiilor si utilajelor tehnologice )
  • depozitari pe o suprafata de cca 2 ha de deseuri rezultate de la otelaria electrica a SC SIDERCA SA Calarasi ( zona bazinului portuar )
  • degradarea solului prin depozitari necontrolate de deseuri pe platforma de deseuri menajere a municipiului Calarasi
  • degradarea solului , cca 10 ha , prin depozitarea zgurei si a nisipului ars la SC TUROL SA Oltenita
  • degradarea solului ( cca 2 ha ) prin depozitari necontrolate de deseuri la CTZ Oltenita( centrala termica de zona ) rezultate din activitatea societatii si din dezmembrari de instalatii .

III.4. Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

Au fost impuse :

Ø          masuri de reconstructie ecologica pentru zonele industriale : SC SIDERCA SA Calarasi , SC TUROL SA Oltenita, SC COMCEH SA Calarasi .

Ø          In urma controalelor efectuate in teren de catre Comisariatul Garzii de Mediu Calarasi , s-a constatat ca pe teritoriul judetului Calarasi exista zone , care datorita dezafectarilor efectuate pe platformele industriale , pot fi considerate zone cu probleme , exemplu : SC COMCEH SA Calarasi , SC SIDERCA SA Calarasi , SC TUROL SA Calarasi .

Ø          S.C. SIDERCA S.A. Calarasi a elaborat Bilantul de Mediu pentru inchiderea definitiva a unor capacitati de productie dar nu a demarat lucrarile de reconstructie ecologica pentru fosta sectie Cocso-Chimica ( depozitari necontrolate de gudroane, fuse si deseuri toxice periculoase pe o suprafata de 0,6 ha ) si Otelaria Electrica ( 2,5 ha depozit neamenajat pentru depozitarea zgurei si a deseurilor rezultate de la elaborarea otelului situat in incinta societatii zona bazin portuar si 3,2 ha depozitul din localitatea Gradistea).

Ø          desfiintarea platformelor pentru depozitarea deseurilor indeosebi in mediul rural

Ø          desfiintarea platformelor neorganizate de deseuri din intreg judetul .

CAPITOLUL IV. DESEURI:

In anul 2007 , situatia generarii deseurilor la nivelul judetului Calarasi este prezentata in tabelul alalturat :

Nr. Crt.

Tipuri de deseuri

Cantitate generata ( tone )

Deseuri municipale si asimilabile colectate din comert, ind. Institutii- tone

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie, institutii.

Deseuri din servicii

Deseuri din parcuri si gradini

Deseuri din piete si oboare

Deseuri stradale

Deseuri inerte din constructii si demolari

TOTAL

Tabelul 8.2.1.1. Generarea deseurilor in anul 2007 in judetul Calarasi

IV.1. Tratarea si valorificarea deseurilor municipale

Deseurile municipale sunt colectate si transportate de serviciile de salubritate la cele 5 depozite din cele 5 orase si municipii ale judetului, unde nu exista instalatii de tratare mecano - biologica ,de compostare a acestora sau ,de sortare.

IV.2. Eliminarea deseurilor municipale

Eliminarea deseurilor municipale se face la cele 5 depozite neconforme, cu termene de sistare a activitatii, conform HG 349/2005: in anul 2009- orasul Budesti, 2010 - orasele Fundulea si Lehliu gara, 2012 - municipiile Calarasi si Oltenita.

IV.3. Deseuri de productie

Specificul activitatilor socio-economice din judet determina generarea unor deseuri tipice acestora .Cantitatile de deseuri solide produse si calitatea acestora, modul de evacuare si tratare in vederea depozitarii difera in functie de activitatea generatoare.

La nivelul judetului depozitarea deseurilor industriale se realizeaza in depozite industriale simple ( platforme ) , halde de zgura .

In Judetul Calarasi exista un singur depozit de deseuri industriale , cel de la societatea SC TUROL SA Oltenita, care a fost inchis in anul 2006 datorita incetarii activitatii societatii.Societatea se afla in lichidare judiciara.

IV.4. Deseuri periculoase

Pe teritoriul judetului nu exista obiective industriale detinatoare de tehnologii care sa prelucreze sau recicleze materii prime periculoase din care sa rezulte deseuri periculoase.

Singurul depozit industrial existent la SC Turol SA Oltenita pentru zgura si nisip de formare de la instalatia de topire fonta si otel si turnatorie, nominalizat in HG 349/2005 tabel 5.6 a fost inchis la 31.12.2006 prin Avizul de inchidere nr. 23./20.11.2006

Prin repunerea in functiune a otelariei electrice cu turnare continua la SC Donasid SA Calarasi au fost construite in incinta unitatii 2 depozite industriale pentru zgura si praful de la instalatia de desprafuire.

Actualmente unitatea se afla in procedura de autorizare IPPC de catre ARPM Pitesti Cantitatea de deseuri de zgura de otelarie depozitata in cursul anului 2007 a fost de cca. 31.000 tone de zgura, cca 4.000 tone praf de la instalatia de desprafuire ( oxizi de fier) si cca. 400 tone deseuri de caramizi refractare.

Restul unitatilor industriale, de capacitati mici, nu detin depozite proprii industriale , isi valorifica direct deseurile industriale reciclabile sau le depun la depozitele de gunoi orasenesti, regasindu-se pe Lista deseurilor admise la depozitare.

IV.5. Deseuri generate de activitati medicale

Deseurile medicale sunt colectate si transportate de firme specializate la incineratoare omologate. In cursul anului 2007 au fost colectate, transportate si incinerate cca. 40 tone deseuri medicale de catre SC Stericare SA Bucuresti.Toate cele 6 spitale din judet au inchis propriile crematorii neomologate de incinerare conform legislatiei in vigoare.

IV.6. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor  asupra mediului

Activitati prioritare in anul 2007 desfasurate de Compartimentul Gestiunea deseurilor din cadrul APM Calarasi :

- constientizarea factorilor responsabili in domeniul gestiunii deseurilor - Consiliul Judetean , Consiliile locale , serviciile de salubrizare

- participarea impreuna cu Agentia de Dezvoltare Rurala si firme de consultanta la sedinte de instruire pentru atragerea de fonduri pentru proiecte in domeniul gestiunii deseurilor

CAPITOLUL V. SPATIILE VERZI:

Conform datelor furnizate de Directia Regionala de Statistica Calarasi situatia spatiilor verzi a ramas constanta .

Municipiu/oras

Suprafata totala spatii(ha)

Suprafata spatiu verde mp/locuitor

Zone de agrement

( ha )

JUDETUL Calarasi 161.4 ha

Municipiul Calarasi

Municipiul Oltenita

Orasul Lehliu Gara

Orasul Budesti

Orasul Fundulea

Tabelul 11.1.3.1. Situatia spatiilor verzi la nivelul judetului Calarasi

V.1. Parcuri

Parcurile sunt gradini publice special amenajate care servesc pentru odihna , recreere , manifestari culturale .

In zonele urbane ale judetului Calarasi , situatia parcurilor se prezinta astfel :

- in municipiul Calarasi - 26 ha

- in municipiul Oltenita - 9 ha

- in orasul Lehliu Gara - 7 ha

In orasul Budesti nu exista parcuri si zone de agrement.

In orasul Fundulea situatia spatiilor verzi este precara deoarece nu exista locuri special amenajate in acest sens. Teritoriul orasului Fundulea este prin excelenta o zona de campie , unul din bratele raului Mostistea strabatand orasul, din care cauza situatia zonelor de agrement si starea spatiilor verzi naturale este imbucuratoare .

V.2. Scuaruri

Scuarurile dezvoltate in mediul urban din judetul Calarasi sunt de dimensiuni mici , se gasesc in zona blocurilor sau la intretaiere de strazi , facilitand totodata trecerea de pe o strada pe alta .

In municipiul Calarasi s-au dezvoltat in anul 2007 astfel de spatii verzi mai ales in cartierele de locuit , suprafata fiind de aproximativ 8 ha .

V.3. Obiective si masuri privind spatiile verzi si zonele de agrement

Dezvoltarea spatiilor verzi si a locurilor de agrement si joaca pentru copii a stat in vizorul autoritatilor publice locale din muncipiul Calarasi .

Astfel in anul 2007 au fost create noi zone de agrement in zone intens populatepopulate , din apropierea blocurilor .

Astfel au aparut noi parcuri in zone intens populate: Cartier Orizont Calarasi - Cartier ANL , parc dotat si cu dispozitive de joaca pentru copii , in zona Navodari . Exista si un proiect pentru dezvoltarea zonelor de agrement pe malul bratului Borcea - parcul Danubius

V.4. Masuri si actiuni intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii industriale

In anul 2007 s-a urmarit :

1.Accelerarea implementarii prevederilor legislatiei specifice privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC)

1.1 .Verificarea masurilor din Planul de actiune parte integranta din autorizatia integrate de mediu emise

1.2. Realizarea rapoartelor anuale de poluanti emisi (EPER) la nivel local

2. Verificarea realizarii masurilor cuprinse in Programele de conformare ale autorizatiilor integrate de mediu

Ca masuri ce se impun pentru prevenirea , ameliorarea si reducerea poluarii in sectorul industrial :

- monitorizarea factorilor de mediu

- automonitorizarea factorilor de mediu si dotarea laboratoarelor cu echipament performant In acest sens aminintim ca SC DONASID SA si SC SAINT GOBAIN SA Calarasi si-au realizat instalatii de automonitorizare a emisiilor la cos .

- modernizarea si intretinerea instalatiilor tehnologice pentru respectarea

- realizarea masurilor din planurile de conformare

- realizarea masurilor din planul de actiune

- retehnologizarea proceselor tehnologice

Asa cum se poate observa din situatia prezentata mai sus,pe teritoriul judetului Calarasi nu exista probleme majore de poluare a mediului.In cazul poluarii aerului,foarte putini indicatori depasesc cotele admise,acest lucru datorandu-se indeosebi faptului ca foarte multe centre industriale au fost inchise.

O problema mai mare o reprezinta poluarea apelor,mai ales a raului Arges,prin deversarea apelor insuficient epurate de la societatile comerciale si a celor menajere.acest lucru se rasfrange si in calitatea apelor freatice,rezultand o calitate proasta a apei folosite pentru alimentara populatiei.Acest lucru se datoreaza intr-o masura mai mare sau mai mica si folosirii excesive a ingrasamintelor chimice pe terenurile agricole. De altfel pe teritoriul judetului exista foarte putine spatii verzi sau parcuri,ceea ce atrage dupa sine o expunere mai ridicata a populatie anumitor riscuri.

Totodata in judetul Calarasi o mare probleme o reprezinta rampele de depozitare a deseurilor,majoritatea fiind neconforme cu regulamentele si care trebuie inchise sau mutate intr-o perioada foarte scurta de timp,acesta problema fiind de actualitate si la nivel national.Exista insa si probleme de mediu transfrontaliere,provenite de pe teritoriul Bulgariei,acestea fiind de ordin radioactiv ,survenite de la centrala atomo-electrica aflata foarte apropape de granita cu Romania. Un alt impact negativ asupra mediului il reprezinta si prezenta fostului combinat siderurgic de la Calarasi,care actualmente nu mai functioneaza,insa care ocupa suprafete intinse de teren degradat si inutilizabil.

In concluzie probleme majore care trebuie rezolvate intr-un timp cat mai scurt pe teritoriul judetului Calarasi sunt la nivelul poluarii apelor(in special a raurilor- Arges indeosebi),dar si rezolvarea problemelor aparute la nivelul gestionarii deseurilor.In schimb ceilalti parametrii monitorizati ridica probleme minore la nivelul impactului negativ asupra mediului,asta rezultand din datele furnizate in raportul anula al Agentiei pentru Protectia Mediului Calarasi.



loading...










Document Info


Accesari: 6459
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )