Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Prevenirea poluarii factorilor naturali

Ecologie




Prevenirea poluarii factorilor naturali

SECŢIUNEA 1

Fenomenul de poluare. Poluantii mediului înconjurator



Art.120 - Sectiunea prezinta notiuni generale privind poluarea si poluantii mediului, sursele de poluare în sectorul militar si actiuni sau programe de prevenire.

Art.121 (1) - Poluarea reprezinta, în principiu, orice alterare a mediului cauzata direct sau indirect prin activitatea sau omisiunea omului, alterare care ar face acest mediu mai putin propriu sa îndeplineasca unul din rolurile pe care i le-a dat starea sa naturala.

Notiunea clasica de poluare retinuta de Recomandarea Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare (OCDE) din 14 noiembrie 1974 se defineste astfel: introducerea de catre om, direct ori indirect, de substante ori de energie în mediu, care antreneaza consecinte prejudiciabile de natura sa puna în pericol sanatatea umana, sa prejudicize resursele biologice si sistemele ecologice, sa aduca atingere agrementelor ori sa jeneze alte utilizari legitime ale mediului.

Art.122. Clasificare - poluarea este, astazi, extrem de diversa; o clasificare sintetizata[1] ne conduce la trei tipuri principale de categorii de poluare si anume:

a) poluare fizica, generata de diverse radiatii, îndeosebi de cele nucleare accidentale, cea termica, zgomote si infrasunete;

b) poluare chimica, foarte diversa, poate fi produsa de substante naturale, minerale sau organice, precum si de substante de sinteza, inexistente, initial, în natura;

c) poluare biologica, creata de contaminari microbiologice, ca urmare a introducerii abuzive sau accidentale a unor specii sau varietati de animale si specii.

O alta alternativa de clasificare:

a) dupa provenienta poluantilor:

i) poluare naturala;

ii) poluare biologica;

iii) poluare datorata unor fenomene fizica-chimice din natura menajera;

iv) poluare industriala;

v) poluare agricola.

b) dupa natura poluantilor:

i) poluare fizica: poluare termica, poluare sonora (fonica), poluare luminoasa, poluare radioactiva, poluare electrica;

ii) poluare chimica cu derivati ai carbonului si hidrocarburi lichide; cu derivati ai sulfului si ai azotului, cu derivati ai metalelor grele (Pb, Cr etc), cu derivati ai fluorului, cu materii plastice, cu pesticide, cu materii organice fermentescibile etc.

iii) poluare biologica: modificari ale biocenozelor si invazii de specii animale si vegetale (de exemplu: introducerea de seminte de buruieni din alte zone sau favorizarea înmultirii unor specii de buruieni consecutiv tratamentelor cu erbicide);

iv) poluare ,,estetica" ca figura de stil dar si în sens propriu, prin degradarea peisajelor, ca urmare a urbanizarii si sistematizarii eronat concepute.

Art.123. Poluant - orice substanta lichida, solida, sub forma gazoasa sau de vapori sau forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa în mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.

Ca principale surse de poluare si activitati cu impact asupra mediului în sectorul militar, pot fi amintite urmatoarele :

a) activitati din ateliere de tratamente termice, de sudura electrica si oxiacetilenica precum si instalatiile de acoperiri galvanice;

b) utilaje de spalatorie, vopsitorie, rampele din parcul auto si punctele de colectare a reziduurilor petroliere;

c) statiile de decontaminare a tehnicii de lupta;

d) centralele termice de încalzire si producere a aburului tehnologic;

e) sursele de ape uzate (statii de spalare auto, apa menajera de la popote, spalatorii de unitate si locuri de îmbaiere a militarilor în termen);

f) depozite de carburanti-lubrifianti si rampe de descarcare a combustibilului;

g) rezervoare ale depozitelor de cazarmare;

h) gropile de gunoi menajer neamenajate corespunzator;

i) gospodariile agricole zootehnice (acolo unde mai exista);

j) sursele radioactive;

k) sursele de zgomot (instalatii si utilaje neamenajate antifonic);

l) desfasurarea aplicatiilor (exercitiilor tactice) cu trupe si tehnica în teren, de catre toate categoriile de forte ale armatei;

m) executarea sedintelor de instructie (pregatire) pentru diferite tipuri de forte;

n) executarea tragerilor cu munitie de razboi;

o) întrebuintarea la activitatile de instructie a mijloacelor incendiare, fumigene, a substantelor decontaminatoare.

Art.124. Impactul pe care îl prezinta aceste activitati mai sus mentionate se refera la atmosfera, sol, apa, asezari umane (infrastructura si factorul uman), stratul de ozon, ecosisteme si accepta aspecte din cele mai diversificate, în functie de tipul poluantului la care se refera.

Masurile ce trebuie luate pentru protectia mediului sunt specifice pentru fiecare activitate în parte si nu pot fi amintite în totalitate.

(3) Din multitudinea de masuri pot fi retinute câteva pe care le consideram a fi semnificative, vor fi prezentate la sectiunea corespunzatoare fiecarui factor de mediu.

Art.125. Programe si masuri pentru prevenirea, reducerea si refacerea posibilelor daune provocate de activitatile militare - orice activitate militara are o gama larga de implicatii care se poate resimti în cele mai diverse domenii; în general, trebuie sa se tina seama de întreg spectrul de implicatii, efectele indirecte putând sa le depaseasca din punct de vederea ale importantei pe cele directe.

Sunt necesare programe si masuri concrete pentru a se realiza evitarea si refacerea posibilelor daune provocate mediului înconjurator prin activitatile militare, având ca scop final:

a) initierea din timp a unor actiuni menite sa reduca efectele negative colaterale, determinate de activitatea respectiva;

b) evaluarea obiectiva a tuturor posibilitatilor, în vederea selectarii strategiei de actiune într-o perspectiva sistematica;

c) necesitatea implicarii factorilor de raspundere si a întregului personal al armatei în procesele de decizie, de promovare a unor activitati si proiecte.

Un astfel de program concret si competent de actiune îl constituie "Planul de actiune în domeniul protectiei mediului în armata României" -documentul de conducere si coordonare unitara prin care se urmareste realizarea obiectivelor ,,Strategiei de protectie a mediului în armata României".

Planul de actiune în domeniul protectiei mediului este complementar procesului de instructie a trupelor si este un instrument de planificare si aplicare în armata a legislatiei de protectie a mediului.

Metodologia de elaborare a planului de actiune în domeniul protectiei mediului în armata României" (PM-2) este aprobata prin Dispozitia Inspectorului General al Armatei Nr. I.G. 1961 din 26.07.2000.

Art.126. Planul de actiune se constituie pe baza de proiecte si programe cuprinzând obiective care trebuie îndeplinite în intervale de timp precizate în scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului; obiectivele continute în proiectele de plan elaborate pot urmari:

a) reducerea efectelor prezente si viitoare ale activitatilor asupra mediului;

b) remedierea efectelor activitatilor anterioare asupra mediului.

Actiunile pot consta în:

a) realizarea lucrarilor, dotarilor si aplicarea masurilor pentru încadrarea în normele, standardele si alte reglementari în vigoare privind protectia mediului;

b) lucrari pentru prevenirea poluarilor accidentale prin avarii la intalatii tehnologice, mijloace de transport;

c) introducerea unor tehnologii nepoluante sau mai putin poluante si modernizarea celor existente;

d) îndeplinirea masurilor stabilite de catre autoritati, în scopul diminuarii impactului produs de activitate pâna la nivelul de suportabilitate ecologica a zonei;

e) valorificarea bazei de materii prime secundare prin refolosirea materiilor utile, a deseurilor, ambalajelor si produselor secundare;

f) realizarea lucrarilor de reconstructie ecologica stabilite si aprobate;

Art.127 Pentru unele activitati ce necesita autorizatie de mediu exista programe de conformare în care sunt stabilite normele de emisie aplicabile activitatii si termenul final de conformare, descriere a proiectelor si masurilor necesare încadrarii în normele stabilite, etapizarea programului cu specificarea termenului de realizare a fiecarei lucrari, precum si responsabilitatile atribuite pentru realizarea fiecarui element al programului.

Art.128. La elaborarea programului de conformare se tine cont de concluziile rezultate din bilantul de mediu efectuat pentru activitatea în cauza.

(2) Bilantul de mediu, dupa stabilirea cauzelor care au generat sau vor genera un anumit nivel al emisiilor de poluanti evacuati si a altor efecte cu impact negativ asupra mediului pentru activitatea analizata si dupa evaluarea impactului produs asupra mediului prin continuarea activitatii la profilul si capacitatea existenta sau cu modificarea acestora, va stabili modalitati de actiune si posibilitati de realizare a masurilor care sa asigure respectarea normelor si a standardelor în vigoare pentru protectia mediului înconjurator.

Un alt program de care trebuie tinut cont în activitatea zilnica, ultimul înaintea autorizarii desfasurarii activitatii din punct de vedere al protectiei mediului, dar cel mai important este studiul de impact produs asupra mediului, program care stabileste masurile ce pot fi luate în tehnologie sau activitatea propriu-zisa, lucrarile, dotarile si masurile speciale sau suplimentare pentru retinerea poluantilor si altor posibilitati pentru realizarea protectiei factorilor de mediu.

Aceste programe prezentate se constituie în instrumente încadrate sub incidenta ,,Legii Protectiei Mediului" si ofera cadrul necesar aplicarii masurilor privind protectia factorilor de mediu.

(5) Un aspect foarte important îl constituie acela al costurilor ridicate necesare implementarii respectivelor masuri; trebuie avut în vedere ca neasigurarea în totalitate a acestor fonduri nu implica neluarea masurilor prevazute în programe si nu absolva de raspundere pe cei vinovati.

SECŢIUNEA a 2-a

Cadrul legal

Art.129. Sectiunea ofera informatii privind cadrul legal pentru desfasurarea activitatilor de prevenire a poluarii.

Art.130. Politica Comunitatii Europene în domeniul protectiei mediului vizeaza un nivel înalt de protectie si se bazeaza pe principul precautiunii, pe principul ,,poluatorul plateste" si pe corectarea, cu prioritate la sursa, a daunelor aduse mediului.

(2) Legislatia Uniunii Europene în domeniul mediului cuprinde în prezent peste 200 acte normative care se refera la o mare varietate de sectoare: poluarea apelor si a aerului, gestionarea deseurilor si a produselor chimice, biotehnologia, radioprotectia, siguranta nucleara, protectia naturii; au fost adoptate mai multe masuri orizontale privind evaluarea incidentelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului si accesul la informatia din domeniul mediului.

Art.131. La nivel european au fost elaborate acte care vizeaza o mai mare transparenta fata de cetatean:

a) norme de mediu pentru produse, în special pentru produsele chimice - restrictii impuse l 11311q1618l a comercializarea lor, clasificare si ambalaj, controlul riscurilor pentru mediu cauzate de aceste substante, importul si exportul anumitor produse produse chimice periculoase, substante care epuizeaza stratul de ozon organisme modificate genetic;

b) legislatie referitoare la poluarea provenind din surse fixe - referitoare la controlul instalatiilor industriale din punct de vedere al protectiei mediului;

c) acte normative privind poluarea aerului si apelor :

legislatie aplicata poluarii aerului din surse fixe si mobile completata prin norme de calitate a aerului referitoare la poluanti de tipul: dioxid de sulf-SO2, dioxid de azot-NO2, particule de plumb si alte particule, ozon etc;

d) legislatie aplicata poluarii apei din surse fixe (industriala) completata prin acte juridice care definesc obiective referitoare la calitate sau alte exigente referitoare la apa utilizata, apa destinata consumului uman, apa pentru stranduri si calitatea apelor folosite în piscicultura;

e) legislatie privind protectia naturii - vizeaza în special protectia speciilor prin conservarea habitatului natural al faunei si florei salbatice; un act juridic esential al legislatiei comunitare îl reprezinta aplicarea Conventiei de la Washington asupra Comertului International cu specii ale faunei si florei salbatice amenintate cu disparitia;

f) masuri orizontale:

i) directive care vizeaza evaluarea efectelor anumitor proiecte publice sau private asupra mediului;

ii) directive privind liberul acces la informatia în materie de mediu.

Art.132. Toate activitatile cu un potential impact asupra mediului se supun reglementarilor care au ca obiectiv prevenirea poluarii mediului, în general.

(2) Chiar daca activitatile militare nu sunt întotdeauna specificate ca activitati vizate sau chiar sunt excluse de sub incidenta acestor reglementar (vezi Hotarârea nr.918/2002), dam exemple de legi, ordine, hotarâri ale guvernului ce reglementeaza activitatea de prevenire a poluarii mediului:

a) Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata în Monitorul Oficial nr. 70/17.02.2000, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 91 din 20.06.2002;

b) Legea nr. 112 din 14 martie 2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 165/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import a unor echipamente pentru protectia mediului - Monitorul Oficial nr. 189 din 20 martie 2002;

c) Legea nr. 384/2001 pentru aprobarea OUG nr. 204/2000 pentru modificarea art.8 din Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea în siguranta a activitatilor nucleare ( publicata în Monitorul Oficial nr. 400 din 20 iulie 2001);

d) Legea nr. 22/2001 (Monitorul Oficial nr. 105 din 1 martie 2001) pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera adoptata la Espoo, 25 februarie 1991;

e) Ordin nr. 860 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu - emitent: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, publicat în Monitorul Oficial nr. 52 din 30 ianuarie 2003;

f) Ordin nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului - emitent Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, publicat în Monitorul Oficial nr. 52 din 30 ianuarie 2003;

g) Ordin nr. 1144 din 9 decembrie 2002 privind înfiintarea Registrului poluantilor emisi de activitatile care intra sub incidenta art. 3 alin. (1) lit. g) si h) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si modul de raportare a acestora - emitent: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului publicat în Monitorul Oficial nr. 35 din 22 ianuarie 2003;

h) Ordin nr. 1406/191 din 3 martie 2003 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapida a riscului pentru mediu si sanatatea umana - emitent Ministerul Apelor si Protectiei Mediului,

i) Ordin nr. 191 din 7 martie 2003 emitent Ministerul Sanatatii si Familiei, publicat în Monitorul Oficial nr. 213 din 1 aprilie 2003;

j) Ordonanta de Urgenta nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii (art. 3 alin. (1) lit. g) si h), aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002;

k) Hotarâre nr. 918 din 22 august 2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri - emitent: Guvernul României, publicata în Monitorul Oficial nr. 686 din 17 septembrie 2002; art. 5 al acestei hotarâri mentioneaza "Prevederile prezentei hotarâri nu se aplica proiectelor destinate apararii nationale si proiectelor ale caror detalii sunt adoptate printr-un act normativ specific, daca cerintele prezentei hotarâri, inclusiv cele referitoare la furnizarea informatiei, sunt îndeplinite în procesul legislativ respectiv".

l) Hotarâre nr. 456 din 2 iunie 2000 pentru aprobarea Planului de actiune al Programului guvernamental pe anul 2000 si pe perioada 2001-2004, publicata în: Monitorul Oficial nr. 266 din 13 iunie 2000;

Art.133. Redam în continuare câteva din prevederile Ordonantei de urgenta nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii:

a) scopul ordonantei este abordarea integrata a masurilor necesare pentru prevenirea sau reducerea si controlul poluarii, precum si stabilirea masurilor pentru emiterea autorizatiilor integrate de mediu pentru unele activitati industriale; mentionam ca activitatile specifice unitatilor militare nu se regasesc în anexa 1 a ordonantei care reda activitatile pentru care este necesara obtinerea autorizatiei integrate de mediu;

b) ordonanta stabileste masurile necesare pentru prevenirea sau reducerea emisiilor provenite din activitatile industriale în aer, apa, sol, inclusiv masurile privind gestionarea deseurilor, astfel încât sa se ajunga la un nivel ridicat de protectie a mediului;

c) în art.14 al ordonantei se mentioneaza ca titularul activitatii este obligat sa informeze cu regularitate autoritatile competente (Inspectoratul Teritorial pentru Protectia Mediului) despre rezultatele monitorizarii emisiilor din instalatie si în termenul cel mai scurt despre orice incident sau accident care afecteaza semnificativ mediul;

d) titularul activitatii este obligat sa asiste si sa puna la dispozitia autoritatii competente toate datele necesare pentru desfasurarea controlului instalatiei si pentru prelevarea de probe sau culegerea oricaror informatii pentru respectarea prevederilor autorizatiei integrate de mediu (art.15);

e) ordonanta stabileste substantele poluante relevante ce vor fi luate în considerare la stabilirea valorilor-limita de emisie în aer: dioxidul de sulf si alti compusi ai sulfului; oxizi de azot si alti compusi ai azotului; monoxidul de carbon; compusi organici volatili; metalele si compusii lor; pulberi; azbest (particule suspendate-fibre); clorul si compusii sai; arsenul si compusii sai; cianuri; substante si preparate care s-au dovedit a avea proprietati cancerigene sau mutagene ori proprietati care pot afecta reproducerea; dibenzenodioxine policlorinate si dibenzofurani policlorinati.

SECŢIUNEA a 3-a

Prevenirea poluarii aerului

Art.134. Sectiunea ofera informatii privind poluarea si poluantii aerului în sectorul militar, defineste politica si procedurile de control al poluarii aerului, precizeaza modalitatile de implementare a legislatiei în domeniu.

1. Generalitati

Art.135. Ca surse principale de poluare atmosferica si activitati cu impact asupra mediului în sectorul militar, pot fi amintite urmatoarele:

a) activitati ce determina emisii de solventi(degresare, vopsire etc.);

b) centralele termice pe C.L. sau solid;

c) depozite de carburanti-lubrifianti si rampe de descarcare a combustibilului;

d) rezervoare ale depozitelor de cazarmare;

e) gropile de gunoi menajer neamenajate corespunzator;

f) sursele radioactive;

g) sursele de zgomot (instalatii si utilaje neamenajate antifonic)

h) rularea tehnicii si desfasurarea aplicatiilor (exercitiilor tactice) cu trupe si tehnica în teren, de catre toate categoriile de forte ale armatei;

i) executarea tragerilor cu munitie de razboi;

j) întrebuintarea la activitatile de instructie a mijloacelor incendiare, fumigene, substantelor si solutiilor de decontaminare.

Art.136. Poluantii atmosferici gazosi rezultati din activitatile militare sunt:

a) dioxidul de carbon ce rezulta din arderea combustibililor fosili ai deseurilor, din procesele de combustie din motoarele cu ardere interna; este utilizat în industrie ca agent de obtinere a aerosolilor; contribuie la intensificarea efectului de sera si schimbari climatice;

b) monoxidul de carbon ce rezulta din arderile incomplete ale combustibilului în centrale termice de unitate, în motoarele autovehiculelor (tehnicii de lupta) - cînd motorul este defectuos reglat, la pornirea si oprirea motorului, la mersul cu viteza redusa; are efect foarte toxic asupra personalului si efecte atmosferice globale;

c) oxizii de azot si de sulf sunt emisii industriale, emisii de motor ale mijloacelor de transport si ale centralelor termoelectrice; determina ploi acide, poluarea solului, afectiuni respiratorii si contribuie la distrugerea stratului de ozon;

d) oxizii de azot rezulta în proportie de 90% din arderea combustibililor în surse mobile sau stationare, din arderea vegetatiei si a gunoaielor menajere sau industriale pe rampele neamenajate corespunzator; emisiile oxizilor de azot afecteaza în primul rând caile respiratorii si plamânii (scade capacitatea de transport a oxigenului în sânge) produc dispersia luminii - ceea ce are ca efect reducerea vizibilitatii pe drumurile publice iar în combinatie cu apa formeaza acizi dizolvati în apa de ploaie si revin pe sol sub forma de ploi acide;

e) dioxidul de sulf (SO2 ) rezulta în special din arderea combustibililor fosili în surse stationare sau mobile, efectele fiind urmatoarele: produce iritarea sistemului respirator iar la vegetatie determina necroze, reducerea cresterii, sensibilitate la agenti patogeni si conditii climatice extreme; efecte nocive asupra materialelor se produc în conditiile în care SO2 se combina cu vaporii de apa din atmosfera si dau nastere la acid sulfuric - agent coroziv.

f) poluantii gazosi datorati functionarii centralelor termice pe combustibil lichid/solid se numara printre principalii poluanti cu efecte negative asupra materialelor de constructii; de interes direct sunt SO2 si sulfatii, NO2 si nitratii, CO, iar impactul pe care îl produc asupra mediului este descris astfel:

i) eroziune asupra suprafetei pietrei de constructie si formare de crusta;

ii) fenomenul de coroziune, matuire, gaurire la metale;

iii) decolorare si murdarire la straturile de vopsea sau acoperiri organice;

iv) eroziuni ale suprafetei si formare de crusta la ceramica si sticla;

v) fenomenul de îmbatrânire si denaturare la cauciuc, mase plastice.

g) hidrogenul sulfurat provine, în special, din degradarea materiilor proteice vegetale si animale rezultate din gospodariile agrozootehnice, sub actiunea bacteriilor; asupra oamenilor si animalelor prezinta efect toxic, patrunzând în organism prin caile respiratorii iar în natura hidrogenul sulfurat reactioneaza cu vopselele care contin saruri ale metalelor grele si în pigmentii lor si în uleiul sicativ, cu care formeaza un compus care se închide la culoare sau decoloreaza suprafetele;

h) compusi organici volatili (hidrocarburi si derivati ai hidrocarburilor) - rezulta de la arderea combustibililor fosili în centrale termice sau în motoarele autovehiculelor si tehnicii de lupta, din evaporarea combustibililor, a solventilor folositi, precum si din procesele de compostare a deseurilor menajere din gropile de gunoi neamenajate corespunzator; în concentratii mari au efect nociv asupra organismului uman si contribuie hotarâtor la formarea O3 troposferic, putând fi întâlniti la rampele de descarcare a combustibililor, în depozitele de combustibil lichid sau rezulta în urma activitatilor productive din atelierele unitatilor si la utilajele de vopsitorie;

i) ozonul troposferic prezent în zilele toride de vara în zonele cu trafic rutier intens, este determinat de gazele rezultate la arderea hidrocarburilor în motoarele cu ardere interna; se formeaza ca urmare a gazelor de esapament rezultate prin arderea incompleta a combustibilului, precum si a vaporilor de la statiile de alimentare cu carburant din incinta parcurilor auto; substantele care determina formarea acestui poluant sunt, în principal: oxizii de azot (mai ales NO2), compusii organici volatili, CO si NO (în concentratii mai mici).

Art.137. Din categoria poluantilor atmosferei fac parte si poluantii solizi sub forma de:

a) pulberi în suspensie - particule foarte mici care se comporta asemenea gazelor si pot contine oxizi de fier, metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom, fibre de azbest sau alte noxe);

b) pulberi sedimentabile - particule mai mari ce se depun în timp pe sol, ape, constructii.

(2) Pulberile si aerosolii rezulta din activitatile desfasurate în atelierele de tratamente termice, de sudura sau acoperiri galvanice, arderea combustibililor fosili, demolari. O caracteristica a acestor produsi este aceea ca, odata evacuati în atmosfera, ramân mult timp în suspensie si se pot depune la distanta mare fata de locul de emisie, reducând vizibilitatea atmosferei, împiedicând trecerea radiatiilor solare si perturbând procesul de fotosinteza.

(3) În cazul în care particulele contin substante toxice, ca de exemplu metale grele(Rb, Hg, Cd, Cu, Cr, Cl), acestea devin foarte agresive conducând la tulburari foarte serioase.

Funinginea(aerosol) rezulta din arderea incompleta a combustibililor în centralele termice de unitate pe combustibil lichid sau solid si în instalatiile de încalzire, precum si din arderea incompleta a combustibililor lichizi (benzina si motorina) în motoarele cu ardere interna.

(5) Majoritatea particulelor de plumb(Pb) evacuate în atmosfera provin din gazele de esapament ale motoarelor cu ardere interna, care folosesc drept carburant benzina cu tetraetilplumb (TEP). Eliberat în atmosfera, Pb-ul contamineaza si celelalte elemente ale mediului ambiant: apele, solul si vegetatia, precum si organismele, animalele acvatice si terestre, produsele alimentare, astfel încât se poate vorbi despre un adevarat circuit al Pb-lui în natura.

Particulele de azbest sunt fibre foarte fine care se fixeaza la nivelul plamânului determinând fibrozarea acestuia si în final, un anumit tip de cancer pulmonar; poate avea ca sursa folosirea materialelor de constructii, a mijloacelor auto de frânare (ferodouri) sau a altor mijloace cu continut de azbest (filtre catalitice, dispozitive izolatoare, lacuri si vopsele, filtre pentru lichide, materiale izolatoare termice si acustice cu densitatea sub 1g/cm3, filtre de aer si filtre folosite în transportul, distributia si utilizarea gazului natural, inclusiv în reteaua de distributie municipala).

Art.138. Pesticidele folosite la întretinerea/deratizarea cladirilor prezinta si ele riscuri importante pentru sanatate.

Art.139. (1) Poluantii de interior fac parte tot din categoria poluantilor atmosferici cu impact asupra personalului.

(2) Din aceasta categorie fac parte: poluantii patogeni aeropurtati (virusi, bacterii, ciuperci), gaze radioactive (radon - Rn), compusi anorganici si organici, avându-si originea în fumul de tigara, gaze, materiale de constructii, mobilier, echipamente, radiatoare, instalatii de gaze, solventi din agentii de spalare/degresare etc.

(3) Fumul de tutun contine un numar mare de poluanti: metale grele, gaze anorganice (CO2 , NOx), particule în suspensie sau sedimentabile, nicotina si produsi ai arderilor incomplete ( CO, hidrocarburi polinucleare aromatice cancerigene) - compusi care sunt cauza multor afectiuni, incluzând si diferite tipuri de cancer, boli cardiovasculare de natura sclerogena, pneumonie.

(4) Formaldehidele si oxidul de carbon pot produce iritatii ale ochilor, nasului, dereglari respiratorii, cancere.

(5) Poluantii biologici din instalatiile de încalzire, ventilatie, aer conditionat etc. neîntretinute corespunzator stau la baza dezvoltarii si proliferarii unor reactii alergice la polen, ciuperci, infectii bacteriale si virale.

Art.140. Zgomotele - (1) civilizatia tehnica actuala are ca însotitor permanent zgomote de diverse proveniente, care în functie de nivelul lor de intensitate, genereaza impact asupra mediului, de natura si de gravitate diferita; primele efecte care se manifesta sunt psihice, care apar la un nivel de intensitate mult inferior fata de acela la care apar leziuni ale urechii interne sau pierderea ireversibila a sensibilitatii auditive.

(2) Zgomotele de intensitate scazuta, dar suparatoare, provenite din surse exterioare sau interioare, datorita actiunii lor permanente, ziua si noaptea, se constituie în efecte cronice asupra organismului uman.

(3) Zgomotele izolate, de numai 40-50 decibeli (dB) sunt suficiente pentru a perturba odihna normala din timpul noptii pe când în timpul zilei, nocivitatea acestor zgomote depinde de gradul de solicitare psihica al organismului; deosebit de afectati sunt cei care practica munca intelectuala sau care presupun un grad deosebit de atentie sau concentrare.

(4) În cazul când zgomotele depasesc 40-50 dB apar modificari de stare a organelor de simt si organelor interne; în privinta afectiunilor produse urechii, acestea sunt cronice sau acute, tulburarile acute aparute în urma zgomotului prelungit de mare intensitate, produce traumatisme ale timpanului urechii materializându-se prin înfundarea sau spargerea timpanului sau surditate.

(5) În privinta impactului asupra întregului organism procesul este complex, deoarece patrunderea zgomotului se face nu numai pe cale auditiva, ci si prin piele, muschi, oase; se poate produce cresterea presiunii intracraniene, modificarea pulsului si cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii respiratiei.

(6) La cresterea în continuare a nivelului de intensitate, modificarile functionale ale sistemului nervos central si vegetativ pot deveni ireversibile sau pot fi însotite de leziuni interne si pot aparea fenomene de scadere a atentiei, oboseala rapida, diminuarea muncii intelectuale, cefalee, astenie nervoasa, iar dintre maladiile cauzate de zgomot pot fi amintite: maladii nervoase, psihiatrice, hipertensiune arteriala, gastrita, ulcer gastric si duodenal, diabet, etc.

(7) Efectele daunatoare ale zgomotelor se accentueaza daca actioneaza discontinuu sau sub forma de impulsuri, daca aparitia lor este imprevizibila sau daca sunt însotite de vibratii mecanice.



(8) Zgomotele foarte puternice, care depasesc 80-90 dB pe lânga faptul ca pot reduce la zero inteligibilitatea vorbirii, cauzeaza pierderea treptata, pâna la surditate, a sensibilitatii auditive.

(9) Impact asupra organismului uman au si vibratiile cu frecvente mai mici de 20 Hz (infrasunetele) care actionând simultan cu zgomotele de intensitate apreciabila, sunt sesizate de alte organe ale urechii interne si conduc la suprasolicitare a întregului organ auditiv.

(10) Efecte la vibratii si zgomote, în functie de energia si directia lor de actiune, se manifesta prin deplasari relative, ruperi ale ligamentelor sau chiar hemoragii ale organelor interne; de asemenea, vibratiile sunt raspunzatoare si pentru fenomenul de oboseala al materialelor.

Art.141. Efectele globale ale poluarii atmosferice - toate aspectele prezentate mai sus au vizat impactul direct pe care îl are poluarea asupra mediului; la nivel global, se constata în mod pregnant în ultimii ani, trei fenomene deosebit de grave, cu urmari incalculabile si ireversibile asupra mediului:

a) efectul de sera se datoreaza prezentei în atmosfera a unor gaze (mai ales CO2, CH4, vapori de apa, NOx, SOx) care împiedica energia radiata de suprafata Terrei sa se întoarca în spatiul cosmic, ducând la cresterea temperaturii globale.

b) diminuarea stratului de ozon - se datoreaza unor gaze de povenienta antropica ajunse în straturile înalte ale atmosferei: CO, CO2, CH4, hidrocarburi, NOx, SOx, fenoli, compusi organici cu Cl, F, sau Br (denumiti prescurtat CFC-uri, HCFC-uri, Haloni ); un atom de clor ajuns în stratosfera poate distruge un milion de molecule de ozon. Acest fenomen are ca efecte:

i) asupra sanatatii umane: maladii ale ochilor (afectiuni ale corneei, cataracta), maladii ale pielii (arsuri, cancer), maladii infectioase determinate de scaderea imunitatii organismelor;

ii) asupra plantelor: datorita radiatiilor ultraviolete, la unele plante se constata reducerea activitatii de fotosinteza, iar la altele micsorarea productivitatii sau distrugerea acestora;

iii) asupra ecosistemelor acvatice: datorita radiatiilor ultraviolete sunt prejudiciate prin degradare functiile de adaptare, orientare, mobilitate; se deregleaza functiile psihologice, reactia de fotosinteza si procesele enzimatice - ceea ce duce la dezvoltarea anormala a organismelor marine, cu consecinte în reducerea productiei de biomasa, deci de hrana umana;

iv) asupra unor materiale de constructii la care efectele sunt conjugate cu temperatura si luminozitatea: plasticul dur plesneste si se decoloreaza, cauciucul si vopselurile îmbatrânesc;

c) ploile acide sunt rezultatul dizolvarii anhidridelor acide: NO2 si SO2 în apa de ploaie; odata ajunsi în atmosfera acesti poluanti sunt transportati pe distante mari fata de sursele de poluare si prin intermediul precipitatiilor se depun pe sol sau în apa unde:

i) ploile acide ataca foioasele si coniferele, pe care le distrug în totalitate, atacând, pe de o parte frunzele, dizolvând stratul de ceara protector si facându-l mai vulnerabil la atacul daunatorilor, iar pe de alta parte, ataca radacinile prin dizolvarea sarurilor de Ca si Mg din sol;

ii) ploile acide perturbeaza echilibrul ecologic al apelor, distrugând complet unele specii de pesti care nu rezista la un pH coborât.

2. Cadrul legal

Art.142. Legislatia nationala si standardele adoptate stabilesc restrictii de emisie pentru sursele mobile si stationare, restrictii care impun programe de monitorizare si control al emisiilor atmosferei din surse stationare (centrale termice, incineratoare, depozite de combustibili, instalatii de degresare si vopsire, activitati de demolare si/sau constructii).

Art.143. Dintre cele mai recente acte normative aplicabile pentru protectia atmosferei fac parte:

a) Legea nr. 645/2002 - privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;

b) Legea nr.22/2001 - privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontaliera;

c) Ordonanta de Urgenta nr.243/2000 privind protectia atmosferei

d) Ordonanta de Urgenta nr.89/30.08.1999 privind Regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug ozonul;

e) Ordonanta de Urgenta nr. 34/2002 privind controlul integrat al poluarii

f) Hotarâre de Guvern nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, încarcarea, descarcarea si distribuirea benzinei la terminale si statiile de bezina - Monitorul Oficial nr. 348 din 29 iunie 2001;

g) Hotarârea de Guvern nr. 743 din 11 iulie 2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere interna destinate masinilor mobile nerutiere si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la acestea, în scopul protectiei atmosferei Monitorul Oficial nr 623 din 22 august 2002;

h) Ordinul Ministrului nr. 1103 din 3 ianuarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea si analiza emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina Monitorul Oficial nr 77/31 ian.2002;

i) Ordinul Ministrului nr. 9 din 8 ianuarie 2002 pentru contingentarea consumului si productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon în anul 2002 - Monitorul Oficial nr.105 din 7 februarie 2002;

j) Hotarârea Nr. 124 din 30 ianuarie 2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest - emitent Guvernul României, publicata în Monitorul Oficial nr. 109 din 20 februarie 2003.

Art.144. Standarde privind protectia si puritatea aerului:

a) standarde internationale adoptate ca standarde românesti (SR): S.R. I S O 4226: 1995 Calitatea aerului. Aspecte generale.Unitati de masura.

b) Standarde românesti: S.R. 9081 : 1995 Calitatea aerului. Vocabular; STAS 10331-92 Puritatea aerului. Principii si reguli generale de supraveghere a calitatii aerului; STAS 12332-85 Metoda de determinarea calitatii particulelor solide din fumul degajat la sudarea cu electrolizi înveliti; STAS 12574-87 Aer din zonele protejate. Conditii de calitate; S.R. 13329: 1996 Calitatea aerului. Depuneri atmosferice. Prelevarea si pregatirea probelor în vederea determinarii continutului de substante radioactive.

Art.145. Conform legislatiei nationale, protectia atmosferei are drept scop: prevenirea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii atmosferei pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra factorilor de mediu, sanatatii umane si a bunurilor materiale.

Art.146. În vederea protectiei atmosferei, persoanele fizice si juridice din Ministerul Apararii Nationale au urmatoarele obligatii (Legea protectiei mediului):

a) respecta reglementarile privind protectia atmosferei, adoptând masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici;

b) îmbunatatesc performantele tehnologice ale utilajelor si instalatiilor din dotarea unitatii, în scopul reducerii emisiilor poluante ale aerului si nu pun în exploatare instalatii prin care se depasesc limitele maxime admise;

c) asigura, la cererea organelor de mediu, diminuarea, modificarea sau, dupa caz, încetarea activitatii generatoare de poluare;

d) recupereaza si valorifica substantele utilizabile, iar pe cele neutilizabile le retin si le depoziteaza în conditii de protectia mediului;

e) asigura dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor de zgomot si vibratii si pun în exploatare numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis;

f) iau masuri de evacuare a gazelor rezultate în urma arderii combustibililor la obiectivele punctiforme stationare (centrale termice), la o înaltime care sa favorizeze dispersia si dilutia poluantilor atmosferici.

Art.147. (1) În scopul protectiei stratului de ozon a carui deteriorare este efectul poluarii atmosferice, tara noastra este semnatara a Conventiei de la Viena privind protectia stratului de ozon, a Protocolului de la Montreal si a amendamentelor ce au urmat si a emis în acest scop Ordonanta nr 89 din 30 august 1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

(2) Lista substantelor si produselor ce contin astfel de substante care epuizeaza stratul de ozon (ODS-uri) este redata în anexa ordonantei, si anume:

,, 1 Clorofluorocarburi si haloni:

a) Triclorfluormetan (CFC-11);

b) Diclofluormetan (CFC-12);

c) Triclofluoretan (CFC-113);

d) Diclotetrafluoretan (CFC-114);

e) Clorpentafluoretan (CFC-115);

f) Bromclordifluormetan (halon-1211);

g) Bromtrifluoretan (halon-1301);

h) Dibromtetrafluoretan (halon-2402);

i) Tetraclormetan (tetraclorura de carbon-CTC);

j) 1,1,1-Tricloretan (metilcloroform-MFC),

precum si echipamentele, produsele care contin aceste substante.

2 Hidroclorofluorocarburi (HCFC)

3 Bromura de metil (denumita tehnic-MeBr= metilbrom)

4 "Alti CFC": CFC-13, CFC-111, CFC-112, CFC-211, CFC-212, CFC-213, CFC-214, CFC-215, CFC-216, CFC-217, si hidrocarburile partial halogenate care contin în molecula, pe lânga atomi de fluor si clor, atomi de brom, cu denumirea tehnica- HBrFC."

Art.148. - Prevederile Ordonantei de Urgenta nr.89/1999 se aplica importului, exportului, vânzarii, utilizarii, recuperarii, reciclarii si regenerarii substantelor care epuizeaza stratul de ozon, aflate în stare pura sau în amestecuri în care depasesc concentratia de 1% exprimata în procente de masa, atunci când ele se afla în vrac în containerele lor de transport.

Art.149. - Sunt exceptate de la prevederile articolului anterior:

a) producerea, vânzarea si utilizarea substantelor care sunt mostre destinate activitatii de cercetare, dezvoltare, sau în scop analitic, în laboratoarele de control al calitatii produselor sau al desfasurarii unor activitati, atunci când cantitatea de substanta nu depaseste 10 kg;

b) echipamentele din dotarea aeronavelor, navelor sau vapoarelor fluviale si maritime, care sunt înregistrate pe teritoriul altor state sau din dotarea celor care circula pe teritoriul României cu aprobari speciale.

Art.150. Restrictii privind regimul comercial si utilizarea hidrocarburilor halogenate care epuizeaza stratul de ozon - se interzice:

a) importul si exportul, reexportul, punerea în circulatie pe piata a ODS-urilor si echipamentelor care contin aceste substante din sau catre tarile care nu fac parte la Protocolul de la Montreal.

b) utilizarea acestor substante la fabricarea aerosolilor, a sistemelor noi de racire industriala, de climatizare, a produselor de sterilizare;

c) utilizarea lor la fabricarea panourilor izolante, ambalajelor din spume organice expandate, flexibile sau semirigide;

d) producerea acestor substante pe teritoriul României;

e) utilizarea si punerea în circulatie a agentilor de curatire si a solventilor cu exceptia tetraclorurii de carbon (CCl4), daca este utilizata ca solvent în procesele de clorurare în sistem închis, daca nu poate fi înlocuita;

f) fabricarea, importul, exportul si punerea în circulatie a stingatoarelor de incendiu portabile care contin aceste substante;

g) utilizarea bromurii de metil în agricultura, astfel: cu începere de la 1 ianuarie 2002, la tratamente fitosanitare destinate protectiei plantelor, incluzând si lucrarile de întretinere ale solului în spatiile închise: sere, solarii; cu începere de la 1 ianuarie 2005, la tratamente de igienizare prin fumigatie a incintelor si spatiilor de depozitare.

Art.151. - (1) Produsele destinate prevenirii si stingerii incendiilor (continut de haloni) sunt permise numai daca sunt etichetate iar eticheta contine inscriptia ,,Contin substante care epuizeaza ozonul";

(2) Aparatele, echipamentele si produsele care contin înlocuitori ai substantelor prevazute lista substantelor din ordonanta, se eticheteaza de producator cu inscriptia ,,Prieten cu ozonul".

Se interzice eliminarea în atmosfera a substantelor chimice prevazute la pct 1, 2 si 4 din lista substantelor din ordonanta (vezi alineatul 2, art 147), continute în echipamente si instalatii sau containere, în timpul operatiunilor de întretinere, dezafectare a instalatiilor sau de transvazare.

Este obligatorie recuperarea substantelor din lista ODS-urilor:

a) în timpul operatiunilor de întretinere;

b) din echipamente si instalatii dezafectate;

c) dupa utilizarea ca solventi sau agenti de curatire.

(5) Recuperarea, regenerarea sau distrugerea substantelor chimice prevazute la pct.1, 2 si 4 din lista se face cu echipamente specializate în acest scop, în cadrul unor unitati din tara sau din strainatate, autorizate în conditiile legii; se interzice amestecarea substantelor chimice prevazute la pct.1, 2 si 4 din lista substantelor din ordonanta, în timpul activitatilor de recuperare, distrugerea acestor substantelor efectuându-se numai prin tehnologii aprobate în concordanta cu prevederile protocolului de la Montreal.

(6) Operatiunile de montare a pieselor de schimb si de întretinere a echipamentelor, instalatiilor care contin substantele prevazute la pct.1, 2 si 4 din lista substantelor din ordonanta, se efectueaza numai de personal calificat, atestat în conditiile legii.

Substantele recuperate se încadreaza la categoria deseuri si se supun reglementarilor Conventiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora, la care România a aderat prin Legea nr.6/1991.

Art.152. - În aplicarea acestei reglementari în sectorul militar, la momentul de fata se face doar monitorizarea cantitatilor existente din astfel de substante; în acest scop toate organizatiile militare care au în folosinta echipamente pe baza de CFC-uri (frigidere) si haloni(extinctoare de bord) sau detin în depozite substantele mentionate în lista trebuie sa le raporteze în scopul cunoasterii unei situatii reale si identificarii unor strategii de substituire si de eliminare a acestora

Art.153. (1) În scopul protejarii sanatatii populatiei si a prevenirii, reducerii si controlului poluarii mediului cu azbest exista Hotarârea Guvernului nr. 124 din 30 ianuarie 2003 ce reglementeaza activitatile privind comercializarea si utilizarea azbestului; prevederile acestui act normativ se refera la:

a) prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest;

b) restrictii la comercializarea si utilizarea azbestului si a produselor care contin azbest;

c) etichetarea produselor care contin azbest.

(2) În sensul prezentei hotarâri (anexa 1), redam semnificatia termenilor specifici utilizati:

a) azbest înseamna urmatorii silicati fibrosi: crocidolit - CAS nr. 12001-28-4 (cunoscut si ca azbest albastru); actinolit - CAS nr. 77536-66-4; antofilit - CAS nr. 77536-67-5; crizotil - CAS nr. 12001-29-5 (cunoscut si ca azbest alb); amozit - CAS nr. 12172-73-5 (cunoscut si ca azbest brun); tremolit - CAS nr. 77536-68-6;

b) azbest brut este produsul rezultat din concasarea primara a minereului de azbest;

c) utilizarea azbestului înseamna activitati care implica manipularea unei cantitati mai mari de 100 kg de azbest brut pe an si care se refera la:

i) producerea minereului de azbest brut, exclusiv orice proces asociat direct cu extractia minereului;

ii) fabricarea si finisarea industriala a urmatoarelor produse la care se utilizeaza azbest brut: azbociment sau produse din azbociment, produse de frictiune, filtre, textile, hârtie si carton, garnituri, materiale pentru ambalare si pentru armare, captuseli pentru pardoseala, materiale de etansare.

d) lucrari cu produse care contin azbest înseamna alte activitati decât cele referitoare la utilizarea azbestului si de la care se emite azbest în mediu;

e) deseuri de azbest înseamna orice substanta sau obiect cu continut de azbest care este considerat deseu în conformitate cu prevederile anexei nr. IA la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001.

Art.154. Lista cu produse care contin azbest si care trebuie avute în vedere în mod deosebit, fiind interzise la comercializare si utilizare, este urmatoarea:

a) jucarii;

b) materiale sau preparate pentru aplicare prin pulverizare;

c) produse finite comercializate catre populatie sub forma de pulberi;

d) articole pentru fumat, ca de exemplu pipe sau porttigarete;

e) filtre catalitice si dispozitive izolatoare ce se încorporeaza în încalzitoarele cu catalizator si care utilizeaza gaz lichefiat;

f) lacuri si vopsele;

g) filtre pentru lichide;

h) material de acoperire pentru drumuri, în cazul în care continutul de fibre de azbest al acestuia depaseste 2%;

i) mortar, acoperiri de protectie, umpluturi, etansari, compusi de îmbinare, mastic, cleiuri, pulberi si finisaje decorative;

j) materiale izolatoare termice si acustice cu densitatea sub 1 g/cm3;

k) filtre de aer si filtre folosite în transportul, distributia si utilizarea gazului natural, inclusiv în reteaua de distributie municipala;

l) captuseli pentru pardoseli si placi din plastic pentru acoperit peretii;

m) textile finisate în forma în care vor fi furnizate utilizatorului, cu exceptia celor tratate pentru evitarea eliberarilor de fibre;

n) carton asfaltat.

Art.155. Pentru prevenirea contaminarii cu azbest a populatiei si a mediului, azbestul si toate produsele care contin azbest se eticheteaza.

(2) Toate produsele care contin azbest trebuie sa poarte o eticheta de dimensiuni 5cm (înaltime)/2,5cm(latimea) - eticheta contine litera ,,a" scrisa cu alb pe fond negru în partea superioara si la partea inferioara fraze-tip scrise cu alb sau cu negru pe fond rosu:

a) daca produsul contine crocidolit, fraza-tip este ,,contine crocidolit/azbest albastru";

b) daca produsul se comercializeaza numai în România, pe eticheta se scrie ,,contine azbest".

Art.156. (1) În scopul protectiei sanatatii populatiei si a mediului, de la 1 ianuarie 2007 se interzic toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest.

(2) Produsele care contin azbest, comercializate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri, pot fi utilizate pâna la încheierea ciclului de viata al acestora, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2006.

3.Obiective

Art.157. Având în vedere angajamentul armatei de a reduce impactul activitatilor militare asupra atmosferei, o organizatie/formatiune militara îsi poate propune:

a) prevenirea poluarii atmosferice prin: reducerea consumului de combustibil la centralele termice (CT); reducerea emisiilor de gaze de esapament; reducerea emisiilor de C.F.C., haloni (prin reducerea volumului de astfel de substante utilizate: înlocuirea instalatiilor frigorifice vechi, prevenirea incendiilor la bordul navelor maritime, aeronavelor, prevenirea emisiilor de solventi în atmosfera, limitarea folosirii vopselelor pe baza de solventi etc.-vezi sectiunea "Substante care distrug ozonul"); întretinerea corespunzatoare a tehnicii, echipamentelor;utilizarea simularii în desfasurarea procesului de instructie;

b) respectarea standardelor aplicabile emisiilor de poluanti atmosferici si a prevederilor legislatiei în vigoare.

4. Responsabilitati

Art.158. (1) Managerul de mediu trebuie sa:

a) sa-si consilieze comandantul în implementarea unor programe de prevenire a poluarii;

b) sa identifice locurile (siturile) care necesita programe de prevenire a poluarii directe sau indirecte a atmosferei;

c) sa revada legislatia, reglementarile de mediu si sa recomande masuri pertinente si sa se asigure de aplicarea lor;

d) sa pregateasca un plan de actiune pentru interventie în caz de urgenta, plan care sa includa si echipamentul necesar, actiuni necesare si instructiuni de folosire a acestuia;

e) sa inspecteze si sa verifice instalatiile, locurile din unitatea sa care sunt susceptibile de poluare;

f) sa realizeze instruirea personalului urmarind cunoasterea notiunilor legate de poluare, efecte ale poluarii, necesitatea si procedurile de prevenire a poluarii precum si responsabilitatile individuale ale personalului;

g) sa revada rapoartele privind incidentele sau deversarile din unitate si sa realizeze o statistica pentru commandant.

Mai concret managerul de mediu:

a) pregateste sau actualizeaza lista de inventariere a surselor de poluare atmosferica;

b) obtine autorizarea din partea autoritatilor competente pentru construirea sau folosirea unei surse de emisii atmosferice;

c) stabileste programul de instuire a personalului care opereaza sau supravegheaza echipamentele de control al poluarii aerului (operator, mecanici etc.).

d) identifica sursele de poluare atmosferica , concepe programe de remediere si asigura controlul, monitorizarea, aducerea surselor în acord cu reglementarile si legile aplicabile;

e) colaboreaza cu reprezentantii administratiei locale sau ai Inspectoratului Teritorial de Protectia Mediului în sensul realizarii planului de masuri propus.

g) asigura controlul si mentenanta motoarelor vehiculelor -surse de poluanti admosferici.

Art.159. - Managerul organizatiei/comandantul pentru protectia atmosferei trebuie:

a) sa evalueze gradul de poluare realizat de activitatile organizatiei înca din faza de planificare/pregatire;

b) sa se asigure ca este redusa la minim poluarea atmosferei prin implementarea/aplicarea masurilor si procedurilor stabilite;

c) sa modifice sau sa interzica activitatile/operatiile care determina o poluare inacceptabila (interzisa prin legislatie, instructiuni);

d) sa asigure compatibilitatea actiunilor cu standardele si legislatia de mediu nationala sau chiar cu reglementari locale;

e) sa ajute personalul responsabil cu protectia mediului pentru a-si îndeplini responsabilitatile în domeniu.

5. Proceduri

Art.160. (1) Surse stationare existente - poluantii sunt controlati individual cu ajutorul standardelor de reglementare a emisiilor; existenta surselor stationare trebuie aduse în acord cu standardele privind limitele concentratiilor admise cerute de reglementarile nationale sau cele specificate de diferite ordine/instructiuni.

(2) Surse stationare noi - când o sursa stationara de poluare atmosferica este construita sau modificata, atât fizic cât si operational, trebuie notificate autoritatile de mediu; este considerata modificare orice schimbare de proces sau componente ale instalatiei existente sau orice operatie de mentenanta, reparatie sau ceva similar.

(3) Masuri operationale:

a) utilizarea instalatiilor si utilajelor în perfecta stare de functionare si retehnologizarea instalatiilor cu risc potential de poluare a atmosferei;

b) redimensionarea cosurilor de evacuare a centralelor termice conform normelor tehnice în vigoare sau trecerea de pe combustibil lichid pe combustibil gazos (gaz metan cu un continut mai mic de carbon deci cu emisii mai mici de CO, CO2);

c) dotarea cu instalatii de captare si filtroventilatie a atelierelor si sectiilor în care se lucreaza cu substante toxice;

d) realizarea unor statii de neutralizare sau de epurare a apelor reziduale din unitatile productive sau de mentenanta;

e) verificarea periodica a starii fizice ale retelelor de canalizare;

f) amenajarea unor incinte speciale pentru recuperarea deseurilor;

g) plantarea în permananta a noi arbori;

h) dotarea utilajelor si echipamentelor producatoare de zgomote de intensitate mare cu ecrane protectoare si dotarea personalului care lucreaza în aceste sectoare cu echipament de protectie;

i) tratarea, colectarea, reciclarea dejectiilor de la gospodariile agrozootehnice;

j) evitarea poluarii chimice, folosirea pesticidelor (antidaunatorilor) în cantitatile absolut necesare si sub stricta îndrumare de specialitate.

SECŢIUNEA a 4-a

Prevenirea poluarii apei

1. Generalitati

Art.161. - Sectiunea ofera informatii privind poluarea si poluantii apei în domeniul militar, defineste politica si procedurile de control al poluarii apei, precizeaza modalitatile de implementare a legislatiei în domeniu.

Art.162. - Resursele de apa reprizinta o resursa naturala neepuizabila dar foarte vulnerabila. Prin urmare necesita programe speciale de prevenire, conservare, remediere.

Art.163. -(1) Poluarea apei reprezinta evacuarea, deversarea sau injectarea de ape uzate, deseuri, reziduuri sau orice fel de produse care contin substante solide, lichide, gazoase, bacterii sau microbi, în cantitati sau concentratii care pot schimba caracteristicile apei si pot dauna sanatatii populatiei, florei sau faunei.

(3) Gradul de poluare se apreciaza în functie de indicatorii de poluare a râurilor

consumul biochimic de oxigen (CBO5); încarcarea cu elemente toxice (metale grele, cum ar fi cadmiu, mercur, cupru, plumb, crom hexavalent, detergenti, compusi organici dizolvati, amoniu, fosfati, azotati); sedimente.

(4) CBO5 reprezinta consumul biologic de oxigen în 5 zile, adica diferenta între continutul initial de oxigen în apa si cel final, pentru o proba saturata cu oxigen si lasata în repaus 5 zile - continutul de oxigen nu trebuie sa fie mai mic de 4 mg/l apa.

(5) În tara noastra conditiile de calitate ale apelor pentru diferite întrebuintari sunt detaliate de standardele de stat:

a) pentru apa potabila, aceasta este cercetata din punct de vedere al proprietatilor organoleptice (culoare, miros, turbiditate), proprietatilor fizico-chimice (caracteristici fizice si concentratia maxima admisa în compusi chimici), proprietatilor radioactive (referitoare la contaminarea radioactiva), proprietatilor biologice (prezenta unor organisme si particule abiotice).

b) pentru apele de suprafata, conform STAS 4706-88 sunt patru categorii de ape:

i) categoria I-care alimenteaza populatia, întreprinderile din industria alimentara, amenajarile piscicole, strandurile;

ii) categoria a-II-a pentru scopuri urbanistice si agrement;

iii) categoria a-III-a care alimenteaza sistemele de irigatii, industriile sau alte folosinte de la categoriile I si II;

iv) categoria a-IV-a sau categoria D este categoria de ape degradate, în care fauna piscicola nu se poate dezvolta.

Art.164. În general, cota cea mai mare din potentialul de poluare în cazul surselor de poluare punctiforme apartine unitatilor din domeniile:

a) gospodariei comunale;

b) industriei chimice;

c) zootehniei;

d) agentii economici din industriile extractiva si metalurgica.

Art.165. Poluarea difuza se refera la intrari de poluanti în mediul acvatic cu o provenienta mai greu de identificat si controlat; este aici inclusa în special poluarea din agricultura, depunerile solide si/sau lichide din atmosfera, poluarile cauzate de consumul de produse/materii prime prin industrie (industria extractiva) sau populatie.

Art.166. Pentru mediul marin, sursele de poluare sunt: apele uzate, apele de santina, hidrocarburile provenite de la navele maritime, platformele marine, accidentele ecologice, conflictele militare.

Art.167. - Poluantii apelor de suprafata: substantele organice care consuma oxigenul (determina un indicator CBO5 mare) si în final sunt împiedicate procesele aerobe de autoepurare; acizii naftenici cu efect toxic asupra faunei si florei-; pesticidele; hidrogenul sulfurat; azotatii (în organism se reduc la azotiti care sunt cancerigeni si dau modificari ale sângelui: methemoglobinemie); sulfatii, produc spumarea apei, reduc capacitatea de autoepurare, au efecte toxice asupra faunei si florei; detergentii, formeaza spume la suprafata apei si împiedica autoepurarea si desfasurarea normala a proceselor din statiile de epurare.

Art.168. Poluantii apelor subterane din tara noastra se constituie în: substante organice, azotati, fosfati, fier si alte metale neferoase.

(2) Cauzele contaminarii acviferului freatic cu azotati sunt multiple si cumulative: spalarea permanenta a solului de catre precipitatiile atmosferice contaminate cu diferiti oxizi de azot (NO2 ) si antrenarea acestora de catre precipitatiile si apa de irigatii catre acviferele freatice; alta sursa cu pondere o constituie apa din cursurile de suprafata (râuri, lacuri) în care s-au evacuat ape uzate încarcate cu azotati; aplicarea îngrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile.



În ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu fosfati (PO4-3), suprafetele afectate sunt mai restrânse si situate, în special, în bazinul Somes.

Poluarea cu metale are 2 cauze principale de natura antropică (accidentala):

a) zone cu concentratii mari în metale grele (Pb, Hg, Cu, Zn, Cd, Cr, etc) situate în apropierea exploatarilor miniere, a uzinelor de preparare a minereurilor sau a haldelor de steril (Baia Mare, Copsa Mică, Medias, Târnaveni, Râmnicu Vâlcea);

b) datorita fondului natural care prezinta concentratii ridicate, în special cu ionii Fe si Mn - zone întâlnite în Podisul Moldovei (bazinul hidrografic Siret) si Depresiunea Getica (bazinul hidrografic Olt si bazinul hidrografic Jiu).

Art.169. Resursele acvifere freatice, în special, prezinta un risc ridicat la poluare, atât pe termen lung, cât si pe termen scurt; din acest motiv ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apa pentru populatie în multe zone ale tarii.

Art.170. - (1) Poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil si, ca atare, depoluarea acestui tip de apa este extrem de anevoioasa daca nu chiar imposibila cu consecinte grave asupra folosirii la alimentarea în scopuri potabile.

(2) Acest lucru a dus la condamnarea unor captari din acviferul freatic si la cautarea si punerea în functiune a unor noi fronturi de captare, ceea ce a implicat eforturi si cheltuieli apreciabile; de aceea, în cadrul politicii de gospodarire a calitatii apelor, trebuie sa primeze masurile de prevenire a proceselor de degradare calitativă, de fapt a tuturor resurselor de apa.

2. Cadrul legal

Art.171. Legea Protectiei Mediului ( Legea nr. 137/1995

a) capitolul III, Sectiunea I: Protectia apelor si ecosistemelor acvatice;

b) capitolul IV, Sectiunea III: Obligatiile persoanelor fizice si juridice;

(2) Legea apelor nr.107/1996:

a) capitolul II-Regimul de folosire a apelor si albiilor:

i) sectiunea 1 - regimul de folosire a apelor;

ii) sectiunea a 3-a - regimul de servituti si de expropriere ;

iii) sectiunea a 5-a - apararea împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnic

b) capitolul V-Controlul activitatii de gospodarire a apelor.

(3) Legea nr. 458 din 08 iulie 2002 privind calitatea apei potabile -Monitorul Oficial (M Of) nr. 552 din 29 iulie 2002.

(4) Legea nr. 36/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue a României- M.Of. nr. 77 din 31ianuarie 2002.

(5) Legea nr. 681/2002 privind acceptarea de catre România a amendamentelor la Codul International de management pentru exploatarea în siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii (Codul International de management al sigurantei - Codul I.S.M.), adoptate de catre Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia M.S.C. 104(73) din 5 decembrie 2000, si pentru modificarea Legii nr. 85/1997 privind acceptarea de catre România a Codului International de management pentru exploatarea în siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii (Codul International de management al sigurantei - Codul I.S.M.), adoptat de catre Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia A 741(18) din 4 noiembrie 1993.- M.Of nr. 964 din 28 decembrie 2002.

(6) Ordonanta de Urgenta nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei nationale ,,Apele Române"- M.Of nr. 691 din 20 septembrie 2002.

(7) HG nr. 100 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor de Calitate pe care trebuie sa le îndeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila- M Of nr.130 din 19 februarie 2002.

(8) HG nr. 118 din 7 februarie 2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase- M.Of. nr.132 din 20 februarie 2002.

(9) HG nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate -M.Of. nr.187 din 20 martie 2002:

a) ,,Normele tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti, NTPA - 011" care reprezinta adoptarea directivei 91/271/EEC atât ca text cât si ca numar de indicatori de calitate si limite maxim admisibile ale concentratiei în apele uzate;

b) ,,Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate în retelele de canalizare ale localitatilor si direct în statiile de epurare, NTPA - 002/2002";

c) ,,Normativul privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA - 001/2002" - se refera la colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti si la epurarea si evacuarea apelor uzate provenite din sectoarele industriale.

(10) HG nr. 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare în scopul sustinerii vietii piscicole, M.Of. nr.196 din 22 martie 2002.

(11) Hotarâre nr. 459 din 16 mai 2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbaiere -M.Of. nr 350 din 27 mai 2002.

(12) Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului (MAPPM), Ministerului Sanatatii (MS) pentru aprobarea Normativului privind conditiile de evacuare a apelor uzate în retelele de canalizare a localitatilor-NTPA-002/1997.

(13) Ordinul MAPPM nr.756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.

(14) Ordinul MS 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.

(15) Ordinul MAPPM nr. 699/1999 privind Procedura si Competentele de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor.

(16) Ordinul Ministrului nr. 1618/2000 pentru aprobarea sectiunilor reprezentative din cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor- M.Of. nr. 26 din 15 ianuarie 2001.

(17) Ordinul Ministrului nr. 325/21.03.2001 privind aprobarea Instructiunilor tehnice pentru aplicarea prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 472/2001 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa - NTPA 012 si pentru modificarea Ordinului ministrului mediului nr. 242/1990.

3. Protectia apei potabile

Art.172. Scopul aceastui paragraf este de identifica conditiile si responsabilitatile privind protectia apei potabile în cadrul unitatilor, conditiile respectarii regulilor si standardelor prevazute de legislatie privind protectia apei potabile; acest paragraf constituie un ghid, oferind proceduri privind respectarea reglementarilor nationale de protectie a apei potabile.

Art.173. 1) Politica - gradul de accesibilitate la apa potabila sigura si în cantitate suficienta constituie un indicator mondial al nivelului de civilizatie si de dezvoltare durabila al unei tari; pentru conservarea resurselor de apa existente, asigurarea apei reprezintând una din problemele cele mei stringente ale ecologiei umane, sunt necesare:

a) schimbarea atitudinii fata de consumul excesiv de apa cu o atitudine ecologica;

b) utilizare eficienta;

c) poluare minima.

Art.174. - Obiectivul activitatii protectiei apei din organizatiile militare trebuie sa fie acela de a proteja sanatatea umana împotriva efectelor adverse ale oricarui tip de contaminare a apei potabile, prin asigurarea calitatii de apa curata si sanogena.

Art.175. Responsabilitati - (1) organizatiile militare care folosesc apa din instalatiile de distribuire ale administratiilor locale, fie obtin apa potabila din alte surse si detin propriile sisteme de distribuire, deci trateaza si distribuie apa potabila pentru consum fie doar folosesc apa cumparata si nu necesita actiuni de luare de probe, analize, înregistrare si raportare.

Organizatiile care poseda instalatii proprii de asigurare/distribuire apei potabila vor îndeplini urmatoarele

a) monitorizarea periodica a calitatii apei si asigurarea ca sunt respectate standardele privind apa potabila; conditiile de monitorizare variaza în functie de instalatie si de sursele de apa (de la suprafata, freatice).

b) mentinerea unui program de control a instalatiilor de apa potabila pentru a preveni contaminarea prin refulare;

c) respectarea procedurilor operationale de tratare a apei întrucât potrivit legii, apa potabila trebuie sa fie lipsita de orice fel de microorganisme, paraziti sau alte substante care prin numar sau prin concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana si sa îndeplineasca o serie de alti parametri de calitate.

d) asigurarea accesului consumatorilor si autoritatilor competente la informatii corecte si actualizate privind apa potabila distribuita.

Art.176. (1) Conform Legii nr 458/2002, este exceptata de la prevederile legale, apa potabila provenind de la un producator individual care furnizeaza mai putin de 10 mł în medie pe zi sau care deserveste mai putin de 50 de persoane, cu exceptia cazului în care apa este produsa ca parte a unei activitati comerciale sau publice.

(2) Producatorii, distribuitorii sau utilizatorii de apa potabila, prin sistem public colectiv ori individual, prin îmbuteliere în sticle sau alte recipiente, pentru industria alimentara, vor asigura monitorizarea curenta, de control al apei potabile, conform unui program care trebuie sa cuprinda cel putin controlul eficientei tehnologiei de tratare, îndeosebi a dezinfectiei, si al calitatii apei potabile produse, distribuite si utilizate.

(3) Monitorizarea calitatii apei potabile se asigura de catre autoritatea de sanatate publica judeteana (sau a municipiului Bucuresti), unitati cu personalitate juridica subordonate Ministerului Sanatatii si Familiei si de catre producator.

(4) Abonatilor instalatiilor de distribuire ai apei potabile, prin sistem public trebuie sa li asigure accesul la datele privind calitatea apei potabile produse, este permisa inspectia de catre reprezentantii populatiei la orice ora acceptabila la cel putin un birou de relatii cu publicul unde se afiseaza programul si numarul de telefon la care se pot obtine date despre calitatea apei potabile produse si distribuite; datele privind calitatea apei potabile sunt disponibile fara plata pentru populatia deservita de respectivul producator/distribuitor iar pentru persoanele fizice sau juridice, altele decât cele din zona de aprovizionare a producatorului/distribuitorului, acesta va putea percepe tarife pentru obtinerea informatiilor privind calitatea apei potabile.

(5) Producatorii/utilizatorii de apa în sistem individual vor lua masurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevazuti în prezenta lege, în termen de 10 ani calendaristici de la publicarea ei în Monitorul Oficial.

(6) Calitatea apei potabile este corespunzatoare când valorile stabilite pentru parametri de calitate sunt în conformitate cu Legea 458/2002 (contine valorile minime ale parametrilor de calitate), în urmatoarele puncte de prelevare a probelor:

a) la robinetul consumatorului si la punctul de intrare în cladire, în cazul apei potabile furnizate prin reteaua de distributie;

b) la punctul de curgere a apei din cisterna, în cazul apei potabile furnizate în acest mod;

c) în punctul în care apa se pune în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate;

d) în punctul din care apa este preluata în procesul de productie, în cazul apei utilizate în industria alimentara.

(7) Daca în situatia prevazuta la alin.(6) lit.a) din paragraful precedent se constata ca valorile parametrilor nu se încadreaza în limitele stabilite, din cauza sistemului de distributie interioara sau a modului de întretinere a acestuia, se considera ca au fost îndeplinite obligatiile ce revin producatorului, respectiv distribuitorului, cu exceptia situatiei în care apa este furnizata direct publicului, precum unitatile de învatamânt, unitatile de asistenta medicala, institutiile socio-culturale si cantine.

(8) În cazul constatarii situatiei prevazute mai sus la alin.(7) autoritatea de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, producatorii, distribuitorii si consumatorii, dupa caz, se informeaza prin notificare scrisa sa ia masurile corespunzatoare de remediere si întretinere a retelei de distributie, respectiv a sistemului de distributie interioara, si care sunt masurile suplimentare necesare pentru prevenirea îmbolnavirii.

(9) Masuri de remediere si restrictii în utilizare (conform legii 458/2002)

a) neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii de calitate este analizata imediat de catre autoritatea de sanatate publica care efectueaza inspectia si controlul calitatii apei potabile, precum si de catre producatorii, distribuitorii si utilizatorii implicati, în scopul identificarii cauzei;

Art.177. Masuri de protectie a resurselor de apa potabila - pentru a preveni poluarea resurselor de apa se va urmari respectarea cu strictete a urmatoarelor masuri:

a) protejarea în mod deosebit a surselor, rezervoarelor si conductelor de apa potabila (monitorizare, intretinere, inlocuire cand este cazul).

b) interzicerea, în toate situatiile, deversarii sau împrastierii substantelor chimice periculoase, produselor petroliere sau toxice pe sol;

c) oprirea oricaror scapari sau scurgeri de substante poluante si curatarea zonei afectate prin neutralizare si/sau decopertare;

d) prevenirea infiltrarii apelor reziduale, dejectii în apele subterane;

e) interzicerea depozitarii în albii sau pe malurile cursurilor de apa, lacurilor, pe plaje si pe faleze, baraje, diguri sau în zonele de protectie ale acestora, a materialelor si deseurilor de orice natura;

Art.178. - Masuri de prevenire pe terenuri de instructie, poligoane, alte terenuri pentru desfasurarea aplicatiilor militare - (1) Sapaturile pentru abaterea cursului unei ape sau amplasarea unei structuri în scopul ridicarii nivelului natural al apei sunt considerate activitati tehnice si necesita autorizatie de mediu, fiind astfel supuse evaluarii din punct de vedere al impactului asupra mediului.

(2) În momentul amplasarii unor sisteme de alimentare cu apa:

a) reduceti numarul de taieri de arbusti de pe mal si nu îndepartati cioatele; protejati stratul de vegetatie pe cât mai mult posibil;

b) amplasati pompele la o distanta de cel putin 10 metri de tarm;

c) daca este necesar, amplasati o bariera de sunet care sa devieze zgomotul produs de echipament din zonele folosite de trupe;

d) elaborati unui sistem prin care sa se înapoieze surplusul de apa catre lac sau izvor; apa care se va înapoia nu trebuie sa erodeze malul.

(3) Apa reziduala provenita din spalat nu poate fi înapoiata la sursa fara a fi tratata, astfel se colecteaza apa reziduala în rezervoare sau bazine impermeabile pâna când poate fi eliminata adecvat.

(4) Apa reziduala trebuie pompata si deversata în sistemul de canalizare al unitatii care executa activitatile.

(5) Dusurile si spalatul rufelor produc/genereaza mari cantitati de apa reziduala care necesita gestionare pe durata întreaga a activitatii din teren; este recomandabil sa se recurga la servicii autorizate/adecvate care sa elimine apa reziduala în mod corespunzator.

(6) Dusuri se instaleaza numai în cazuri extreme si în conformitate cu criteriile urmatoare:

a) nu mai mult de 5 dusuri/tabara (bivuac);

b) apa reziduala provenita de la dusuri trebuie sa fie deversata catre colectoarele de apa;

c) în mod ideal, un colector de apa ar trebui amplasat foarte aproape de tabara într-o zona care respecta urmatoarele criterii: este situata la o distanta de cel putin 30 metri de cea mai apropiata sursa de apa, este bine drenata, solul este alcatuit în mare parte din nisip, nu necesita înlaturare/curatare de arbori si arbusti.

(7) La excavarea colectorului (bazin sapat si amenajat) se sorteaza materialul excavat în doua gramezi: una pentru vegetatie (stratul de sol de deasupra maro sau negru) si cealalta pentru solul mineral (de culoare gri, rosiatica).

(8) Demontarea colectorului de apa: se umple din nou groapa (transeul) prin împrastierea solului mineral la fund, urmat de solul de deasupra si apoi de vegetatia originala, se aduce tot materialul excavat înapoi în transeu; este normal sa se formeze o ridicatura, ceasta va fi în mod natural compactata si va disparea cu timpul.

(9) Montarea unui colector:

a) un colector pentru dusuri utilizat de aproximativ 10 persoane o data pe zi necesita o suprafata de aproximativ 1,5mx1,5m, cu adâncime de 1m;

b) umplerea colectorului se face cu pietre de dimensiuni din ce în ce mai reduse (de la 20cm la 1 cm), de jos în sus pentru a încetini scurgerea apei reziduale în sol;

c) peste colector se aseaza un material geotextil sau din iuta netesuta cu permeabilitate ridicata; daca nu este posibil sa fie amplasat imediat sub dus, colectorul poate fi excavat lânga dus si în acest caz, apa reziduala este deversata catre colector printr-un sant prevazut cu o membrana impermeabila;

d) pamântul de sub dusuri trebuie sa fie acoperit, de asemenea, cu o membrana impermeabila pentru a se asigura ca toata apa reziduala este colectata.

(10) Apa reziduala provenita de la bucatarie nu poate fi deversata în sursele de apa fara a fi tratata, ea trebuie colectata în rezervoare impermeabile sau în bazine pâna când va putea fi deversata în mod corespunzator; o persoana adecvata poate transporta apa reziduala catre canalele colectoare ale unitatii care executa activitatea (exercitiul/aplicatia), amplasarea unui rezervor de colectare a apei reziduale putând fi deasupra pamântului, dar poate fi instalat si mai jos în care caz, trebuie sa se aiba grija ca terenul sa fie perfect plat/nivelat si sa nu existe ramasite care ar putea strapunge rezervorul (mai poate fi folosita , ca suport, si o baza rigida).

4.Protectia apelor de suprafata

Art.179. (1) Legea protectiei mediului cuprinde prevederi legale - obligatiile persoanelor fizice si juridice privind protectia apelor si ecosistemelor acvatice:

a) protectia apelor de suprafata, subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiectiv mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora, în scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale;

b) pentru protejarea resurselor naturale de apa, persoanele fizice si juridice din Ministerul Apararii Nationale au urmatoarele obligatii:

i) solicita acordul sau autorizatia de mediu pentru activitatile specifice domeniului militar, prevazute în anexa nr.2 la Legea Protectiei Mediului;

ii) respecta standardele de emisie si de calitate a apelor, conform acordului si autorizatiei obtinute si pun la dispozitia laboratoarelor autorizate probe de apa pentru analiza, la termenele stabilite;

iii) interzic aruncarea si depozitarea pe maluri, în albiile râurilor si zonele umede a deseurilor de orice natura;

iv) interzic introducerea în râuri a substantelor explozibile, tensiunii electrice sau a altor substante periculoase;

v) interzic spalarea autovehiculelor, utilajelor si ambalajelor care au continut uleiuri, combustibili lichizi, lubrifianti, substante periculoase sau pesticide în apele naturale;

vi) doteaza navele militare cu instalatii de stocare sau tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare în instalatii speciale de mal;

vii) amenajeaza, în zona porturilor fluviale sau maritime, precum si în cea a podurilor de pontoane, instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura pentru toate activitatile ce se desfasoara (acolo unde nu este posibil, pe baza colaborarii, foloseste instalatiile din porturile civile);

viii) interzic evacuarea apelor uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale sau aruncarea de pe acestea a altor deseuri;

ix) interzic executarea de racorduri directe între sursele de substante toxice, nocive sau radioactive si retelele de canalizare;

x) interzic evacuarea, în reteaua publica de canalizare, a apelor uzate provenite de la unitatile medicale, curativ-profilactice, veterinare, laboratoarele si institutiile de cercetare medicala, fara o prealabila epurare biologica si chimica;

xi) interzic evacuarea, în retelele de canalizare publica a apelor uzate si contaminate cu izotopi radioactivi.

(2) Legea 137/1995 modificata adauga: "Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii:

a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen în acordul, respectiv în autorizatia de mediu, si sa monitorizeze zona de impact;

b) sa se doteze, în cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora în instalatii de mal sau plutitoare;

c) sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale si maritime, si sa constituie echipe de interventie în caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta;

d) sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri" (art 40).

Art.180. Factori de risc pentru ape si ecosisteme acvatice pe timpul activitatilor din teren - pe timpul activitatilor de pregatire pentru lupta planificate în teren, resursele de apa sunt amenintate de:

a) planificarea activitatilor la/în apropierea cursurilor de apa si/sau a zonelor umede;

b) folosirea materialelor si substantelor periculoase;

c) desfasurarea activitatilor ce presupun traversarea albiilor si/sau a zonelor umede, efectuarea unor lucrari de amenajare genistica a malurilor cu afectarea lucrarilor de hidroamelioratii sau a zonelor umede;

d) folosirea unor autovehicule, echipamente si materiale ce nu sunt sigure sau nu sunt bine întretinute;

e) efectuarea unor activitati de reparatii, întretinere, alimentare cu carburanti;

f) necunoasterea masurilor de protectie a apei si ecosistemelor acvatice de catre militari sau comandantii lor si neconstientizarea necesitatii respectarii acestor masuri.

5. Masuri de protectie a resurselor de apa

Art.181. - Pentru a preveni poluarea apelor se va urmari respectarea cu strictete a urmatoarelor masuri:

a) interzicerea, în toate situatiile, a deversarii sau împrastierii substantelor chimice periculoase , produselor petroliere sau toxice pe sol sau în apele de suprafata;

b) interzicerea spalarii autovehiculelor, blindatelor, recipientelor sau vaselor contaminate cu produse chimice, petroliere sau toxice în apele de suprafata; spalarea autovehiculelor, blindatelor se va executa în locuri special amenajate, la statiile de spalare;

c) oprirea oricaror scapari sau scurgeri de substante poluante si curatarea zonei afectate prin neutralizare, decopertare;

d) interzicerea folosirii detergentilor pentru spalarea autovehiculelor la rampele sau platformele amplasate în afara statiilor de spalare;

e) evitarea traversarii râurilor, lagunelor, santurilor sau canalelor cu apa daca nu este absolut necesar;

f) prevenirea deversarii apelor reziduale în apele de suprafata prin stabilirea distantei adecvate de protectie între sursele de apa si locul de dispunere al taberei sau de stationare a unitatii(subunitatii);

g) interzicerea depozitarii în albii sau pe malurile cursurilor de apa, lacurilor, pe plaje si pe faleze, baraje, diguri sau în zonele de protectie ale acestora, a materialelor si deseurilor de orice natura;

h) încheierea, de catre unitatile militare, a unor conventii (întelegeri) cu autoritatile locale de mediu si ale regiei apelor, pe timpul desfasurarii exercitiilor sau aplicatiilor.

Art.182. (1) Este interzisa traversarea cursurilor de apa prin vaduri; vehiculele trebuie sa foloseasca podurile disponibile; daca este autorizata, traversarea prin vaduri trebuie sa fie limitata la zonele desemnate de autoritati.

(2) Daca o asemenea autorizatie se da, atunci:

a) asigurati-va ca toate vehiculele care traverseaza/trec prin apa au fost inspectate, prevazute cu tampoane de drenare si ca nu exista riscul unei scurgeri de carburant;

b) toate vehiculele din coloana trebuie sa traverseze prin acelasi loc;

c) o echipa de interventie trebuie sa fie pregatita sa intervina daca în timpul traversarii se varsa substante contaminante;

d) în momentul în care este posibil, redresati malul avariat.

(3) În ce priveste vehiculele amfibii - vehiculele cu drept de traversare a apelor, trebuie sa se conformeze autorizatiei de protectia mediului acordata poligoanelor si zonelor de instructie; daca autorizatia se acorda:

a) inspectati vehiculele înaintea exercitiului; vehiculele care manifesta semne de scurgeri de carburanti sau lubrifianti trebuie excluse automat de la exercitiu;

b) intrarea si iesirea va avea loc numai pe plaja de nisip special amenajata; nu circulati pe malurile lacului care sunt vulnerabile oricarei forme de trafic;

c) pastrati/retineti minimum de produse periculoase la bordul vehiculelor si pregatiti un echipament de interventie.

Art.183. Referitor la spalarea vehiculelor:

a) este interzisa spalarea vehiculelor în zonele de instructie;

b) curatati-le în spatiile special amenajate;

c) inspectati/verificati vehiculele înainte de a îndeparta tampoanele de drenare; aceste tampoane trebuie sa fie la locul lor în momentul curatirii vehiculelor;

d) ca masura preventiva, carburantii si lubrifiantii din vehiculele care prezinta scurgeri majore (mai mari de 5litri) trebuie sa fie drenati în containere de volum adecvat; drenarea este obligatorie în momentul spalarii si în cazul traversarii prin vad sau a manevrelor din zonele de instructie;

e) carburantii vor fi drenati numai în interiorul spatiilor special amenajate pentru spalarea vehiculelor.

SECŢIUNEA a 5-a

Prevenirea poluarii solului si a ecosistemelor terestre

1. Generalitati

Art.184. Sectiunea ofera informatii privind poluarea si poluantii solului, defineste politica si procedurile de control ale poluarii solului, precizeaza modalitatile de implementare a legislatiei specifice în sectorul militar, realizeaza un rezumat al masurilor de protectie a solului si ecosistemelor terestre recomandate celor care folosesc poligoanele si terenurile de instructie; sectiunea prezinta/descrie masuri si recomandari rezultate din experienta fortelor terestre în acest domeniu si care pot fi aplicate la momentul actual - aplicarea acestor masuri va permite celor ce folosesc terenurile de instructie sa minimizeze daunele aduse mediului în zonele respective si sa asigure viabilitatea acestora pentru generatiile viitoare.

Art.185. 1) Impactul activitatilor antropice asupra solului se manifesta prin degradarea calitativa a solului sau doar o poluare a acestuia.

(2) Degradarea solului consta în scaderea capacitatii sale productive determinata de factori restrictivi precum: seceta, excesul periodic de umiditate, eroziunea hidrica sau eoliana, alunecarile de teren, saraturarea, alcalinitatea ridicata, compactarea primara, rezerva mica si extrem de mica de humus, aciditate puternica si moderata, asigurarea slaba si foarte slaba cu fosfor mobil si cu potasiu mobil, asigurarea slaba cu azot, carente de microelemente (zinc), distrugere prin diverse excavari.

Art.186. Poluarea solului poate fi: directa, prin deversari de substante periculoase, deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau îngrasaminte, pesticide dispersate pe terenuri agricole si indirecta, prin depuneri ale poluantilor din atmosfera, apa ploilor contaminata cu agenti poluanti ,,spalati" din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vânt, infiltrarea în sol a apei contaminate.

Art.187. În cazul poluarii solului din atmosfera, se observa urmatoarele particularitati:

a) solurile cele mai contaminate sunt în preajma surselor;

b) cresterea înaltimii cosurilor de evacuare a gazelor duce la scaderea poluarii solului din apropiere, dar creste suprafata terenului contaminat;

c) nivelul contaminarii depinde de regimul ploilor care depun poluanti atmosferici, dar în acelasi timp spala solul putând contamina în schimb adâncimea solurilor;

d) depinde si de vegetatia care îl acopera si de natura solului; acest factor determina persistenta pesticidelor si îngrasamintelor artificiale pe terenul agricol.

Art.188. (1) Pesticidele au persistenta mai mica în solurile cu continut anorganic mai bogat (nisipuri, argile) decât în solurile humice cu continut bogat în substante organice - care prin forma coloidala avansata permit o mai buna sorbtie - acest lucru scade eficienta contra vatamatorilor.

Art.189. Un fenomen alarmant în ultimii ani a devenit poluarea cu reziduuri si deseuri menajere, care nu se distrug decât în mica parte si într-un timp foarte îndelungat, ceea ce duce la acumularea deseurilor în sol, iar pe de alta parte la incapacitatea de a mai face fata controlului acestor deseuri; pentru depozitarea lor se ocupa spatii care devin nefolosibile pentru cel putin 300 de ani.

Art.190. (1) În plan mondial exista preocupari serioase pentru rezolvarea acestor probleme culminând cu proiectarea si folosirera unor fabrici de prelucrare a deseurilor care presupun sortare la sursa în containere speciale pentru fiecare tip de deseu si prelucrarea fiecarui tip de deseu dupa specific si destinatia ulterioara.

(2) Materiale ca: metale, materiale plastice, sticla, hîrtia etc., urmeaza o tehnologie specifica prin care devin refolosibile.

(3) Cele care nu se mai pot recupera, functie de proprietatile lor, urmeaza o alta cale: compactizare; ardere; tratare chimica iar în final unele pot fi folosite pentru constructii (prin transformarea în pulberi si amestecare cu materiale de constructii).

2. Cadrul legal

Art.191. Legalitatea activitatii de protejare a solului si ecosistemelor terestre împotriva oricarei forme de degradare este asigurata de prevederi ale unor acte normative precum:

a) Legea Protectiei Mediului (Legea nr.137/1995, capitolul III, sectiunea a3-a );

b) Ordonanta de urgenta nr 236/2000 , aprobata prin Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor protejate (naturale), conservarea habitatelor, clasificarea zonelor;

c) Legea nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului national (sectiunea a3-a: Zone protejate);

d) Legea nr.26/1996 privind Codul Silvic, capitolul II-Gospodarirea fondului forestier proprietate publica, sectiunea a 2-a : Reconstructia ecologica, regenerarea si îngrijirea padurilor art.33;

e) Legea nr.158/1999 privind constituirea si functionarea Consiliului National pentru Mediu si Dezvoltare Durabila; Art 7, punctul 1, litera c;

f) Legea nr.6/1991 pentru aderarea României la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora;

g) Legea nr.43/1995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17.06.1994;

h) Legea nr 426/2001 pentru aprobarea O.U nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;

i) H.G. nr. 17/2001 privind înfiintarea Directiei pentru Gestionarea Substantelor si Deseurilor Periculoase;

j) H.G nr 173/13.03.2000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor;

k) Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea O.U nr. 16/26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile;

l) Legea nr. 139/2002 pentru aprobarea O.U.nr.87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor;



m) Hotarârea Guvernului României nr. 172/1997 pentru înfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia;

n) Hotarârea Guvernului României nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.

Art.192. Pentru protectia zonelor de care este responsabil, Ministerul Apararii Nationale are urmatoarele atributii (conform art. 72 , Legea 137/1995):

a) elaboreaza norme si instructiuni specifice, în concordanta cu legislatia interna si cu respectarea principiilor ecologice ale protectiei mediului, pentru domeniile sale de activitate;

b) supravegheaza respectarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a normelor de protectia mediului pentru activitatile din zonele militare;

c) controleaza actiunile si aplica sanctiuni pentru încalcarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a legislatiei de protectia mediului în domeniul militar.

Art.193. Alte prevederi ale Legii protectiei mediului (Legea 137 din 1995) modificata:

a) raspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, independent de culpa; în cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara;

b) în cazul activitatilor generatoare de risc major, asigurarea pentru daune este obligatorie;

c) încalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz;

d) protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toti detinatorii, indiferent cu ce titlu;

e) controlul asupra respectarii reglementarilor legale privind protectia si conservarea, ameliorarea si folosirea judicioasa a solurilor, a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile pentru protectia mediului, precum si, dupa caz, de alte autoritati ale administratiei publice competente, potrivit dispozitiilor legale.

Art.194. În scopul asigurarii protectiei calitatii solului, persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii:

a) previn, pe baza reglementarilor în domeniu,deteriorarea calitatii solului;

b) asigura, atât la amplasarea, proiectarea, construirea si punerea în functiune a obiectivelor de orice fel, cât si la schimbarea destinatiei terenurilor, conditiile prevazute în acordul si autorizatia de mediu;

c) interzic arderea miristilor, tufarisurilor sau altor forme de vegetatie, fara autorizatie din partea autoritatii competente pentru protectia mediului;

d) interzic depozitarea, aruncarea, deversarea sau împrastierea reziduurilor solide, lichide sau gazoase, precum si a substantelor radioactive sau chimice rezultate din activitati specifice sectorului militar, care pot produce poluarea solului, în afara locurilor special amenajate în acest scop.

Art.195. (1) Padurile si vegetatia forestiera, din zonele de responsabilitate militara, se vor proteja în conformitate cu prevederile Legii Protectiei Mediului si Codului Silvic.

(2) În acest scop persoanele fizice si juridice din Ministerul Apararii Nationale au urmatoarele obligatii:

a) mentin suprafata împadurita a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor si pajistilor existente, fiind interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;

b) interzic desfasurarea activitatilor care pot dauna refacerii si dezvoltarii vegetatiei forestiere;

c) urmaresc respectarea reglementarilor legale privind protectia mediului pe timpul desfasurarii activitatilor militare în zonele de padure si vegetatie forestiera;

d) interzic pasunatul animalelor domestice apartinând Ministerul Apararii Nationale în zonele fondului forestier fara respectarea reglementarilor legale si acceptul organelor silvice competente;

e) interzic personalului din subordine taierile de masa lemnoasa fara aprobarea autoritatilor competente din Regia Nationala a Padurilor.

Art.196. Pentru asigurarea conditiilor de agrement, recreere, turism, înfrumusetarea peisajului etc., personalul militar si civil din Ministerul Apararii Nationale participa la extinderea spatiilor verzi si plantarea de pomi si arbusti fructiferi în cazarmi si pe alte terenuri din patrimoniul armatei, precum si la actiuni de reîmpadurire si igienizare a padurilor si pajistilor din zonele adiacente obiectivelor militare.

Art.197. Detinatorii, cu orice titlu, si administratorii padurilor, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si pajistilor au urmatoarele obligatii (Legea 137/1995):

a) sa mentina suprafata împadurita a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor si pajistilor existente, fiind interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;

b) sa exploateze masa lemnoasa numai în limita posibilitatii padurilor, stabilita

de amenajamentele silvice si aprobata prin lege;

c) sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic;

d) sa respecte regimul silvic pentru împadurirea suprafetelor exploatate, stabilit de autoritatea centrala pentru silvicultura, în acord cu conditiile de utilizare durabila a padurilor, prevazute de autoritatea centrala pentru protectia mediului;

e) sa asigure aplicarea masurilor speciale de conservare pentru padurile cu functii deosebite de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare si eroziune, pe grohotisuri, stâncarii, la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere, precum si pentru alte asemenea paduri;

f) sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile împadurite care îndeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa;

g) sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, în functie de capacitatea de refacere a acestora;

h) sa exploateze resursele padurii, fondul cinegetic si piscicol, în limitele potentialului de regenerare, potrivit prevederilor legale;

i) sa exploateze pajistile, în limitele bonitatii, cu numarul si speciile de animale si în perioada stabilita, în baza studiilor de specialitate si a prevederilor specifice;

j) sa protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol si al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate, în termenii stabiliti prin planurile de management si regulamentele specifice;

k) sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.

3. Politica

Art.198. (1) Politica fortelor terestre în ceea ce priveste utilizarea durabila si protejarea zonelor de care sunt responsabile, este aceea de a pastra/proteja mediul si resursele naturale de pe terenurile de instructie, poligoane etc., fara a-si neglija capacitatea operationala.

(2) În conditii de pace, exercitiile si antrenamentele trebuie sa se desfasoare într-o maniera care sa respecte reglementarile de protectia mediului; singurele exceptii ale acestei cerinte ar fi situatiile de urgenta care ameninta viata umana sau operarea în siguranta a tehnicii/echipamentelor.

(3) În conditiile acestor restrictii, comandantii trebuie sa se straduiasca sa îndeplineasca obiectivele operationale respectând în acelasi timp cerintele ecologice, acest lucru putând fi posibil printr-o planificare adecvata care sa ia în considerare aspectele de mediu înca din faza de decizie.

(4) Pentru implementarea planificarii masurilor de protectie a mediului pe timpul desfasurarii operatiilor si instructiei a fost elaborat standardardul SMO 50067 un standard cu caracter de generalitate care asigura cadrul normativ necesar desfasurarii pregatirii activitatilor în domeniul protectiei mediului si contribuie la realizarea interoperabilitatii cu structurile NATO; mai concret, standardul stabileste doctrina privind protectia mediului pe timpul desfasurarii operatiilor si exercitiilor si furnizeaza proceduri de planificare a protectiei mediului.

4. Responsabilitati

Art.199. Protectia terenurilor apartinatoare unei organizatii militare necesita

respectarea unor principii directoare precum: luarea în considerare a problemelor de mediu la toate nivelele de decizie ale organizatiei (comandant, responsabil cu protectia mediului, sefi de compartimente)

a) aplicarea prevederilor stipulate de legislatia nationala sau internationala cu privire la protectia mediului precum si a reglementarilor specifice sectorului militar;

b) constientizarea impactului deciziilor operationale asupra starii de sanatate a omului si a mediului;

c) folosirea cu atentie a produselor periculoase;

d) reducerea consumului de materiale, substante toxice, energie, apa sau alte resurse;

e) generarea minima de deseuri reciclabile sau nu;

f) folosirea adecvata a terenurilor, astfel încât sa permita regenerarea acestora.

Art.200. Comandantii organizatiilor militare, sefii compartimentelor logistice împreuna cu responsabilii de mediu sunt responsabili pentru:

a) evaluarea, înca din faza de planificare, a restrictiilor legate de mediu si a impactului unui proiect sau exercitiu asupra factorilor de mediu (exemplu de matrice de evaluare a riscului de mediu - anexa nr.3);

b) asigurarea ca influentele negative asupra mediului înconjurator si asupra terenurilor învecinate sunt reduse la minim prin implementarea unor masuri adecvate;

c) modificarea sau anularea operatiunilor, care ar avea influente/impacturi nedorite sau necunoscute;

d) respectarea standardelor legate de mediu stipulate în legile si reglementarile nationale, militare sau municipale (locale);

e) informarea în domeniul protectiei mediului a personalului avut în subordine.

(2) Personalul subordonat, cel care este implicat în desfasurarea zilnica a activitatilor este responsabil de impactul actiunilor sale în masura în care a fost informat si instruit în acest sens; trebuie identificate masuri care sa determine personalul sa respecte principiile si regulile de protectie a mediului, gradul de constientizare asupra necesitatii respectarii mediului depinzând de nivelul de coercitie al reglementarilor existente în domeniu dar si de nivelul de constiinta morala si profesionala a personalului.

5. Protectia terenurilor

Art.201. (1) Impactul asupra solului si vegetatiei din perimetrul cazarmei poate fi determinat de:

a) scurgeri de poluanti organici (lubrifianti, reziduuri petroliere proveniti din functionarea tehnicii de lupta, autovehiculelor, depozite de combustibil lichid, punctele de alimentare cu combustibil lichid);

b) manipularea substantelor periculoase si depozitarea unor deseuri toxice provenite din activitati militare;

c) contaminarea cu deseuri solide.

(2) Factori de risc pentru vegetatie si fauna pe timpul activitatilor din teren:

a) folosirea materialelor explozibile, inflamabile, substantelor toxice, corozive, radioactive etc (periculoase);

b) crearea unor zone întinse de pe care a fost arsa/distrusa vegetatia duce la dezechilibru în compozitia chimica a solului si creaza conditii de eroziune permanenta a acestuia;

c) efectuarea unor lucrari de amenajare genistica de amploare;

d) existenta conditiilor favorabile producerii si extinderii incendiilor, prafului, fumului, propagarii si amplificarii zgomotelor;

e) deplasari tehnicii grele;

f) desfasurarea operatiunilor militare pe timp de noapte;

(3) Factori de risc pentru sol pe timpul activitatilor din teren:

a) desfasurarea activitatii pe terenuri slabe, sensibile sau de importanta economica;

b) deplasarea frecventa de tehnica grea;

c) efectuarea unor lucrari de amenajare genistica;

d) efectuarea unor lucrari de reparatii, întretinere, alimentare cu carburanti;

e) desfasurarea unor operatiuni de lunga durata pe timp de noapte sau pe timp cu vizibilitate redusa;

f) necunoasterea masurile de protectie a florei, faunei de catre militari si lipsa de constientientizare a acestora privind necesitatea respectarii masurilor de protectie;

g) activitatile din poligoanele si terenurile de instructie (lucrari genistice, folosirea materialelor si substantelor explozive, incendiare, fumigene, desfasurarea aplicatiilor sau a tragerilor cu armamentul de infanterie si artilerie);

(4) Alte efecte determinate de activitati specifice unor arme:

a) prin disparitia unor zone înierbate sau cu vegetatie arboricola este afectata si fauna din zona în care au loc exercitiile;

b) componentele amestecului fumigen, în momentul utilizarii, se depun pe sol, vegetie si creaza dezechilibre în compozitia lor chimica, determina patarea si reducerea capacitatii de fotosinteza a vegetatiei afectate;

c) întrebuintarea solutiilor si suspensiilor de decontaminare poate avea ca efecte poluarea solului si a surselor de apa subterana sau de suprafata;

d) scurgerile de carburanti-lubrifianti, deseuri textile rezultate din întretinerea tehnicii, impregnate cu vasiline sau uleiuri, alimentarea tehnicii în alte locuri decât cele special amenajate sau fara respectarea normelor de protectie au efecte poluante asupra solului, apei, vegetatiei; de asemenea tehnica de lupta neîntretinuta corespunzator produce poluarea sonora cu impact asupra personalului si faunei si deplasarea tehnicii în afara drumurilor amenajate creeaza conditii pentru eroziunea prematura a solului si distrugerea vegetatiei.

6. Proceduri

Art.202. - În interiorul unitatilor:

a) îmbunatatirea conditiile de depozitare, transport si utilizare a substantelor toxice, caustice, inflamabile sau explozive;

b) monitorizarea poluarii terenului la punctul de parcare a tehnicii, la depozitul de combustibili, punctele de alimentare cu combustibili si prevenirea deversarii pe sol a produselor petroliere (combustibili, uleiuri, vaseline);

c) pastrarea în apropierea acestor puncte materiale absorbante si echipament pentru interventie în caz de deversare (nisip, lopeti, deseuri textile, rulouri din deseuri textile etc);

d) luarea tuturor masurilor prevazute de normele în vigoare privind depozitarea si utilizarea surselor radioactive, a materialelor explozive ;

e) luarea masurilor de prevenire a incendiilor si mentinerea unei echipa de interventie instruita, materiale si echipamentul corespunzator pentru interventie;

f) îmbunatatirea conditiilor de depozitare, transport a deseurilor menajere si a deseurilor periculoase;

g) amenajarea, protejarea si întretinerea spatiile verzi din unitati si din apropierea acestora;

h urmarirea în permanenta a modului de functionare a centralelor termice (depozitarea carbunilor si a zgurei sau depozitarea pacurinei si a reziduurilor respective, functionarea normala a arzatoarelor, ventilatia);

i) evitarea poluarii solului cu electrolit provenit din acumulatori sau cu uleiuri uzate (sunt materiale reciclabile).

Art.203. Proceduri de protectie a solului si vegetatiei pe timpul activitatilor din teren:

(1) La rularea tehnicii de lupta:

a) utilizarea drumurilor de acces deja existente, evitându-se deplasarea pe câmpuri, miristi sau pe terenuri agricole;

b) evitarea pantelor abrupte si mlastinilor, malurilor lacurilor si râurilor, zonelor destinate reîmpaduririi si altor zone interzise;

c) este interzisa spalarea vehiculelor în lacuri sau râuri;

d) pe timpul deplasarilor, daca exista eventuale scurgeri de carburanti la mijloacele de transport, acestea se vor identifica, iar daca reparatiile nu sunt posibile se va evita scurgerea combustibililor pe sol sau pe caile de comunicatie prin scoaterea din circulatie a mijloacelor respective;

e) este interzisa vânarea sau hartuirea animalelor salbatice folosind vehiculele;

f) se vor evita întoarcerile, manevrele pentru a preveni distrugerea vegetatiei, în special a arborilor;

g) se vor verifica vehiculele înainte de trecerea prin vaduri pentru a nu avea scurgeri de substante poluante;

h) la intrarea pe drumurile si soselele nationale vehiculele vor fi curatate de pamânt si noroi;

(2) Pe timpul mentenantei vehiculelor:

a) se va evita instalarea parcurilor de reparatii si întretinere în apropierea apelor, tinându-se sub control eventualele posibilitati de poluare a mediului;

b) vehiculele aflate în reparatie sau parcate pentru un interval de timp mai mare de 24 ore vor fi prevazute cu tavi colectoare/material absorbant;

c) se va verifica etanseitatea rezervoarelor de carburanti-lubrifianti de la vehicule ;

d) se vor folosi tavi colectoare/absorbanti pe timpul operatiilor de alimentare;

e) repararea defectiunilor se va face pe cât posibil în locuri special amenajate, iar dupa terminarea activitatii, deseurile rezultate vor fi sortate, colectate si depozitate în saci de plastic sau în containere; uleiurile si lubrifiantii uzati se vor colecta în bidoane sau butoiase etanse si se vor preda unitatilor specializate;

f) spalarea autovehiculelor se va face dupa ce au fost sterse cu cârpe, lavete sau hârtie, folosindu-se apa fara detergent; tavile colectoare vor fi golite periodic în rezervoare mai mari( pentru scurgeri).

(3) Camuflarea vehiculelor:

a) sa fie încurajata folosirea plaselor de camuflaj;

b) sa fie interzisa taierea sau distrugerea inutila a copacilor;

c) se vor folosi numai ramuri de jos si cu un diametru ce depaseste aproximativ 5cm.

(4) Gestionarea materialelor periculoase:

a) se vor depozita separat materialele periculoase incompatibile chimic, în containere etichetate în acord cu instructiunile standard;

b) se vor organiza puncte de aprovizionare cu combustibil lichid (puncte CL) în acord cu normele de protectie a muncii si regulile de protectie a mediului(amplasate la cel putin 30m de orice curs de apa, amenajate cu membrana impermeabila,dedesubt, sau un strat material absorbant împrastiat pentru a retine scurgerile de poluanti;

c) se vor utiliza întotdeauna tavi recuperatoare sau absorbanti pe timpul transferului de combustibil;

d) echipamentul de interventie se va depozita în apropierea punctului CL;

echipa de interventie trebuie sa fie formata, antrenata si gata sa actioneze;

e) sa fie cunoscut planul de interventie si modul de completare a raportului în caz de deversare sau alt incident;

f) deseurilor periculoase se vor depozita în acord cu normele de protectie a muncii si mediului;

(5) Gestionarea deseurilor solide:

a) deseurile se vor colecta în pungi/saci de plastic închisi ermetic si se vor depozita pentru a fi transportati spre unitate sau firma contractanta specializata în gestionarea deseurilor respective;

b) este interzisa îngroparea gunoaielor în zonele de instructie.

Art.204. Diverse

a) toate persoanele sa fie familiarizate cu normele de protectie a solului si vegetatiei terestre;

b) sa fie refacut terenul în care au fost facute excavatii respectând structura initiala a solului;

c) focurile în padure sa fie aprinse daca sunt autorizate de unitate/baza/autoritatile competente - cu respectarea regulilor de securitate a padurii;

d) nu se efectueaza lucrari genistice în zonele de importanta istorica, arheologica sau în rezervatiile naturale;

e) trebuie evaluat impactul asupra mediului al amenajarilor genistice specifice înainte de începerea lucrarilor si diminuati cât mai mult efectele negative ale acestora;

f) se va proteja vegetatia salbatica (flori, puieti, vegetatie lemnoasa etc.) de actiunea distructiva a personalului prin informare/instruire, folosirea de semne sau panouri de avertizare;

g) se vor proteja brazdele de iarba (când se executa lucrari de amenajare genistica) si se va reda configuratia initiala a terenului la terminarea lucrarilor de amenajare genistica.

SECŢIUNEA a 6-a

Gestionarea aspectelor de mediu din unitatile* militare

Art.205. - Aceasta sectiune ofera informatii referitoare la activitatea comisiei de mediu.

Art.206. (1) Conform Ordinului Ministrului Apararii Nationale M35/1996 referitor la aprobarea ,,Instructiunilor privind organizarea activitatii de protectie a mediului în Ministerul Apararii Nationale"(art.5), raspunderea pentru aplicarea si respectarea masurilor de protectie a mediului o au comandantii (sefii) unitatilor militare pentru obiectivele avute în administrare.

(2) Pentru subunitatile independente dispuse în alte garnizoane decât marile unitati (unitatile) din care fac parte, raspunderea aplicarii prezentelor instructiuni o au comandantii (sefii) acestor subunitati.

Art.207. În momentul actual, consilierea comandantului pe probleme de mediu, se executa de catre personalul încadrat în actualele state de organizare la ,,compartimentul cu protectia muncii, a mediului si supraveghere metrologica" sau în unitatile care nu au prevazute aceste functii în statele de organizare prin cumul de catre un ofiter din statul major al unitatii, numit prin ordin de zi pe unitate.

Art.208. Comandantii structurilor militare au obligatia (conform art.10 din M35/1996) sa desfasoare o activitate permanenta de educare si instruire a întregului personal din subordine, în scopul constientizarii acestuia asupra necesitatii respectarii legislatiei si reglementarilor de protectia mediului înconjurator.

(2) Comandantii (sefii) structurilor militare numesc, prin ordin de zi pe unitate, comisia pentru probleme de protectia mediului (art.11, M35/1996).

Art.209. Conform anexei nr.A/187 din 06.02.2001, comisia de mediu va fi formata din:

a) presedintele comisiei: loctiitorul comandantului;

b) membrii: seful compartimentului logistic, medicul sef, ofiterul (subofiterul) cu cazarmarea, responsabilul cu protectia muncii;

c) secretar: responsabilul cu protectia mediului.

(2) Optional, în comisia de mediu pot fi numite si alte cadre militare, si salariati civili care îsi desfăsoară activitatea în sectoare cu potential de risc ecologic (sectorul energetic, depozitul CL, depozitul de armament si munitii, depozitul de materiale chimice, subunitatile de mentenanta , statia încarcare acumulatori (SIA), sector de productie, poligon pregatire pentru lupta, etc., atributiile acestora fiind stabilite de presedintele comisiei si responsabilul cu protectia mediului.

(3) Atributiile membrilor comisiei de mediu sunt stabilite prin instructiuni specifice.

Art.209. Atributiile responsabilului cu protectia mediului (secretar al comisiei de mediu) conform anexei nr.A/187 din 06.02.2001:

a) organizeaza activitatea de protectia mediului în unitate;

b) întocmeste si actualizeaza documentarul de mediu (vezi anexa nr.4);

c) tine legatura cu Inspectoratul Teritorial pentru Protectia Mediului (ITPM) în vederea actualizarii documentatiei legislative, urmaririi stadiului obtinerii autorizarii de mediu, a cerintelor impuse si face propuneri în acest sens presedintelui comisiei de mediu;

d) verifica modul de respectare a masurilor de protectie a mediului pe timpul desfasurarii tuturor activitatilor din unitate;

e) avizeaza documentele organizatorice ale activitatilor de pregatire pentru lupta prevazute a se desfasura în teren si face precizari în vederea reducerii riscului de mediu;

f) propune tematica si întocmeste materialele pentru pregatirea personalului în domeniul protectiei mediului; asigura includerea problematicii specifice protectiei mediului la verificarea anuala a cadrelor;

g) înainteaza propuneri de participare la actiunile de reconstructie ecologica;

h) raporteaza ierahic eventualele încalcari ale legislatiei sau evenimentele de mediu, participa la cercetarea acestora, propune masuri de remediere si face recomandari pentru prevenirea unor incidente asemanatoare;

i) studiaza concluziile comisiilor de control pe linia protectiei mediului si face propuneri pentru remedierea deficientielor constatate;

j) face propuneri privind literatura de specialitate ce trebuie achizitionata pentru asigurarea pregatirii personalului în domeniul protectiei mediului;

k) îndeplineste functia de secretar al comisiei de mediu, organizeaza sedintele acesteia, consemneaza problematica dezbatuta, elaboreaza sinteza semestriala si analizele ordonate pentru informarea comandantului sau pentru sedintele de lucru.

(2) Conform Ordinului Ministrului Apararii Nationale Nr.M.35 din 25.11.1996:

a) elaboreaza rapoarte catre esalonul superior privind starea mediului (fisa de mediu, gestiunea deseurilor, proiecte de planuri anuale de actiune, raport semestrial asupra activitatii desfasurate) în zonele de dislocare a unitatilor si obiectivelor militare de care raspunde ;

b) înainteaza, semestrial, Inspectoratului Protectiei Mediului si Muncii din Inspectoratul General al Ministerului Apararii Nationale, rapoarte privind activitatea de protectia mediului în unitatile militare;

c) raporteaza, ierarhic pâna la Inspectoratul Protectiei Mediului si Muncii din Inspectoratul General al Ministerului Apararii Nationale, eventualele accidente ecologice sau încalcari ale reglementarilor de mediu în zonele de responsabilitate ale unitatilor militare;

d) colaboreaza cu statul major, loctiitorii si sefii de arme în vederea organizarii, coordonarii si respectarii reglementarilor de protectie a mediului în unitate.

Art.210. (1) Printre atributiile responsabilului de mediu se numara si raportarea periodica, la esalonul superior, a unor rapoarte statistice privind unele aspecte de mediu din unitate, si anume:

a) analiza semestriala a activitatii de protectie a mediului: document intern, semestrial; Raportare:

i) de la U.M. subordonate - 10.06./10.12;

ii) la esalonul superior - 20.06./20.12.

b) raportul statistic privind gestiunea deseurilor:

i) de la U.M. subordonate - 15.02.

ii) la esalonul superior - 01.03.

c) actualizarea anuala a datelor din programul informatic FIsA DE MEDIU:

i) de la U.M. subordonate - 22.01.

ii) la esalonul superior - 01.02.

d) elaborarea proiectelor de plan de actiune

i) de la U.M. subordonate - 15.01.

ii) la esalonul superior - 01.02.

(2) ,,Fisa de Mediu"- este un raport privind starea mediului din unitatea raportoare care se actualizeaza anual; raportul poate fi înaintat pe suport scris (tipizat) sau suport magnetic folosind programul informatic " Fisa de Mediu" (vezi anexa nr. 5-instructiuni de utilizare a programului informatic)

(3) Raportarea gestiunii interne a deseurilor, în momentul actual, se realizeaza

conform IG 13331/06.06.2003 care abroga Ig 310/02.02.2000.

(4) Datele corespunzatoare se înainteaza, pentru completarea - la nivel de armata a ,,Registrului pentru gestiunea deseurilor", folosind documentul tipizat (anexa nr. 7) sau programul ,,Raport statistic-Gestiunea deseurilor"- vezi în anexa nr.6 instructiuni de utilizare a programului ,,Gd 97".

Art.211. Conform ultimei reglementari, Dispozitia Inspectorului General nr. 1331/06.06.2003, pentru aplicarea în Ministerul Apararii Nationale a Hotarârii de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, centralizarea si raportarea datelor se face pe cale ierarhica, de jos în sus, astfel:

a) de la unitati (subunitati, formatiuni) - pâna la 1 februarie;

b) de la comandamente ( care au în subordine unitati si formatiuni militare) - pâna la 15 martie;

c) de la SMG, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, directii centrale (care au în subordine unitati si formatiuni militare) - pâna la 15 aprilie;

Inspectoratul Ministerului Apararii Nationale- pâna la 15 mai ;

(2) În conformitate cu prevederile instrucíunilor specifice sectorului militar, responsabilul de mediu realizeaza un raport asupra activitatii desfasurate sau ,,sinteza semestriala" care se raporteaza ierarhic respectând termenele stabilite prin instructiuni si care poate contine (în functie de specificul structurii raportoare) date privind:

a) modul de organizare si conducere a activitatii de protectie a mediului;

b) activitatea de obtinere a autorizatiei de mediu;

c) unitati care au depus dosarul si cererea de autorizare (numeric si procentual);

d) unitati care au obtinut autorizatia de mediu si perioada de valabilitate a acesteia (numeric si procentual);

e) unitati care necesita bilanturi de mediu sau studii de impact;

f) unitati care nu au depus cererea si dosarul pentru autorizare (numeric si procentual) si motivele nedepunerii dosarului pentru autorizarea de mediu sau al întârzierii obtinerii autorizatiei de mediu;

g) activitatea de educare si pregatire pe linie de mediu;

h) activitatea de perfectionare (cursuri, convocari, simpozioane, colocvii etc.);

i) numarul de cursanti care au absolvit o forma de pregatire sau perfectionare în domeniul protectiei mediului;

j) activitati sau actiuni practice de protectie a mediului desfasurate;

k) controale desfasurate pe linia protectiei mediului în marile unitati si unitatile subordonate si principalele concluzii rezultate din acestea - activitati de colaborare cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale sau ale administratiei locale pe probleme de protectie a mediului;

l) alte date considerate de interes, în domeniul protectiei mediului;

m) activitati propuse pentru semestrul urmator.



Dupa M Beica, Ecologie Generala si Protectia Mediului, Ed. Ceres, Bucuresti, 2000, pg. 281.

Aici, prin unitate militara se întelege mare unitate, unitate, formatiune, institutii militare care au stat de organizare, denumire si indicativ propriu.










Document Info


Accesari: 12601
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )