Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































Poluarea fonica

Ecologie




Poluarea fonica

In conditiile civilizatiei contemporane oamenii sunt supusi unei agresiuni continue datorita unei mari diversitati de zgomote ca urmare a utiliz de msini, utilaje ind, aparate casnice. Ca si poluarea aerului, noxele acustice afecteazaq colectivitatile umane pt ca omul este adaptat la un anumit nivel de zgomote si vibratii, intensitateaa sonora maxima are un prag de 80db peste care suprapunerea dezordonata 111g69b a sunetelor devine nociva. Limita de suportabilitate la om este de 60db. Sunetul este o vibratie a aerului care se propaga sub forma de unde elastice cu 340 m/s, iar zgomotul reprezitna suprapunerea dezordonata 111g69b a diferitelor sunete. Caracteristicile fizice ale sunetelor:




- frecventa sunetului (Hz): nr de oscilatii complete pe unitatea de timp. Urechea umana percepe sunetele in intervalul 16(infrasunete) -20000Hz(ultrasunete).

- Presiunea acustica(db): diferenta de presiune dintre minimul si maximul unei oscilatii care apare datorita comprimarii si dilatarii mediului in care se propaga unda sonora. 1db =variatia cea mai mica a presiunii acustice delate (sesizate) de om.

Pentru a caracteriza dependenta sunetului de frecventa s-a introd o scara de masura in foni cu ajutorul careia se apreciaza sensibilitatea urechii umane la diferite sunete (marime subiectiva -legata de modul in care urechea umana percepe intensit sonora). Aceasta perceptie se determina cu ajutorul fonometrelor.

Exemple de presiuni acustice

- prag de sensibilitate 0db

- soapte, fosnet de frunze, zumzet de biblioteca 10db

- conversatie normala 50db

- trafic urban 70-80db

- formatie rock 110db

- prag superior 130db

- prag sonic 140db = surditate.

Propagarea undelor sonore este influentata de conditiile de mediu si distanta fata de surse.

SURSE DE POLUARE SONORA

Majore: activitatile ind, zgomotul urban.

Zgomotul =produsul secundar de conversie a energiei care apare datorita functionarii unor masini de tipul buldozerelor, compresoarelor, betonierelor, agr. Pneumatice ( un ciocan pneumatic porduce 100db pe o suprafata de 10 m2), motovehicole (tramvai 70db, camion greu 90db), avioanele (cu reactie 120db, supersonice +140db).

In ind, cele mia puternice vatamari ale auzului sunt provocate in ind met, constr de masini si utilaje, textila, tipografica.

In cazul strazilor, contributia cea mai mare la poluarea fonica o au autovehicolele, echipate cu motoare cu ardere interna, la care zgommm apar de la admisia aerului, combustie, sist de racire, sist de evacuare a gazelor. Cle mai zgomotoase masini: racire cu aer si motoare f puternice.

Cea mai mica variatie a niv de zgomot se constata la rularea cu viteza ct de 50km/h cea mai mare apare la demarajul rapid.

In afara de sunetele audibile, efecte daunatoare au si ultrasunetele si infrasunetele. De mentionat ca ultras sunt mai putin agresive. Ef neg la om apar doar prin iradiere indelungata prin radiatii sonore de putere ac mare. Infrasunetele insotesc unele fen nat (furtuni, cutremure, eruptii vulc) dar apar si in cadrul unor activi tind/transport. Ex: vibratiile caroseriei auto la viteze mari, care induc ef neg asupra starii de sanatate si psihice (esti tampita).

Efecte: stres, oboseala, diminuarea/pierderea capacit auditive, randament intelectual scazut, instabilit psihica, irascibilitate.

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE

Normele admise de zgomote in Ro sunt:

- 90db (in halele neprotejate)

- 80db (locuri de munca cu solicit medie a atentiei)

- 75db (locuri cu solicit mare a atentiei - centre de calcul, centrale telef)

- 60db (locuri cu solicit deosebita a atentiei - lab de cercetare-proiectare)

- 50db (zonele urbane de locuit)

- 45db (zonele de recreere si cele protejate).

Masuri:

- in ind se utilizeaza izolarea utilajului producator de zgomot prin asezare pe elem vibro-izolatoare, pana la inchiderea capsularea sau izolarea utilajului

- protejarea cu antifoane a pers, acoperirea peretilor cu mat fonoizolante

- in traficul rutier, s-a introd un nivel limita de zgomot a carui depasire atrage in unele legislatii regragerea cartii de inmatriculare /inlocuirea motoarelor cu piston cu motoare cu turbine/motoare electrice (cele mai silentioase) - BMW, Renault, Citroen.

Protejarea locuintelor:

- presupune plantarea de perdele de protectie

- plasarea blocurilor cu spatele la sosea

- utilizarea de mat fonoizolante fie int/ext

- termopane

- ap electrocasnice mai silentioase.

POLUAREA RADIOACTIVA

O forma speciala de poluare datorita emisiei si propagarii in spatiu a unor radiatii capabile sa afecteze fizic, chimic si biologic organismele vii. Radiatiile transmise in spatiu sunt sub forma de unda (ondulatorii) sau particule (crepusculare). Dpdv al efectelor poluante, radiatiile ondulatorii (electromagnetice): dpdv al frecventei: radio, termice, infrarosii, vizibile, UV, X, gamma). Cele mai periculoase sunt cele Rongen (X) si Gamma. Caracteristicile acestor radiatii:

- cea mai mare putere de penetratie

- se propaga in toate directiile cu o viteza apropiata de cea a luminii (3*108 m/s)

- nu sunt deviate de cp electrice/magnetice



- capacitate de ionizare a substantelor/met strabatute (radiatii penetrante)

Pe suprafata Pam exista un fond global de radiatii pe care il suporta organismele vii si la care acestea s-au obisnuit. Ac fond global este consecinta existentei rocilor RA si a radiatiilor cosmice.

Marimile caracteristice ale radiatiilor penetrante

- activit sursei (nr de dezintegrari pe unit de timp)

- unit de masura =curie (Ci)

- doza absorbita caracterizeaza cantit de energie absorbita pe unitatea de masa organica. Se masoara in RAD (radiation absorbition doze)

- nivel de radiatii datorat activit nucleare (ecranul Tv-ului) admise

- intervale 100-200 rad: iradiere la care se diminueaza globulele rosii si albe; rezistenta redusa la infectii (scadere imunitatii)

- 200-400: mortalitatea in 5% din cazuri

- 400-600: mortalitatea in 50% din cazuri intr-un interval de 30zile

- Peste 600: moarte sigura in peste 90% din cazuri in 2 sapt.

- echivalentul de doza (apreciaza gradul de vatamare biologica masurat in rem (rongen equivalent man)

Doza maxima admisa la om variaza cu obisnuinta, dar si cu varsta. Dozele fara urmari sunt de 1.3 rem/an sub 45 ani, 2.5 rem/an pt pers peste 45 ani, 0.3 rem/sapt pt pers care lucreaza in mediu RA. Rezistenta organismelor la o doza unica de radiatii X/gamma este diferita, mai scazuta la mamifere, mai mare la bacterii.

Surse

1 naturale (roci RA: minereuri de Ur, Pt, izotopi RA de K, C; razele cosmice)

2 antropice:

- instalatii de producere a rad pt obtinerea izotopilor artificiali/ stidoerea structurii materiei

- echipamentele de control detectoscopic

- exploziile nucleare provocate pt testarea si utilizarea armamentului nuclear

- defectiuni si avarii la centralele nucleare electrice.

Sursele de poluare RA a atmosferei sunt

- productia de combustibili nucleari

- tratarea chimica si metalurgica a mat din reactoare

- utiliz elem RA in ind, medicina, cercetare, experiente nucleare controlate.

Ponderea majora in pericolul de poluare cu radiatii o detine exploatarea centralelor nucleare, unde apare poluare cu radiatii si poluarea cu deseuri RA si ape uzate. Reactoarele nucleare sunt constr si exploatate  pe principiu fiabilitatii maxime si echiparii adecvate. In 1990 existau pe glob pana la 390 centrale nucleare care aveu in dotare aprox 3800 reactoare. La fiecare reactor rezulta 104-204 m3 ape uzate cu activiatate RA slaba si deseuri solide: cu radioctivitate mare si vol mic( cca 10m3/an ) si cu activitate RA slaba si vol de 50m3/an. Accidentele trebuie luate in considerare deosebita pt ca contamineaza tot. Radiatiile afecteaza atmosfera prin intermediul aerului, prafului, precipitatiilor, care contin: strontiu 90, cesiu 137, iod 131. Strontiu este similar dpdv chimic cu calciu pe care il substituie si prin lant trofic se fixeaza in tesutul osos la care provoaca cancer. Cesiu si iod au metabolisme comune cu potasiul si iodul stabil(neradioactiv), pe care le substitue in materia vie deregland functionarea galndei tiroide, musculaturii, inimii. Dupa Cernobal, RA atm in tara noastra a crescut cu cca 6 ordine de marime afectand sol, ape , plante. In privinta acumularii izotopiilor radioactivi prin lant trofic in medil acvatic prezinta o influenta asupra cromozomilor in mediul acvatic si proteinelor citoplasmatice.

EFECTELE POLUARII R.A.

Directe : datorita interactiunii radiatiilor cu siportul biologic, modificand compozitia, structura, mutatii genetice (biocenoza).

Indirecte :nu afecteaza structura biologica, dar afecteaza mediul in care aceasta este plasata (biotopul). Presupune iradierea prin contaminare.

Clasif efectelor dupa nat iradierii

- efecte nestocastice apar in timp scurt cateva zeci de zile dupa o iradiere puternica, rezultand imbolnaviri grave, decese.

- Efecte stocastice: ( dupa un timp lung, acumularea unor iradieri slabe induce un fact de risc, cancer in interval de 30-50 ani)

- efecte Genetice: se manifesta la copii parintilor iradiati prin malformatii congenitale, deficiente psihomotorii

- efecte Teratogene: se manifesta asupra fetusului in primele luni de sarcina, intarzieri mintale.











Document Info


Accesari: 7165
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )