Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI - REABILITARE/MODERNIZARE STRAZI ORASENESTI SI REABILITARE RETELE DE APA IN ZONA DE INTERVENTIE URBANA A MUNICIPIULUI RAMNICU SARAT JUDETUL BUZAU

Ecologie







RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Reabilitare/modernizare strazi orasenesti si reabilitare retele de apa in zona de interventie urbana

a Municipiului Ramnicu Sarat

Judetul Buzau

INTRODUCERE

Prezenta documentatie este obligatoriu a se intocmi pentru a respecta prevederile Legii 265 din 2006 privind protectia mediului. La redactarea Raportului la studiu de evaluare a impactului a fost respectata structura recomandata de Hotararea nr. 1213 din 2006, privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private si Ordinul nr. 860 din 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu.

Prezenta documentatie „Raport la studiu de evaluare a impactului produs asupra mediului de actiunea de reabilitare/modernizare strazi orasenesti si reabilitare retele de apa in zona de interventie urbana a municipiului Ramnicu Sarat”, a fost intocmita pe baza observatiilor directe din teren, a documentatiilor existente si informatiilor puse la dispozitie de titularul de activitate.

1. Informatii generale

Informatii despre titularul proiectului

Titularul proiectului: Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Sarat cu sediul Primaria Ramnicu Sarat ,strada Nicolae Balcescu nr 1,tel 0238/561947

Numar de inregistrare 2406871

Cont bancar Trezorerie :RO35TREZ1675006XXX0010005.

Persoane de contact: Tatiana MOCANU

Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

S.C. TPF UTILITIES S.R.L., Strada Frunzei, Numarul 41, Etaj 4, Sector 2, Bucuresti.

1.3. Denumirea proiectului

“Reabilitare/modernizare strazi orasenesti si reabilitare retele de apa in zona de interventie urbana a municipiului Ramnicu Sarat”.

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

Prezenta lucrare “Reabilitare/modernizare strazi orasenesti si reabilitare retele de apa in zona de interventie urbana a municipiului Ramnicu Sarat” s-a intocmit respectand

Ordinul 1.213 din 2006, privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private;

Ordinul 860 din 2002, privind aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;

Ordinul 863 din 2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

Legea 10/1995, privind calitatea in constructii;

OUG nr. 195 din 2005, privind protectia mediului.

Consiliul Local al municipiului Ramnicu Sarat, doreste implementarea unui proiect integrat si atragerea de fonduri prin Programului Operational Regional 2007-2013, axa prioritara 1 – “Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere”, domeniul de interventie 1 – “Planuri integrate de dezvoltare urbana”, sub-domeniul: centre urbane.

Acest proiect integrat presupune intocmirea unui plan integrat pentru o zona de interventie urbana delimitata clar pe teritoriul municipiului Ramnicu Sarat, care va deveni prin implementarea acestui plan integrat un centru urban.

Zona de interventie urbana a fost delimitata prin strategia municipiului Ramnicu Sarat, strategie ce a rezultat in urma analizei potentialului de dezvoltare economica a municipiului.

In acesta zona de dezvoltare urbana, autoritatea locala doreste implementarea unui plan integrat de dezvoltare urbana care sa cuprinda 2 proiecte individuale :

Proiect individual “Reabilitare/modernizarea strazi orasenesti si reabilitare retele de apa in zona de interventie urbana a municipiului Ramnicu Sarat” si

Proiect individual “ Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in unitatile de invatamant din Municipiul Ramnicu Sarat”.

1.4.1. Scop si necesitate

Scopul investitiei este cresterea gradului de siguranta in exploatare a unor strazi din Municipiul Ramnicu Sarat, fluidizarea traficului in centrul municipiului si dirijarea acestuia, in special a traficului de masini grele, catre periferia acestuia, cresterea sigurantei pietenonilor si a conducatorilor auto.

De asemenea, se doreste imbunatatirea aspectului vizual general al municipiului, prin montarea unor obiecte de mobilier urban, prevedera strazilor asupra carora se va interveni cu rigole pentru scurgerea apelor pluviale si cu aliniamente stradale.

Reabilitarea retelelor de apa mai vechi de 30 de ani va creste siguranta in exploatare a acestora, precum si calitatea apei livrata populatiei.

1.4.2. Situatia actuala a amplasamentului analizat

Amplasamentul este situat in Zona de Interventie Urbana a Municipiului Ramnicu Sarat si cuprinde cartiere cu functiune preponderant rezidentiala.

Zona de Interventie Urbana se invecineza la Vest si la Sud cu Valea Ramnicului ,la Nord cu drumul spre Focsani si Podgoria ,iar la Est cu Calea Ferata si cu drumurile care duc spre Braila si spre Colibasi.

Fata de punctele cardinale Zona de interventie este situate pe axa lunga pe directia Nord-Sud,cu o insorire optima Sud-Est_Sud-Vest.

Categoria de functionalitate a strazilor din municipiul Ramnicu Sarat a fost stabilita prin Hotararea Consiliului Local nr.135 din 13.01.2007 si cuprinde un total de 338 strazi clasificate dupa cum urmeaza :

10 strazi de categoria a II-a;

245 strazi de categoria a III-a;

83 strazi de ccategoria a IV-a;

Dezvoltarea retelei de drumuri este stabila din 1995. Reteaua totala de drumuri in Ramnicu Sarat numara 323f53d 145 Km.

In urma analizei situatiei existente s-au constata o serie intreaga de probleme in cadrul infrastructurii stradale ce trebuie rezolvate. Acestea ar fi:

gradul avansat de uzura si de deteriorare a partii carosabile;

lipsa sau degradarea avansata a bordurilor;

trotuare fisurate sau distruse din cauza radacinilor copacilor;

borduri sparte, lipsa sau dislocate cu neuniformitati in lungul strazilor;

spatii verzi neingrijite, alei pietonale degradate;

lipsa refugiilor pentru transportul in comun;

marcaje rutiere insuficiente si lipsa panourilor de informare a cetatenilor;

aglomerari ale traficului auto in zonele de interes ale Municipiului (cazul Cartier Halelor);

rezolvarea deficitara a intersectiei de la intrarea in Municipiul Ramnicu Sarat;

insuficienta locurilor de parcare in zone de interes cetatenesc ale Municipiului;

fluxuri auto sau pietonale improprii sau greoaie in divese parti ale Zonei de Interventie Urbana;

zone din reteaua de alimentare cu apa care sunt in stadiu avansat de uzura si care ar trebui inlocuite pe strazile pe care se intervine, astfel incat sa mai functioeze in parametrii, fara reparatii cel putin 5 ani.

1.5. Durata de functionare

Durata de executie a lucrarilor este de 12 luni lucratoare de la data inceperii lucrarilor (care se estimeaza ca va fi la sfarsitul semestrului al III-lea al anului 2009 inceputul semestrului al IV –lea al anului 2009).

1.6. Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Tabel nr. 1

Tipul poluarii

Sursa de poluare/

durata de manifestare

Numar surse de  poluare

Poluare maxima permisa

(limita maxima admisa pentru om  si mediu)

Poluare de fond (dB)

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de

eliminare/reducere a poluarii

Pe zone de protectie /restrictie aferente obiectivului , conform legislatiei in vigoare

Pe zona obiectivului (la sursa)

dB(A)

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate; Cresterea estimata fata de poluarea de fond

Fara masuri de eliminare a poluarii

Cu implementarea masurilor de eliminare a poluarii

Zgomot

A) Etapele de mobilizare / demo-bilizare

(excavator,

autobasculante)

65 dB(A) la limita zonei functionale

45

14 dB

85 - 103

15 dB

5 dB

Sunt surse cu actiune limitata la perioada de mobilizare/demobilizare, active numai pe timpul zilei, cu impact mediu asupra receptorilor invecinati, avand in vedere situatia reala din teren ( distanta sursa – receptor) si morfologia acestuia.

B) In faza de executie

(foreza, grup generator, autoutilitare, excavator, grup generator)

65 dB(A) la limita zonei functionale

19 dB

20 dB

10 dB

Sunt  surse exterioare de zgomot cu actiune numai pe timpul zilei

In situatia data necesita masuri speciale de protectie la zgomot, avand in vedere distanta sursa receptori.

Se vor efectua masuratori ale nivelului de zgomot in timpul activitatilor generatoare de zgomote ridicate si daca nivelul de zgomot inregistrat se va situa peste limita admisa se vor folosi panouri fonoabsorbante

Radiatie Electro-magnetica

Nu este cazul

Radiatie ionizanta

Nu este cazul

Poluare biologica

Nu este cazul

1.7. Alte tipuri de poluare fizica si biologica

Surse de vibratii

O alta sursa de poluare fizica o reprezinta vibratiile, care pot fi identificate in timpul lucrarilor de pregatire, precum si in timpul executarii lucrarilor, ca fiind datorate:

instalatiilor de decapare, frezare, scarificare;

utilajelor prezente la anumite faze de executie;

Utilajele mobile utilate cu pneuri, nu pot fi considerate ca surse majore de vibratii, in aceasta categorie intrand mijloacele de transport auto.

In cadrul zonei de interventie urbana, exista constructii sau alte obiective care ar putea fi influentate de nivelul vibratiilor. Acestea sunt imobilele sau obiectivele declarate in PUG-ul Municipiului Ramnicu Sarat drept monumente istorice.

De asemena, vibratiile ar putea fi o sursa de disconfort pentru pentru populatia aflata in vecinatatea locului unde se desfasoara lucrarile

Protectia impotriva vibratiilor

Recomandam titularului de activitate sa impuna urmatoarele restrictii pentru a nu depasii niveluri stabilite prin SR 12025/1994, privind nivelurile de vibratii admise:

reducerea la minimum necesar a timpilor de functionare a utilajelor;

folosirea, acolo unde este practic posibil, a unor materiale absorbante de vibratii (cauciuc);

respectarea cu strictete a proiectului tehnic;

evitarea pe cat posibil a suprasolicitarilor instalatiilor, monitorizarea parametrilor de functionare a instalatiilor pentru depistarea si inlaturarea in timp util a unor eventuale defectiuni, uzuri avansate etc;

respectarea normelor privind lubrefierea si intretinerea diverselor angrenaje;

Toate acestea

1.8. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor

Municipiul Ramnicu Sarat este situat in estul judetului Buzau, in zona de contact intre subcarpati si campie. Mai exact, Municipiul Ramnicu Sarat s-a dezvoltat pe terasele inferioara si medie ale raului Ramnicu Sarat, la iesirea acestuia din zona subcarpatica.

In cadrul Municipiului Ramnicu Sarat s-a delimitat o “zona de interventie urbana” ce cuprinde cartiere cu functiune preponderant rezidentiala. Din suprafata totala a Municipiului 800 ha, conform PUG-ului, zona urbana va cuprinde cca. 550 ha.

Zona de Interventie Urbana se invecineza la Vest si la Sud cu Valea Ramnicului, la Nord cu drumul spre Focsani si Podgoria, iar la Est cu Calea Ferata si cu drumurile care duc spre Braila si spre Colibasi.

1.9. Utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, obiective istorice, culturale, arheologice, valori naturale, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara etc.

a. Utilizarea curenta a terenurilor

In proportie de 90% Zona de interventie urbana, se incadreaza in zona de locuinte si functii complementare, conform PUG-ului Municipiului Ramnicu Sarat. Restul procentelor pana la 100%, sunt ocupate de:

zona centrala si alte zone cu functiuni complexe de interes public;

zona unitati industriale/unitati agricole;

zona de parcuri/complexe sportive;

zona gospodarire comunala/cimitire;

zona cu valoare istorica;

b. Infrastructura existenta-starea actuala

In urma analizei situatiei existente s-au constatat o serie intreaga de probleme in cadrul infrastructurii stradale ce trebuie rezolvate. Acestea ar fi:

gradul avansat de uzura si de deteriorare a partii carosabile;

lipsa sau degradarea avansata a bordurilor;

trotuare fisurate sau distruse din cauza radacinilor copacilor;

borduri sparte, lipsa sau dislocate cu neuniformitati in lungul strazilor;

spatii verzi neingrijite, alei pietonale degradate;

lipsa refugiilor pentru transportul in comun;

marcaje rutiere insuficiente si lipsa panourilor de informare a cetatenilor;

aglomerari ale traficului auto in zonele de interes ale Municipiului (cazul Cartier Halelor);

rezolvarea deficitara a intersectiei de la intrarea in Municipiul Ramnicu Sarat;

Insuficienta locurilor de parcare in zone de interes cetatenesc ale Municipiului;

fluxuri auto sau pietonale improprii sau greoaie in divese parti ale Zonei de Interventie Urbana;

zone din reteaua de alimentare cu apa care sunt in stadiu avansat de uzura si care ar trebui inlocuite pe strazile pe care se intervine, astfel incat sa mai functioeze in parametrii, fara reparatii cel putin 5 ani.

c. Valori istorice, culturale, arheologice

Conform PUG-ului Municipiului Ramnicu Sarat, in cadrul localitatii sunt prezente 28 de obiective cu importanta istorica si arheologica, dintre acestea in zona de interventie urbana a proiectului sunt prezente12 astfel de obiective, pe urmatoarele strazi:

Strada Aleea Primaverii;

Strada Mihai Eminescu nr.1;

Strada Constantin Brancoveanu nr.39;

Strada Nicolae Balcescu;

Strada Tudor Vladimirescu nr.10;

Strada Tudor Vladimirescu nr.11;

Strada Nicolae Balcescu;

Strada Matei Basarab nr.91;

Strada Dragaicii nr.5;

Strada Unirii nr. 23 A;

Strada Nicolae Balcescu nr.1;

Strada Tudor Vladimirescu nr. 17.

In Municipiul Ramnicu Sarat nu exista monumente istorice aflate in Repertoriului Arheologic al Romaniei sau in Lista Monumentelor Istorice avizata de Ministerul Culturii si Cultelor in 2004.

d. Valori naturale, arii naturale protejate

In amplasamentului analizat nu exista, arii protejate sau situri incluse in reteaua NATURA 2000.

In zona raului Ramnicu Sarat, an vecinatatea Zonei de interventie urbana, a fost declarata, de catre Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Sarat si marcata ca atare in PUG, o zona cu valoare peisagistica.

e. Zone de protectie sanitara

In cadrul si in vecinatatea amplasamentului analizat nu exista zone de protectie hidrogeologica sau zone de protectie sanitara.

1.10. Informatii despre documente/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

La baza elaborarii acestei lucrari au stat:

o       Tema de Proiectare enuntata de catre Beneficiar;

o       PUG –ul Municipiului Ramnicu Sarat;

o       Norme,STAS-uri si prescriptii de proiectare si de constructie.

1.11. Informatii despre modalitatile propuse pentru accesul la infrastructura existenta

Accesul la infrastructura rutiera existenta se va face pe dumurile existente. Nu vor fi create drumuri de acces noi.

In ceea ce priveste retele de apa, vor fi reabilitate retelele de apa cu o vechime mai mare de 30 de ani.

Nu se vor face extinderi ale retelei de apa. 

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice folosite in timpul constructiei:

Solutii privind structura rutiera

Pe baza datelor culese din teren, pentru fiecare traseu de strada analizat, se va stabili capacitatea portanta prin utilizarea metodelor si programului de calcul « CALDEROM » prevazute de Instructiunile tehnice CD 31-93 si de Normativul AND 550.

Solutiile vor fi stabilite in functie de clasa starii tehnice, definita de calificativele caracteristicilor fiecarui traseu de strada, conform Instructiunilor CD 155-2000.

In cazul in care se va stabili necesitatea ranforsarii structurilor rutiere existente, va fi calculata grosimea totala a straturilor de ranforsare prin calcul de dimensionare conform normativelor in vigoare.

Solutiile stabilite vor fi astfel alese incat sa ateste rezistenta la solicitarile dinamice datorita traficului, sa asigure siguranta in exploatare si protectia impotriva zgomotelor pe toata durata serviciu a strazii, estimata la 10 ani, conform Normativului 550. Se vor avea in vedere imbracaminti din mixturi asfaltice rugoase, mixturi asfaltice drenante, mixturi asfaltice cu fibre, imbracaminti din beton de ciment, etc.

Durata de viata reziduala a structurilor rutiere noi, va fi stabilita in cadrul calculului de dimensionare, pe baza volumelor de trafic de calcul si trafic admisibil pentru fiecare sector de strada luat in studiu.

In vederea verificarii structurilor rutiere reabilitate se va utiliza metoda analitica de dimensionare, conform “Normativului pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda analitica)“ – indicativ AND 550-99.

Datele necesare sunt urmatoarele:

alcatuirea structurii existente – din studiul geotehnic;

tipul de imbracaminte actual ;

tipul de pamant;

tipul climatic;

regim hidrologic;

parametrii de degradare ai imbracamintii bituminoase .

In vederea dimensionarii se va determina traficul de calcul, conform cap. 4 din “Normativul pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide ( metoda analitica ) “ AND 550-99.

Modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat pentru straturile de ranforsare se va calcula cu relatia:

: in care

Ei – modulul de elasticitate dinamic al mixturii asfaltice din stratul i, in MPa

hi – grosimea stratului i, in cm

Se vor calcula urmatoarele componente de deformare :

Er in microdeformatii la baza straturilor bituminoase

Ez in microdeformatii la nivelul patului drumului

Se vor verifica criteriile RDO<RDOadm si Ez<Ez adm la nivelul patului drumului.

Prin corelarea rezultatelor dimensionarii sistemului rutier si a verificarii comportarii acestuia sub trafic, se vor adopta solutiile optime. Solutiile vor tine seama de sistemele rutiere adoptate in situatii similare si verificate in timp.

O deosebita atentie se va acorda la zonele de stationare din intersectii, unde se vor prevedea solutii speciale de ranforsare prin utilizarea materialelor de tip geocompozitr si a fundatiilor de beton de ciment.

Se vor prevedea in caietele de sarcini folosirea unor mixturi asfaltice care sa permita drenarea si evacuarea rapida a apelor de suprafata.

Organizarea de santier se va face in zona in care se desfatoara lucrarile. Nu vor exista platforme special amenajate pentru realizarea cimentului. Acesta va fi adus in autobetoniere la locul de executie al lucrarilor.

Lucrarile la retele de apa se vor executa inaintea realizarii strazilor.

Rezistenta si stabilitatea la sarcini statice, dinamice si seismice

Solutiile de intretinere, reconstructie, consolidare, extindere, rezultate in urma analizelor si evaluarilor efectuate in cadrul lucrarilor, vor fi astfel stabilite incat sa ateste rezistenta la solicitarile dinamice datorita traficului, sa asigure siguranta in exploatare si protectia impotriva zgomotelor pe toata durata de serviciu a strazilor luate in studiu.

Vor fi luate in considerare solutii in conformitate cu prevederile celor mai recente normative din domeniu, care garanteaza indeplinirea tuturor cerintelor privind functionarea, securitatea si fiabilitatea lucrarilor proiectate, normative avizate de Administratia Nationala a Drumurilor, cum sunt: AND 540, AND 550, AND 554, AND 565, ORD.MT 45.

Avem in vedere reabilitarea drumurilor cu imbracaminti din mixturi asfaltice rugoase, mixturi asfaltice drenante, mixturi asfaltice cu fibre, caracterizate prin schelet mineral puternic, rezistenta si stabilitate sporite, care vor fi realizate in conformitate cu SR 174, Normativ AND 539.

Aceste solutii sunt in conformitate cu Normele Europene si vor asigura rezistenta si stabilitatea lucrarilor atat la sarcini statice cat si la cele dinamice si imbunatatirea caracteristicilor de suprafata prin:

sporirea stabilitatii la deformatii permanente;

rezistente sporite la fagasuire,

rezistente la alunecare sporite,

evacuarea mai rapida a apelor,

diminuarea fenomenului de acvaplanare,

rezistenta la inghet - dezghet sporita.

Structurile rutiere realizate cu aceste mixturi conduc la cresterea durabilitatii prin:

cresterea rezistentei la oboseala si imbatranire;

imbunatatirea caracteristicilor de stabilitate.

Ordinea etapelor de executie

Lucrarile de executie vor fi etapizate astfel incat traficul sa fie perturbat cat mai putin posibil si pe o perioada de timp redusa. In principal etapele de executie vor fi:

Etapa 1 – Desfacerea bordurilor degradate si inlocuirea acestora cu borduri noi, refacerea pavajului la trotuare, amenajarea bordurilor in intersectii.

Etapa 2– Frezarea sau desfacerea imbracamintilor degradate, repararea si colmatarea fisurilor. Operatiunea de frezare sau desfacere imbracaminte deteriorata se va executa pe cate o banda de circulatie in cazul strazilor cu mai mult de o banda pe sens. Materialul rezultat va fi transportat, in vederea reciclarii.

Etapa 3 – Realizarea insulelor de dirijare, asternerea covoarelor asfaltice de ranforsare si ridicarea capacelor.

Etapa 4– Realizarea marcajelor, montarea indicatoarelor, a semafoarelor, a balustradelor pietonale.

Pe parcursul executiei se vor prevedea lucrari specifice de presemnalizare si semnalizare in vederea evitarii accidentelor.

Zonele frezate sau decapate vor fi racordate la sistemul rutier existent prin pene de racordare.

Se va avea in vedere semnalizarea corespunzatoare a gropilor si astuparea lor in maxim 24 de ore de la desfacerea acestora.

Sistematizarea in plan vertical

Proiectarea in plan vertical, atat in profil longitudinal cat si in profil transversal, va tine cont de gurile de scurgere existente in vederea asigurarii scurgerii apelor in bune conditiuni.

In urma ridicarii topografice de detaliu se va realiza un model digital tridimensional cu ajutorul caruia se va analiza scurgerea apelor prin intermediul sagetilor de scurgere. Racordarile imbracamintii proiectate la bordura, atat la intersectie cat si in zona gurilor de scurgere vor fi realizate tinand cont de aceste directii de scurgere.

Dupa analiza scurgerii apelor si stabilirea punctelor de minim se va trece la stabilirea liniei rosii. Linia rosie se proiecteaza in doua etape:

Etapa 1 – Optimizarea unei linii rosii preliminare ce rezulta din aplicarea  

pantelor transversale predefinite de-a lungul axei strazii. Aceasta

optimizare se face automat si urmareste realizarea unor volume de

lucrari minime. In urma acestei optimizari rezulta marcate pe planul

de situatie zonele de frezari si plombari pe grosime de straturi.

Etapa 2 – Dupa optimizare se trece la geometrizarea liniei rosii conform pasului

de proiectare adoptat.

Dupa stabilirea linei rosii finale se ruleaza profilele transversale tip generandu-se profile transversale de executie, cu precizarea distincta a cotelor existente, a celor propuse, a diferentelor de nivel atat in ax cat si la delimitarea benzilor si la margini.

Sistemul de lucru permite adaptarea desenelor si a detaliilor de executie la tehnologia de executie a antreprenorului desemnat prin licitatie.

Asfaltul si betonul vor fi aduse cu mijloace de transport adecvate (autobetoniere) la locul de executie al lucrarii.

Organizarea de santier se va face in zona de executie a lucrarilor.

La alegerea locatiei organizarii de santier s-au avut in vedere urmatoarele aspecte:

sa fie plasat aproape de zona de lucru pentru a se putea ajunge usor la zona de lucru, cu scopul de a reduce pe cat posibil problemele generate de traficul mijloacelor de transport;

posibilitatea conectarii usoare la reteaua existenta de utilitati (electricitate, sistemul de conducte pentru drenarea apei)

strabaterea unor distante cat mai mici ale transportului de livrari de materiale;

sa reduca la minim interferenta potentiala cu zonele inconjuratoare (viata populatiei locale si activitatea sociala).

Descrierea constructiva, functionala si tehnologica a solutiilor propuse

Solutia tehnica pentru reabilitarea si modernizarea infrasturcturii aferente amplasamentului, va fi bazata pe recomandarile si reglementarile urbanistice prevazute in PUG-ul aprobat.

Din punct de vedere constructiv se va urmarii respectarea tramei stradale existente cu interventii locale acolo unde acest lucru este posibil si justificabil din punct de vedere al fluidizarii traficului, cresterii gradului de confort al cetatenilor, etc.

Strazi

In cadrul modernizarii si reabilitarii tramei stradale se va urmari sistematizarea zonei de circulatie auto, care consta din materializarea pe planul de situatie pus la dispozitie de catre Beneficiarul lucrarii, a sistematizarii orizontale in plan, cat si prin propunerea de structurilor rutiere adecvate, verificarea acestora la sarcinile comunicate de catre beneficiarul de dotare si la actiunea repetata a inghet-dezghetului. La rtealizarea proiectului tehnic s-a tinut cont de:

datele de trafic;

situatia existenta a infrastructurii rutiere cu evidentierea tipurilor de parti carosabile;

structurile rutiere proiectate se vor alege in functie de natura si frecventa traficului si vor rezulta si in urma stabilirii unei solutii unitare de colectare si evacuare a apelor pluviale;

structurile rutiere vor fi alese astfel incat sa corespunda traficului de perspectiva si actiunii repetate a inghet-dezghetului. In acest sens s-a realizat un studiu de trafic pe baza unor date primite de la Politia Municipiului Ramnicu Sarat departamentul Circulatie.

Se vor prevedea pentru delimitarea spatiilor cu diverse functiuni borduri prefabricate din beton de ciment 10x15cm sau 20x25cm.

Tabel nr.2

Nr

Denumire strada

Categoria strazii

Tipul de lucrari propuse

22 Decembrie

III

Asfaltare/ Mobilier urban

9 Mai (de la intersectia cu Bisoca pana la intersectia cu Dorobanti )

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Jideni

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Oratia

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Unirii

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Dorobanti

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Topliceni

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Patriei

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Bisoca (de la  intersectia cu strada Unirii pana la intersectia cu strada Dorobanti)

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Pantazescu

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Dragaicii

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Dreptatii

III

Asfaltare/ Mobilier urban

D. Cantemir

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Florica Cristoforeanu

III

Mobilier urban

Poiana marului

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Muchiei

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Capitan Zaganescu

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Dealului

III

Asfaltare

Matei Basarab

III

Mobilier urban(exemplu cosuri de gunoi,etc.)

Domneasca

III

Asfaltare/ Mobilier urban/spatii verzi

Gh Lupescu

III

Mobilier urban

Principile Ferdinand

III

Asfaltare/ Mobilier urban/spatii verzi

Tudor Vladimirescu

III

Asfaltare/ Mobilier urban/spatii verzi

Bulevardul Digului (din Dorobanti pana in strada Eminescu)

II

Asfaltare/ Mobilier urban/spatii verzi

Mihai Eminescu

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Constantin Brancoveanu

III

Mobilier urban/ spatii verzi

Ion Mihalache (de la Principele Ferdinand la Matei Basarab)

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Nicolae Balcescu

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Alexandru Sihleanu

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Strada Lalelelor din Tudor Vladimirescu cu Pacii

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Strada Pacii (din Lalelelor pana in Elena Cuza)

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Crangu Meiului

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Horia (de la strada Balta Alba pana la Gara)

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Aleea Intrarea Teiului

IV

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Aleea Livezilor

IV

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Aleea Mioritei

IV

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Aleea Primaverii

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Colonel Buzoianu

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Fdt. Mihai Eminescu

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Piata Halelor

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Pietei

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Prin prezentul proiect se va urmari in permanenta ca prin solutiile recomandate sa se realizeze siguranta in exploatare a lucrarilor, obiectiv prioritar in activitatea de administrare a retelei de strazi.

Astfel, noile tipuri de imbracaminti bituminoase asigura imbunatatirea caracteristicilor de suprafata prin:

imbunatatirea vizibilitatii pe timp de ploaie datorita reducerii efectului de orbire prin reflectie prin dispersia mai buna a luminii primite;

evacuarea mai rapida a apelor pluviale;

diminuarea fenomenului de acvaplanare.

La proiectare se va recomanda utilizarea numai a materialelor agrementate tehnic si cu termene de garantie care sa se incadreze in durata de viata estimata.

Instalatii electrice

Prezentul studiu va trata urmatoarele categorii de instalatii electrice care vor fi realizate doar pe strazile ce fac obiectul prezentei documentatii tehnice:

alimentarea cu energie electrica a panourilor electronice de informare a cetatenilor(post de transformare curenti slabi,pentru bransarea in reteaua existenta,retea de cabluri tip network,etc);

Alimentarea cu energie electrica a statiilor de autobus tip refugiu,a semnalelor luminoase si a semafoarelor in cazul in care se vor propune semafoare noi,suplimentare fata de cele existente.

La baza elaborarii acestei lucrari vor sta:

o       Tema de Proiectare enuntata de catre Beneficiar

o       PUG –ul Municipiului Ramnicu Sarat

o       Norme, STAS-uri si prescriptii de proiectare si de constructie

Reabilitare retele de apa

Se vor prevede in documentatia tehnica de avizare prin planse desenate,schite,date tehnice de principiu si devize urmatoarele categorii de lucrari de baza:

inlocuirea retelelor de alimentare cu apa aflate in stare de degradare,sau care sunt mai vechi de 30 ani;

Tabel nr.3

Nr. crt.

Denumire strada

Categoria strazii

Lungime retea de apa

Vechime

Diametre

retea de apa

Jideni

III

36 ani

50 mm

Unirii

III

52 ani

100 mm

Oratia

III

33 ani

11/2’’

Muchiei

III

32 ani

50 mm

Poiana Marului

III

33 ani

50 mm

Mihai Eminescu

III

44 ani

100 mm

Crangul Meiului

III

55 ani

100 mm

Pacii

III

54 ani

70 metri

Aleea Intrarea Teiului

IV

38 ani

50 mm

Aleea Livezilor

IV

38 ani

50 mm

Aleea Mioritei

IV

38 ani

70 mm

Strada Primaverii

III

38 ani

200 mm

Colonel Buzoianu

III

38 ani

70 mm

Fundatura Mihai Eminescu

III

38 ani

100 mm

Piata Halelor

III

38 ani

100 mm

Lt. Pantazescu

III

38 ani

70 mm

Str Patriei

III

38 ani

100 mm

Str Bisoca

III

38 ani

100mm

Mobilier urban,spatii publice

Se vor prevede in documentatia tehnica de avizare prin planse desenate,schite,date tehnice de principiu si devize urmatoarele categorii de lucrari de baza:

Se va realiza un proiect tip de statie de autobus tip refugiu si se vor gasi locuri in care acesta sa fie amplasat de-a lungul traseelor existente in Municipiu.

Se vor realize elemente de mobilier urban, jardinière, bancutze, garduri, semnale luminoase, etc.

Se vor gasi solutii de imbunatatire a aspectului general al orasului din Zona de Interventie Urbana, acolo unde acest lucru este posibil.

2.1.1 Materiale necesare realizarii lucrarilor de pamant

Prima operatie consta in indepartarea stratului superior de pamant prin excavare cu

buldozerul, a depunerilor de materiale, incarcarea acestora in mijloace de transport si depozitarea lor departe de santier.

Procedeul de excavare in pamantul foarte tare se realizeaza cu excavatorul cu incarcare directa in vagonete tip si apoi se transporta catre zonele de umplere. Excavarea in pamantul mediu ca taiere se realizeaza prin aceeasi metoda.

Prin umplerea cu pamant se cere sa se niveleze cu buldozerul pamantul descarcat din vagonetele tip, apoi sa se compacteze cu cilindru indreptor tras de un buldozer.

Acoperirea terasamentelor cu iarba consta in asternerea unui strat de pamant vegetal cu ajutorul cupei excavatorului, urmata de nivelarea cu buldozerul.

2.1.2. Materiale necesare realizarii supra - structurii drumurilor

Asternerea balastului (stratului superior) consta in descarcarea acestuia din camioane, nivelarea cu ajutorul buldozerului si compactarea acestuia cu cilindru compactor. Stratul alcatuit din pietris pentru fundatie va urma aceeasi procedura. Stratul alcatuit din agregate stabilizate cu ciment se obtine din amestecul realizat in instalatia de dozare a cimentului, depozitarea si apoi plasarea acestuia, prin folosirea aceleasi metode

Protectia zonelor cu emulsie cationica poate fi realizata prin atasarea unui recipient sau pulverizator.

Stratul de baza turnat fierbinte este alcatuit din mixtura asfaltica cu bitumum si agregate concasate. Amestecul va fi pregatit departe de santier si adus la fata locului cu ajutorul camioanelor echipate cu sisteme de incalzire, descarcat in distribuitori si apoi compactat cu cilindrii compactori speciali pentru asfalt. Materialul de baza neprelucrat format din adaos de adeziv si agregate concasate va urma acelasi procedeu. De asemenea, stratul de uzura alcatuit din ciment bituminos neprelucrat va urma acelasi procedeu.

2.1.3. Materiale necesare realizarii drumurilor laterale

Stratul alcatuit din piatra sparta din fundatii, este executat prin nivelare cu buldozerul si este compactat cu un cilindru compactor tras de catre un buldozer. Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica va fi realizata de catre un rezervor sau pulverizator.

Stratului de baza format din mixtura asfaltica i se va aplica o tehnologie specifica prezentata mai sus. Acesta se va aplica in intersectiile cu drumurile laterale.

2.1.4. Materiale necesare realizarii santurilor si canalelor de scurgere

Canalele de scurgere din prefabricate vor fi realizate cu ajutorul unei macarale instalata pe un excavator. Santurile care nu sunt pozitionate in linie dreapta solicita folosirea utilajelor de excavatie.

Santurile cu imbracaminte realizata din elemente prefabricate solicita montarea unei macarale echipata cu un excavator.

Ape pluviale vor fi evacuate prin rigole prefabricate prevazute in profilul bordurilor prefabricate, cu scurgere naturala prin panta terenului sistematizata pana in zonele in care exista colector de ape pluviale in sistemul unitar existent.

2.2. Activitati de dezafectare

Activitatile de dezafectare se rezuma la retragerea utilajelor din amplasament folosite la executarea lucrarii.

3. Deseuri

Pe amplasamentul supus analizei, vor rezulta in principal deseuri tehnologice (deseuri inerte – steril) provenit din excavatii, deseuri metalice si deseuri menajere in timpul executarii lucrarilor .

Temporar, pot fi generate depozitari necontrolate de deseuri. De asemenea, accidental, pot fi scurgeri de pasta de ciment si suspensii din autobetoniere sau din locurile unde este turnat acesta in cadrul lucrarii;

Tabel nr. 4

Nr. crt

Lucrare

Deseuri

Lucrari de ameliorare a neregularitatilor suprafetei de teren

Deseuri solide pulverulente

Reparatii curente ale echipamentului

Uleiuri uzate, anvelope uzate, deseuri metalice

Organizarea santierului

Deseuri menajere, hartie, ambalaje

3.1. Deseuri menajere

Deseurile menajere se vor colecta si se vor depozita temporar intr-un loc special amenajat, in tomberoane/containere cu capac si vor fi transportate si depozitate la groapa de gunoi a localitati, ori de cate ori este nevoie.

Muncitorii pot aduna deseurile solide provenite din activitatile de constructie. Acest fel de deseuri menajere pot fi colectate de firmele specializate cu care Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Sarat are incheiat contract de prestari servicii.

Deseurile menajere produse de pesonalul santierului, cum ar fi: hartie, plase, plastic, sticle, desuri alimentare, vor fi depozitate in containere, fiind evaluate la 0,3 kg/persoana/zi, asa ca 100 de persoane vor produce 30 kg/zi de deseuri. Persoanele care se ocupa de rampa de gunoi o vor goli periodic. La sfarsitul saptamanii, locurile de munca vor fi curatate timp de 2 ore si deseurile vor fi indepartate. Deseurile care ar putea fi refolosite (pungi) vor fi stranse separat si refolosite.

Deseurile toxice si periculoase sunt carburantii (benzina), lubrifiantii si acidul sulfuric, necesare unei buine functionari a utilajelor. Alimentarea utilajelor se va face cu o cisterna, cand este necesar. Utilajele vor fi aduse pe santier in stare buna, cu revizia tehnica efectuata.

Realimentarea cu carburanti se va face dupa fiecare sesiune de lucru in ateliere autorizate, unde se vor schimba, de asemenea, uleiurile hidraulice si de transmisie.

3.2. Deseuri tehnologice

Se estimeaza ca vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri tehnologice:

deseuri inerte reprezentate de materialul rezultat in urma excavatiilor efectuate pentru realizarea retelelor edilitare si a strazilor;

deseuri metalice constituite din piese de schimb etc. rezultate din activitatea de intretinere.

3.2.1. Deseuri inerte

Deseurile inerte sunt constituite din sol vegetal, nisipuri si pietrisuri.

Din operatiunea de frezare sau din desfacerea imbracamintilor degradate, repararea si colmatarea fisurilor vor rezultae deseuri care va refolosit.

Caracterizarea deseurilor si reziduurilor generate pe amplasamentul analizat

Conform H.G. nr. 856 din 2002, deseurile rezultate de la obiectivul analizat se clasifica astfel:

Tabel nr. 5

Codul deseului

Denumirea deseului

Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente

contaminate)

beton, caramizi, tigle si materiale ceramice

beton

caramizi

metale (inclusiv aliajele lor)

cupru, bronz, alama

aluminiu

plumb

zinc

fier si otel

staniu

amestecuri metalice

cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10

pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03

materiale izolante, altele decat cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03

Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001 si art. 18 din HG 856/2002, materialul rezultat din activitatea de decapare / excavare se incadreaza in categoria deseurilor nepericuloase.

3.2.2. Deseuri toxice si periculoase

Operatiunile de intretinere a sectorului de drum implica unele game de materiale care pot fi considerate toxice si periculoase. Cele mai folosite produse sunt:

gaz, petrol, combustibil folosit pentru echipament si vehicole de transport;

benzina;

lubrifianti (uleiuri, parafina);

vopsele, diluant – folosite pentru lucrarile de intretinere si protectie a marcajelor rutiere.

Pot aparea unele probleme in timpul manevrarii si utilizarii acestor produse din partea unitatilor specializate in lucrarile de intretinere a drumurilor. Personalul va respecta normele specifice ale lucrarilor pentru a asigura conditii de siguranta deplina a lucrarilor relationate. Pregatirile periodice de personal vor fi asigurate pentru interventia operativa a situatiei cand aceste evenimente apar. Trunchiurile folosite vor fi recuperate si refolosite in mod corespunzator.

3.2.3. Deseuri metalice

In cadrul amplasamentului analizat, orice deseu metalic provenit de la montarea si/sau reabilitarea retelei de apa existente va fi depozitat in locuri special amenajate in acest sens, container transportabil sau platfoma.

Nu vor fi depozitate deseuri metalice provenite de la reparatiile utilajelor, acestea urmand a se efectua la sediul firmei, in locuri special amenajate, destinate activitatii de intretinere a instalatiilor, utilajelor.

Titularul are in vedere verificarea periodica a acestora, la unitati specializate in recuperarea si reciclarea deseurilor metalice.

3.2.4. Managementul deseurilor

In tabelul urmator este prezentat modul de gospodarire al deseurilor rezultate de pe amplasament:

Tabel nr.

Denumirea

deseului

Cantitatea prevazuta a fi generata

Starea fizica

( solid – S

lichid – L

Semisolid – SS )

Codul

deseului

Codul privind principala proprietate periculoasa

Codul

Clasificarii

statistice

Managementul deseurilor

cantitatea prevazuta a fi generata

valorificata

eliminata

Ramasa in stoc

Deseuri de la excavare (sol vegetal si material de descoperta)

100 mii m3

S

100 mii m3

Metale feroase

100 Kg

S

100 kg

beton, caramizi, tigle si materiale ceramice

100 Kg

S

70Kg

30 Kg

Deseuri menajere

200 Kg

S

200 Kg

Nu vor rezulta depozite de material steril (pamant), surplusul va fi folosit la lucrarile de reabilitare a spatiilor verzi.

Solul vegetal va fi depozitat separat si utilizat la reabilitarea spatiilor verzi sau la crearea altora noi (jardiniere sau aliniamente stradale).

Deseurile reciclabile se vor colecta si valorifica conform prevederilor Ordonantei nr.33/1995.

Recomandarile din perioada de constructie referitoare la managementul reziduurilor solide provenite din activitatile de lucru sunt:

depozitele de reziduuri de la constructia terasamentelor trebuie refolosite dupa un screening;

reziduurile inerte ramase vor fi transportate catre terenurile existente unde se vor asigura lucrari de fertilizare. Ca alternativa, reziduurile pot fi folosite ca material de acoperire in depozitele de reziduuri urbane (municipale) pentru a reduce emisiunile in atmosfera si pentru a impiedica accesul oamenilor si al animalelor;

reziduurile de metale trebuie refolosite pe cat posibil;

solutiile electrolite folosite vor fi mai intai neutralizate si apoi puse la dispozitia celor mai apropiate facilitati de reziduuri municipale;

reziduurile petroliere vor fi recuperate si preluate de ramurile PETROM.

Singurele deseuri rezultate care necesita un program special de gospodarire, in acord cu reglementarile in vigoare si pe principiile unui management ecologic, sunt cele rezultate din activitatile de intretinere si reparatii a mijloacelor auto si utilitarelor. Aceste tipuri de deseuri se materializeaza in:

anvelope uzate,

acumulatori uzati,

uleiuri de motor,

piese metalice uzate si inlocuite,

filtre de ulei.

Activitatea de intretinere a utilajelor (piese metalice uzate, cauciucuri uzate, ulei uzat etc) nu se va executa pe amplasamentul analizat, ci numai la sediul titularului de activitate, in spatii special amenajate. Toate utilajle, autoutilitarele vor fi aduse in amplasamentul analizat in stare normala de functionare, avand efectuate reviziile tehnice.

Depozitarea deseurilor tehnologice se va face numai la sediul unitatii pe platforme betonate pentru recuperarea tuturor scurgerilor susceptibile a produce poluarea solului.

Materialul metalic, rebuturile, rezultate din lucrarile de montare instalatii, vor fi valorificate prin unitati abilitate pentru reciclarea materialelor.

Grupul social destinat personalului care isi desfasoara activitatea in amplasamentul analizat va fi fosa septica sau toaleta ecologica.

Beneficiarul va incheia contracte cu servicii autorizate pentru colectarea deseurilor, pe categorii, rezultate in cadrul amplasamentului analizat.

4. Impactul potential, inclusiv cel de transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

Activitatea din amplasament nu va avea impact transfrontalier, avand in vedere distanta considerabila fata de granita, peste. 100 km.

4.1. Hidrografia

Ape de suprafata

Reteaua hidrografica din aria administrativa a Municipiului Ramnicu Sarat este formata doar de raul Ramnicu Sarat si afluentii acestuia.

In ceea ce priveste zona de interventie urbana, aceasta este lipsita de cursuri de apa cu caracter permanent si izvoare la zi.

Ramnicul Sarat izvoraste de sub varful Furu si se varsa in Siret. Izvoarele lui sunt socotite Malusel Martin Curcubata care se unesc la poalele muntelui unde datorita confluentei cu alte paraie (Furul Ramnicelul Moldoveanul Saratel Saritoarea, toate afluenti de stanga), a format o depresiune eroziva numita Intre Ramnice. In aria dealurilor inalte estice a creat un defileu (la cota 410 m), datorita cursului sau transversal ce se continua pana in dreptul localitatii Bicestii de Jos. In acest sector primeste un important afluent tot pe stanga, Motnaul (18 km lungime si un bazin de 56 km2 ), si unul mai mic pe dreapta Cataul.

Daca in aria deluroasa directia raului este predominant nord-vest sud-est (in forma de S intors) la contactul glacisului cu Piemontul, directia sa se schimba brusc spre nord-est datorita subsidentei din campia Siretului inferior. In acest sector de curs inferior primeste un alt afluent important tot pe stanga, Cotatcu cu afluentul Slimnicul, avand un bazin de 300 km2 cu izvoarele in aria deluroasa

Reteaua hidrografica prezinta o alimentatie mixta, pluvionivala, cu o participare a componentei subterane in proportie de 10 – 35% si cu cel mai mare procent al scurgerii primavara (43.9% Ramnicul Sarat la Tataru) si cel mai mic in sezonul de vara – toamna si iarna.

Debitul raului este de cca. 1,95 m3/s, dar in anumite conditii pot sa ajunga la valori exceptionale, 282 m3/s in noiembrie 1966.

Debitele minime sunt atinse in general la sfarsitul verii si toamna si duc cateodata la secare. Mai trebuie mentionat si debitul solid care are cele mai mari valori din tara in aceasta zona 7,8 kg/m3/s.

Hidrogeologia

Adancimea la care se gaseste nivelul freatic variaza de la 40 m in campia inalta, datorita prezentei pietrisurilor de Candesti, pana la 10 – 20 m in campia joasa.

In ceea ce priveste chimismul, acesta este clorurat in campia joasa si in zonele deluroase in care afloreaza depozite salifere. Mineralizarea este in general mare, peste 5g/l in estul campiei Ramnicului si in zonele cu depozite salifere.

La contactul glacisului cu aria subcarpatica apar izolat ape arteziene alimentate din zona montana invecinata.

4.1.1. Prognozarea impactului

Avand in vedere slaba reprezentare a apelor de suprafata precum si adancimea considerabila la care se afla apa freatica in zona de dezvoltare urbana, impactul asupra acestora se estimeaza ca va fi minim.

In prezent Municipiul Ramnicu Sarat nu dispune de o retea de canalizare proiectata si executata in sistem divizor, prin urmare nu exista un sistem de colectare a apelor pluviale.

In acest sens, pentru imbunatatirea scurgerii pluviale, se vor monta borduri prefabricate cu rigole pentru preluarea apei pluviale.

Astfel, apele pluviale vor fi evacuate prin rigole prefabricate prevazute in profilul bordurilor prefabricate, cu scurgere naturala prin panta terenului sistematizata pana in zonele in care exista colector de ape pluviale in sistemul unitar existent.

Activitatea de pe amplasamentul analizat nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare in acviferele de suprafata sau subterane.

Poluantii ce pot fi transportati de apele pluviale ce spala amplasamentul si care pot afecta calitatea apelor de suprafata, subterane si a solului, sunt:

produse petroliere si lubrifianti scurse accidental; Produsele petroliere pot veni in contact cu apele pluviale numai in urma unor scurgeri accidentale din rezervoarele mjloacelor de transport. In cadrul amplasamentului nu exista depozit de produse petroliere.

materii in suspensie; In general suspensiile antrenate de apele pluviale nu se constituie, prin natura lor, in substante poluante, ele fiind compuse in majoritate din substante inerte chimic (particule de roca) sau biodegradabile (vegetatie uscata antrenata de vant, insecte, etc).

Singura sursa potentiala de poluare a acviferelor este reprezentata de scurgerile accidentale de combustibili sau lubrifianti de la utilajele care vor fi folosite pentru executia lucrarilor (excavatoare, buldozere, autocamioane etc).

Pentru reducerea riscurilor unor astfel de accidente, reviziile si reparatiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor si specificatiilor tehnice la sediul societatii, iar alimentarea cu combustibil se va face numai in zone special amenajate acestui scop.

Se apreciaza ca emisiile de substante poluante spalate de pe suprafata de lucru nu vor fi in cantitati importante pentru a modifica semnificativ calitatea receptorilor naturali.

Din activitatea desfasurata pe amplasamentul analizat nu rezulta ape uzate industriale, care sa fie evacuate. Apa folosita in sistemul de umectare a drumurilor, se pierde prin evaporare.

Se estimeaza ca principala sursa de poluare a apelor de suprafata cauzata de operarea drumurilor apare in perioadele ploioase prin spalarea particulelor solide si a altor compsi solubili asezati temporar pe drum. Substantele poluante transportate de apa de ploaie se scurg apoi in canalele/santurile situate de-a lungul drumurilor si deversate in ape neutre, respectiv in apa de suprafata traversata de drumuri.

Surse de poluare a apelor acumulate in rigolele de pe marginea drumurilor proiectate, in perioada de functionare:

reziduri de combustibil nears, rezultate din gazele de esapament;

reziduri produse de uzura anvelopelor (in special la franarea putenica);

reziduri metalice produse de uzura autovehiculului,

scurgeri de uleiuri si grasimi minerale si reziduri produse de uzura carosabilului.

Scurgerile pot fi insemnate mai ales la ploi torentiale, si directionarea acestora in afara drumului ridica probleme speciale. Dupa cum rezulta din descrierea liniei drumurilor analizate, nu sunt multe cursuri de apa care vor fi traversate. In aceste conditii, se presupune ca o mare parte din aceasta apa va fi decantata inainte de a fi dusa catre apele de suprafata. Aceasta poluare, atat timp cat nu vor fi deversate accidental pe platforma de drum substante periculoase, nu este semnificativa si nu vor fi necesare masuri speciale de micsorare a acesteia, ci doar acelea mentionate mai jos in raport.

In cadrul si in vecinatatea amplasamentului nu exista zone de protectie hidrogeologica sau zone de protectie sanitara.

4.1.2 Masuri de diminuare a impactului

Pentru asigurarea unor conditii normale de lucru, sub aspectul protectiei mediului, precum si pentru reducerea la minimum a posibilitatilor de poluare a acviferelor, se vor adopta urmatoarele masuri:

rezolvarea scurgerii apelor pluviale prin rigole prefabricate prevazute in profilul bordurilor prefabricate, cu scurgere naturala prin panta terenului sistematizata pana in zonele in care exista colector de ape pluviale in sistemul unitar existent.

intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu motorina a acestora nu se va face niciodata in amplasament; operatiile se vor face numai de catre personal instruit astfel incat sa previna imprastierea produselor petroliere;

alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei si reparatiile curente se vor efectua numai in zone special amenajate in acest scop; sub rezervorul acestora se va intinde o folie din material plastic. Daca, accidental, vor aparea scurgeri de produse petroliere, se va trece imediat la indepartarea acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, rumegus, etc) si indepartarea lor, acestea fiind depozitate temporar in locuri special amenajate, pentru a nu permite materialului contaminat sa vina in contact cu apele meteorice;

reviziile si reparatiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor si specificatiilor tehnice la service-uri autorizate;

respectarea stricta a sistemului de gestionare a deseurilor.

Se considera ca emisiile de substante poluante (produse de traficul auto caracteristic unui santier, manipularea si executia materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu vor fi in cantitati semnificative si nu vor modifica incadrarea in categoriile de calitate ale apei.

In general, cantitatile de poluanti care vor ajunge in cursurile de apa in timpul perioadei de constructie nu vor afecta ecosistemele acvatice sau facilitatile de apa. Mediul acvatic ar putea fi afectat doar prin varsarea accidentala a unor cantitati mari de carburanti, uleiuri sau materiale de constructie. In ceea ce priveste posibilitatea de poluarea panzei freatice, se considera ca si acestea va fi relativ redusa. Va fi impusa depozitarea carburantior in rezervoare inchise ermetic, iar intretinerea utilajelor (spalare, reparare, schimbari de piese si ulei, alimentare cu carburanti) se va face doar in locuri special amenajate (platforme de ciment, cu decantori care sa retina pierderile).

In procesul de executie al obiectivului, apa folosita pe santier, limitele de incarcare cu poluanti vor fi impuse conform NTPA – 001, in cazul in care aceasta apa este evacuata, dupa curatare, intr-un curs de apa din apropiere. Daca apa va fi evacuata in sistemul de canalizare al unei localitati invecinate, concentratile maxime admise vor fi cele din NTPA – 002 “Normative cu privire la conditiile de evacuare a apelor folosite in sistemul de canalizare al localitatilor”. Daca apele folosite vor fi deversate, dupa curatare, pe terenurile invecinate, limitele ce trebuie respectate sunt cele din STAS 9450 – 88 “Conditii tehnice de calitate a apei pentru irigarea culturilor agricole”.

In faza de functionare apa de ploaie tratata poate fi deversata in urmatoarle conditii:

in cursurile naturale de apa – cu conditia ca prevederile NTPA-001 si conditiile impusede CN “Apele Romane” sa fie respectate;

in sol – in zonele joase, respectand prevederile STAS 4706/88: conditii de calitate pentru a treia categorie de folosinta.

In aceste conditii, deversarea apei uzate nu va ridica probleme speciale in ceea ce priveste distributia substantelor poluante in mediul acvatic.

4.2. Aerul

Specificul climei acestei regiuni este dat de pozitia regiunii in proximitatea curburii Carpatilor si a orogenului nord Dobrogean, dispozitia in trepte a reliefului si de principalii centri barici care actioneaza peste Sud – estul Europei.

Pozitia in proximitatea celor doua obstacole orgrafice determina:

canalizarea maselor de aer rece, polar sau arctic, generate de anticiclonii est-european si scandinav (si devierea acestora coform efectului Coanda, Nicolaie Ion-Bordei,1988) si producerea unor vanturi cu directie predominanta nordica (21.2 %) sau nord-estica (15.9%) la Ramnicu Sarat ;

generarea efectelor foehnale la coborarea maselor de aer cu circulatie vestica pe versantul extern al curburii carpatice. Aceste efecte de foehn se concretizeaza in radiatia solara cu 2,5 kcal/cm2 /an mai mare decat in zonele neafectate (120 kcal/cm2/an in aria subcarpatica, 121 – 122 kcal/cm2/an la Ramnicu Sarat si peste 125 kcal/cm2/an in extremitatea estica), temperaturi medii anuale cu 0,5o C mai mari, nebulozitate mai mica cu 0,5 zecimi, umezeala velativa mai mica cu 2%, precipitati usor diminuate si fenomene de iarna mai putin frecvente si mai putin intense.

4.2.1. Surse si poluanti generati

In zona supusa analizei sursele de poluare sunt punctiforme si dispersate, influenta lor asupra calitatii atmosferei fiind redusa.

Sursele de poluare atmosferica specifice zonei analizate sunt urmatoarele:

activitatea fabricilor si intreprinderilor din zonele industriale si agricole;

circulatia rutiera cotidiana;

lucrarile specifice de modernizare a infrastructurii si a retelei de apa. Aceste apot fi:

o       surse de sol,

o       surse aflate in apropierea solului (emisii la o inaltime de pana la 4m fata de nivelul solului),

o       surse deschise (manevrarea pamantului);

o       surse mobile.

Caracteristicele sursei si geometria zonei plaseaza santierul in categoria de sursa poluanta lineara. Emisiile poluante atmosferice cauzate de lucrarile aferente sunt neregulate.

Emisia poluanta atmosferica dureaza o perioada de timp egala cu aceea a programului de lucru (in general, 8-10 ore pe zi), dar poate varia de la ora la ora sau de la zi la zi.

De asemenea, emisia poluanta va varia in timpul perioadei de munca datorita diferitelor operatii indeplinite la un moment dat si diferitelor conditii atmosferice.

Emisia de particule produse de eroziunea vantului poate avea loc continuu, in timpul intregii perioade de constructie; cantitatile pot varia in functie de viteza vantului.

Emisia de particule din timpul lucrarilor de manevrare a pamantului este direct proportionala cu continutul de particule mici (d < 75 µm), invers proportionala cu umiditatea solului si, unde este cazul, cu greutatea echipamentului.

Calculul cantitatilor de particule eliberate in aer a fost facut pe baza spectrului de emisie a particulelor eliberate si a materialelor folosite la fiecare activitate. Cantitatea de particule pentru activitatile/sursele mai sus mentionate a fost calculata la baza diametrul urmatoarelor particule

Particule cu diametrul: d ≤ 30 µm;

Particule cu diametrul: d ≤ 15 µm;

Particule cu diametrul: d ≤ 10 µm;

Particule cu diametrul: d ≤ 2,5 µm (particule care ajung in plamani, asa-numitele

particule “respirabile”)

Particulele din gazele de esapament de obicei apartin categoriei de particule “respirabile”.

Particulele cu diametrul ≤30 µm sunt particule in suspensie. Particulele cu diametru mai mare se depun rapid pe sol.

Tabelul de mai jos contine rezultatele privitoare la cantitatile de masa poluanta.

Tabel nr. 7

Masa particulelor eliberate in atmosfera in timpul lucrarilor de constructie.

Emisie/lungime maxima si unitati de timp

Nr. crt

Operatie

Masa/ spectrul de emisii(kg / (km*ora)

d m

d m

d m

d m

Excavare sol vegetal

Nivelare si compactare

lucrari de pamant – umplere,

compactare

Stratul de balast

TOTAL

Eroziune (kg/ km* ora)

Valorile maxime de emisie a particulelor reprezinta cantitati maxime orare, care ar aparea daca intreaga gama de lucrari ar fi executate simultan, dar acest lucru este foarte putin probabil.

Marcarea drumului poate fi o sursa de emisie de poluanti aditionala. Marcarea drumului implica folosirea vopselurilor intr-o cantitate de 100 kg/km pentru un drum de 2 benzi, cu o banda pe sens.

Vopsirea propriu-zisa implica emisie atmosferica de compusi organici volatili, rezultati din evaporarea fractiunilor volatile de vopsea.

Vopselurile pe baza de apa pot contine 2-10% solventi organici.

Gradul de emisie scade in functie de continutul mai mare sau mai mic al solventilor organici din vopsea.

In ceea ce priveste linia asfaltata, cantitati mai mici sau mai mari de compusi organici volatili sunt eliberate in aer de pe suprafata aflata in constructie.

Traficul rutier, sursa mobila de poluare, da, in general, o poluare de fond zonelor in care se desfasoara aceste activitati.

In perioada de executie, se estimeaza ca traficul in zona se va intensifica, ducand la cresterea pulberilor in suspensie din aer, dar si a noxelor.

Si in perioada de functionare traficul va fi intens, insa avand in vedere ca traficul greu va fi dirijat spre marginea Municipiului, se estimeaza ca se va realiza o redistribuire a concentratiilor de COV si pulberi in suspensii. Astfel, se estimeaza o crestere a acestora spre zona periferica Municipiului si o scadere in zona centrala centrala, rezidentiala.

Ca urmare a activitatii utilajelor de extractie, manevra si transport din dotare, va rezulta un consum de motorina care nu va depasi valoarea de 400 l / zi, luand in considerare faptul ca aceste utilaje nu functioneaza continuu si nici concomitent. 

Tabel nr. 8

Emisii gaze de esapare

Nr. crt

Specificatie

CMA zilnica (mg/m3)

Concentratie estimata (mg/m3)

Oxid de carbon

Oxizi de azot (NOx), exprimat in NO2

Particule solide

Oxizi de sulf (SOx), exprimat in SO2

4.2.2. Dispersia poluantilor in aer

Asupra compozitiei aerului atmosferic, activitatea care se va desfasura pe amplasamentul analizat, se manifesta prin emanatii de pulberi si de gaze nocive produse de utilajele tehnologice si de transport sau rezultate in urma lucrarilor de decapare/excavare.

Cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei o reprezinta procesele de ardere a carburantilor la motoarele cu ardere interna de pe urma carora rezulta urmatorii efluenti: CO, oxizi de azot (NOx), SO2, hidrocarburi arse incomplet (COV), particule solide.

Distanta maxima pana la care emisiile de pulberi in atmosfera ar putea influenta indicii de calitate ai aerului este, conform estimarilor efectuate pe baza modelului de dispersie a lui Sutton, de 80 - 100 m.

Pe baza concentratiilor de noxe emise in atmosfera in timpul procesului de combustie a carburantilor, s-a procedat la estimarea indicilor de poluare a atmosferei (IPA), pentru fiecare noxa, cu relatia:

in care:

CMA – concentratia maxima admisa ale substantelor chimice poluante din aerul zonelor protejate, conform STAS

CE – concentratia estimata sau determinata.

Corespunzator diferitelor valori ale IPA, s-au acordat note de bonitate (conform metodei Rojanschi), dupa urmatoarea scara:

Tabel nr. 9

Valoarea indicelui de poluare IP  [%]

Nota de bonitate

Efectul indicelui de poluare asupra factorului de mediu

Domeniu excelent

Nu se exercita nici un fel de forme de poluare

Domeniu foarte bun

Poluarea este total nesemnificativa pentru mediu

Prag pentru declansarea monitorizarii indicatorului de calitate

Domeniu bun

Prag de atentie

Domeniu mediu

Poluare semnificativa cu posibile manifestari a fenomenului de potentare

Prag de alerta

Nu se acorda note

Domeniu rau

Poluare cert semnificativa cu efecte distructive asupra mediului daca nu se intervine intru-un interval maxim de 72 ore pentru stoparea cauzei

Prag de interventie

Domeniu foarte rau

Poluare semnificativa cu efecte distructive asupra mediului necesitand oprirea sursei in cel mai scurt timp posibil pentru remedieri. Sunt necesare masuri speciale de decontaminare la nivelul factorilor de mediu afectati

Prag de pericol

Peste – 135,01

Domeniu catastrofal

Poluare cu efect total distructiv asupra ansamblului factorilor de mediu si a ecosistemului. Sunt necesare masuri de identificare a zonelor afectate de factorul poluator si reconstructia ecologica a arealelor afectate

Indicii de poluare ai atmosferei calculati pentru concentratiile zilnice la limita amplasamentului pentru imisiile rezultate, precum si notele de bonitate aferente, calculate prin interpolare pe baza grilei de mai sus, sunt redate in tabelul urmator:

Tabel nr. 10

Nr. crt.

Specificatie

CMA [mg/m3]

Concentratie estimata

[mg/m3]

IPA

Nota bonitate

Pentru procese de combustie a carburantilor

Oxid de carbon

Oxizi de azot (NOX), exprimat in NO2

Particule solide

Oxizi de sulf (SOX), exprimat in SO2

Prelucrarea valorilor concentratiilor estimate privind emisiile datorate arderii carburantilor, conform algoritmului prezentat mai sus, releva faptul ca impactul asupra atmosferei, a emisiilor rezultate din arderea carburantilor, este moderat, afirmatie sustinuta de urmatoarele argumente:

pentru toti agentii poluanti proveniti din arderea carburantilor, valorile emisiilor calculate au valori sub valorile maxime admise prin STAS 12574/87, privind conditiile de calitate a aerului din zonele protejate;

indicii de poluare ai atmosferei(IPA)au valori pozitive, cuprinse in intervalul 26-43%;

notele de bonitate au valoarea 4 ceea ce releva faptul ca emisiile generate de procesul de combustie al carburantilor se incadreaza in parametrii stabiliti de STAS 12574/87, privind conditiile de calitate a aerului din zonele protejate. La acordarea acestei note s-au luat in considerare:

o       distanta sursei generatoare de emisii fata de receptori (populatia Municipiului Ramnicu Sarat, flora, fauna si microorganismele);

o       sensibilitatea receptorilor la o eventuala crestere a concentratiei vreunui parametru;

pentru cei patru parametrii analizati intervalul de variatie a notelor rezultate indica domeniul bun, avand in vedere faptul ca lucrarile se desfasoara in intravilanul Municipiului, in imediata apropiere a locuintelor, dar cu respectarea normelor tehnice ale utilajelor si cu respectarea normativelor in vigoare in ceea ce priveste protectia atmosferei;

4.2.3. Masuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului generat ca urmare a desfasurarii activitatilor specifice, s-au prevazut urmatoarele masuri :

asigurarea functionarii motoarelor utilajelor si autovehiculelor la parametrii normali (evitarea exceselor de viteza si incarcatura);

supravegherea manipularii corespunzaroare a materialelor excavate pentru a se evita cresterea emisiilor de pulberi in atmosfera;

respectarea riguroasa a normelor de lucru pentru a nu creste concentratia pulberilor in aer;

umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenarii prafului;

utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, in acord cu reglementarile UE in domeniul protectiei mediului;

adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport functie de calitatea suprafetei de rulare.

Calitatea aerului poate fi afectata de emisiuni de particole pe durata lucrarilor de constructie, sau de trafic.

Se recomanda ca, pe parcursul lucrarilor, sa se foloseasca numai echipament si mijloace de transport care au motor Diesel ce produce foarte putin monoxid de carbon si nu produce emisiuni de Pb. Masinariile de constructii trebuie bine intretinute pentru a minimaliza emisiunile excesive de gaze.

Viteza de circulatie pe drumurile in lucru trebuie redusa, iar aplicarea de apa sau de alte mijloace de indepartare a prafului trebuie sa se faca la intervale regulate. Pavajul drumurilor are un impact pozitiv direct asupra sanatatii oamenilor si descreste riscul de accidente; pentru a reduce praful in zonele urbane, se recomanda in special folosirea pietrisului

Camioanele care transporta materiale fine care pot fi usor imprastiate de vant trebuie acoperite cu prelate corespunzatoare.

Procesele tehnologice care produc mult praf, cum ar fi umplerea cu sol, se vor reduce atunci cand bate vant puternic si trebuie folosita udarea permanenta pentru suprafetele nepavate.

Stabilizarea solului cu var trebuie realizata in cadrul facilitatilor de management al santierului.

Pentru a controla pulberile din zonele siturilor de constructie, in prezenta receptorilor umani, se pot adopta in plus panouri continue de h = 2.00/2.50 m.

4.3. Zgomot si vibratii

4.3.1. Sursele de zgomot

A. Surse de poluanti existente

Sursele de poluare fonica zonala sunt reprezentate de circulatia rutiera, dar si de activitatile cu caracter industrial din Municipiul Ramnicu Sarat.

B. Surse de poluanti posibile

Posibilitatile de creare a unor stari de disconfort pentru populatia din zona din cauza zgomotelor si vibratiilor produse de activitatea proiectata sunt reale, avand in vedere faptul ca lucrarile se vor desfasura in proportie de 90% in zona ce are functiune de “locuinte si functii complementare”.

Din punct de vedere al amplasarii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate in:

surse de zgomot din fixe;

surse de zgomot mobile.

a.      Sursele de zgomot si vibratii fixe

Sunt reprezentate de activitatile curente desfasurate pe amplasamentul analizat: zgomotele datorate activitatii utilajelor de excavare/decapare, rambleiere, manevra si transport;

Se estimeaza ca sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat avand in vedere faptul ca lucrarile se vor desfasura pe o perioada scurta de timp.

b. Sursele de zgomot si vibratii mobile

Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele necesare realizarii obiectivului, materialele excavate se va inscrie in nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescand insa frecventa de aparitie a acestuia, datorita cresterii intensitatii traficului.

Observatiile privind zgomotele in general se refera la intregul obiectiv analizat. Obiectivul analizat implica folosirea masinilor cu masa mare, care cauzeaza vibratii din cauza miscarilor. Aceste masini vor fi echipate cu amortizoare, deoarece acestea au masa mare si atunci cand sunt goale.

Utilajele de constructie si autovehiculele sunt principalele surse de zgomot si vibratii in timpul perioadei de constructie a proiectului. Aceste surse sunt dispersate in zona de interventie urbana a Municipiului, au caracter discontinuu si fluctuatii ale intensitatii. Urmatorul tabel arata intensitatea generala a zgomotului produs de utilajele de constructie folosite in mod obisnuit.

Echipamente folosite la constructie - Nivel de zgomot (dbA)

Tabel nr. 11

Utilaj

(dbA)

Excavator

Buldozer

Basculanta

Masina de piloni

Betoniera

Troliu

Compresor pentru drumuri

Camion greu

Pistol de nituire

Zgomotul de la sursa si cel din zona invecinata au caracteristice acustice corespunzatoare naturii echipamentului si pozitiei acestuia in timpul perioadei de constructie.

In general zgomotul, este influentat de factori precum:

viteza si directia vantului;

temperatura si inclinarea vantului;

absorbtia valurilor acustice de pamant/sol (efectul pamant/sol);

absorbtia aerului (in functie de presiune, temperatura, umiditate relativa, frecvanta zgomotului);

altitudinea reliefului;

tip de vegetatie.

Echipamentul mentionat mai sus produce intre 70 dB (A) si 110 dB(A) in conditii de functionare normala.

Limita de toleranta impusa de legislatia romaneasca – 65dB(A) – pentru zgomotul produs de fabricile de ciment/asfalt, fabricile de sortare/macinare.

In consecinta activitatea desfasurata prin proiect va crea disconfort populatiei, tinand cont si de faptul ca lucrarile se desfatoara in intravilanul orasului, in zona de locuinte si functii complementare, insa disconfortul va fi pe termen scurt si discontinuu.

Altfel, nivelul de zgomot la fatadele si in interiorul caselor va trebui sa fie monitorizat periodic, pentru a se lua masurile necesare pentru limitarea nivelului de zgomot.

In ceea ce priveste traficul de lucru prin strazile traversate, se estimeaza ca nivelurile de zgomot la marginea drumului pot atinge Leq.24h mai mare de 80dB(A), valoare maxima admisibila impusa de STAS 10009/ 88, acustica urbana, pentru drumurile folosite categoria II, ca urmare a suprapunerii traficului generat de lucrari cu traficul cotidian.

4.3.2. Determinarea nivelului de zgomot

Pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor protejat s-a calculat nivelul echivalent de zgomot pentru sursele semnificative de zgomot, la respectivul receptor, prin metoda aproximativa (simplificata dupa VDI 2714 - „Dispersia zgomotului in exterior' din 01/1988”)

LAeq(Sm) = LWAeq+ DI + K0-20•lg (Sm) -11 dB

unde:

LAeq(Sm) = nivelul de intensitate a zgomotului in locul imisiei (receptor), in dB

Sm = distanta sursa – locul imisiilor, in metri

LWAeq = nivelul de intensitate medie A a sursei in dB

DI = coeficientul dat de Directia de actionare = 0 ÷ - 20, in dB, in cazul nostru, s-a considerat traiectoria directa, cu atenuari datorate reliefului,

K0 = coeficientul dat de Unghiul spatial, corespunzatoare surselor in aer liber, deasupra solului, = 0.

In zona in care este amplasat obiectivul, receptorii protejati sunt reprezentati de, zonele rezidentiale, zonele cu cladiri de interes public, zonele cu obiective istorice protejate (conform PUG-ului Municipiului Ramnicu Sarat), zonele cu valoare peisagistica.

Tabel nr. 12

Valori limita ale nivelului de putere acustica garantat la sursa conform HG 1.756 din 2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu, produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor

Tipul echipamentului

Puterea neta

Instalata P (in kW)

Puterea electrica

Pel in kWm

masa in kg

Latimea de taiere L in cm

Nivelul de putere acustica admis in

dB/1pW

De la 1.01.2007

Buldozere, incarcatoare, excavator pe senile

P ≤ 55

P > 55

84 + 11 lg P

Buldozere, incarcatoare, incarcatoare–excavator pe pneuri,

Dumpere, Gredere, Compactoare pentru gropi de gunoi de tip incarcator, Automacarale actionate de motor cu combustie interna, cu contragreutate, Macarale mobile, Masini de compactat doar cu cilindri nevibratori, Finisoare de pavaj, Grupuri de actionare hidraulica

P ≤ 55

P > 55

82 + 11 lg P

Excavatoare, Ascensoare de santier pentru materiale, in constructii, Vinci pentru constructii, Moto-sape

P ≤ 55

P > 55



80 + 11 lg P

Posibilitatile de creare a unor stari de disconfort pentru populatia din zona ca urmare a zgomotelor si vibratiilor produse de activitatea proiectata sunt medii, avand in vedere amplasarea lucrarilor in interiorul localitatii.

Trebuie luat in considerare totusi, contributia substantiala, la zgomotul si vibratiile de fond produse in zona in care se vor desfasura lucrarile, de traficul auto cotidian si activitatile industriale si agricole locale.

De asemena, trebuie mentionat ca eventualele depasiri ale nivelului de zgomot pe strazile pe care se vor desfasura lucrarile, nu vor avea intensitate constanta pe tot parcursul zilei de lucru, functie de faza de lucru in care se afla strada respectiva. Prin urmare vor exista intervale orare, in cursul unei zile de lucru, cand nivelul de zgomot va fi putin influentat de lucrarile din cadrul prezentului proiect.

4.3.3. Sursele de generatoare de vibratii

Formele potentiale de impact generate de zgomot si vibratii aferente proiectului

vor cuprinde in general:

operarea vehiculelor grele si usoare pentru transportul personalului, materialelor si echipamentelor catre, de la si in perimetrul proiectului;

operarea utilajelor mobile si stationare, inclusiv camioane de transport, excavatoare, incarcatoare, macarale etc;

Sensibilitatea umana la vibratii este cea mai acuta la frecvente cu valorile intre 8 Hz pana la 80 Hz.

Tabelul de mai jos prezinta diferite grade de perceptie umana la vibratii continui.

Tabel nr. 13

Niveluri perceptibile de vibratii

Nivel aproximativ de vibratii

Grad de perceptie

0,10 mm

Insesizabil

0,15 mm

Prag de perceptie

0,35 mm

Abia perceptibil

1,0 mm

Perceptibil

2,2 mm

Usor perceptibil

6,0 mm

Puternic perceptibil

14,0 mm

Foarte puternic perceptibil

4.3.4. Masuri de diminuare a zgomotului

In vederea reducerii nivelului de zgomot, se vor lua urmatoarele masuri:

planificarea activitatilor generatoare de zgomote ridicate, astfel incat sa se evite o suprapunere a acestora;

pentru cazul in care nivelul de zgomot la limita amplasamentului, stabilit prin masuratori, va fi mai mare decat cel prognozat si zgomotele produse se vor resimti in zonele rezidentiale, activitatea va fi sistata, reluarea acesteia urmand a se face dupa montarea unor ecrane antifonice alcatuite din panouri detasabile, construite din structuri metalice usoare cu umplutura de materiale fonic izolante (spuma poliuretanica, vata de sticla etc), amplasate in vecinatatea zonelor maxime de emisii, pe directia sursa-receptor;

toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislatiei invigoare (H.G. 1.756 din 06.12.2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu, produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor).

Se recomanda ca activitatile ce se desfasoara pentru realizarea obiectivului analizat sa sa incadreze in STAS 10009/88, unde sunt specificate:

o       valorile admisibile ale nivelului zgomotului extern pe strazi, masurate la bordurile trotuarelor care limiteaza partea carosabila, stabilite in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv a intensitatii traficului);

o       precum si valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul urban.Acestea sunt redate si in tabele de mai jos.

Tabel nr. 14

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila conform STAS 10009/88

Nr. crt.

Tipul de strada
(conform STAS 10144/1 - 80)

Nivel de zgomot echivalent Lech *)
dB(A)

Valoarea curbei de zgomot, Cz,
dB **)

Nivel de zgomot de varf, L10,
dB (A)

Strada de categorie tehnica IV,
de deservire locala

Strada de categorie tehnica III,
de colectare

Strada de categorie tehnica II,
de legatura

Strada de categorie tehnica I,
magistrala

echivalentul nivelului zgomotului este calculat diferit pentru perioada de ziua si cea de noapte conform STAS 6161/1-79.

** evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseste doar in cazul zgomotului cu pronuntat caracter static.

*** pentru proiectul lucrarilor trebuie sa se adopte masurile necesare pentru a obtine nivelele echivalente (masurate actual), pe cat de aproape posibil de valorile minime din tabel, fara a fi aceptata depasirea valorilor maxime.

Tabel nr. 15

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot

la limita zonelor functionale din mediul urban conform STAS 10009/88

Nr. crt.

Spatiul considerat

Nivel de zgomot echivalent Lech
dB(A)

Valoarea curbei de zgomot, Cz,
dB

Parcuri, zone de recreere si odihna, zone de tratament balneo-climatic

Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii

Stadioane, cinematografe in aer liber

Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber

Incinta industriala

Parcaje auto

Parcaje auto cu statii service subterane

Zone feroviare **)

Aeroporturi ***)

*Timpul care se ia in consideratie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunzator duratei de serviciu.

** Limita zonei feroviare se considera la o distanta de 25 m de axa liniei ferate celei mai apropiate de punctul de masurare.

***Valorile au fost stabilite tinand seama de prevederile STAS 10183/3-75.

In general aceste activitatile de excavare si umplere sunt dominate de spectrul de frecvente joase, dificil la ecran si vibratii, care nu se fac simtite decat daca ating valori neglijabile.

4.3.5. Masuri de diminuare a vibratiilor

Se recomanda ca activitatile ce se desfasoara pentru realizarea obiectivului analizat sa sa incadreze in

STAS SR 12025/1-94, unde sunt specificate efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra cladirilor sau partilor de cladiri.

STAS 12025/- 94 stabileste metodele de masurare a parametrilor vibratiilor aferenti produse de traficul rutier, propagate prin strazi si care afecteaza cladiri sau parti de cladiri.

Standardul romanesc SR 12025/2-94 - acustica in constructii unde sunt specificate efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladiri; stabileste, de asemenea, limitele admisibile pentru locuinte si cladiri socio-culturale precum si pentru ocupantii acestora, care pot fi afectate de vibratii produse de utilaje interne/externe sau de vibratii propagate ca urmare a traficului rutier de pe strazile din apropiere.

Utilajele folosite sa respecte instructiunile prevazute in cartea tehnica;

Se recomanda sa nu fie folosite un numar prea mare de utilijate in acelsi timp in acelasi punct de lucru.

Tabel nr. 16

Niveluri admisibile de vibratii – Ocupanti (dupa Tabelul 3, SR 12025/2-94)

Nr.

Tip de cladire

Curba combinata admisibila

Locuinte (locuite permanent)

Dormitoare, hoteluri, case de oaspeti (locuite temporar)

Spitale, clinici

Scoli

Gradinite

Cladiri tehnologice/administrative si cladirile auxiliare acestora (ateliere

mecanice, depozite, spatii de depozitare)

Cladiri comerciale

Observatii: Conform SR 12025/2-94. Avc se refera la o curba combinata in domeniul 1-2 Hz pentru curbe de vibratii transversale si in domeniul 8-80 Hz pentru curbele de vibratii longitudinale. Pentru domeniul 2- 8 Hz se estimeaza o interpolatie liniara intre cele doua curbe. Cifrele din coloana Avc reprezinta nivelul acceleratiei pentru o frecventa cu valoarea de 2 Hz, exprimata in decibeli si cu valoarea de referinta de 10-6 m/s2.


Emisii admisibile de vibratii – niveluri admisibile (ocupanti)

Tabel nr. 17

Niveluri admisibile de vibratii – Structuri (dupa Tabelul 1, SR 12025/2-94)

Nr.

Tip de cladire

Niveluri admisibile de rezistenta

Structuri rigide (cu ziduri portante, ziduri din caramida si/sau ziduri nucleu de beton monolit sau pre-turnat)

Cladire P+4, cu inaltime de pana la 15 m

C1

Cladire P+4 pana la 10 etaje, inaltime 15-35 m

C2

Constructii cu etaje/in cadre, parter pana la 10 etaje

cu o singura deschidere

C2

cu deschideri multiple

C3

Emisii admisibile de vibratii – niveluri admisibile (structuri)

(dupa Figura 1, SR 12025/2-94)


In ceea ce priveste vibratiile, chiar daca sunt motive ca acestea sa apara in cadrul lucrarilor de pamant, in special in cazul echipamentelor grele, drumurile analizate nu au o fundatie pe baza de roci, si in sistemul drumului sunt inserate straturi care au rolul sa sparga vibratiile.

Totusi, ocazional, pot fi inregistrate depasiri ale nivelurilor admisibile de vibratii in conditiile in care traficul rutier nu va fi oprit definitiv pe strazile in lucru. Se estimeaza ca aceste depasiri nu vor avea aceeasi intensitate pe parcursul unei zile de lucru sau pe parcursul unei saptamani, acestea variind functie de utilajele folosite si de complexitatea lucrarilor.

Receptorii pentru zgomotul si vibratiile asociate executarii acestui proiect sunt:

personalul care executa lucrarile;

locuitorii zonei in care se executa lucrarile;

cladirile sau structurile cu valoare culturala sau istorica, dupa cum au fost identificate in Planul Urbanistic General, care pot fi sensibile la efectele vibratiilor si sunt situate in amplasament sau langa limitele amplasamentului proiectului.

4.4 Solul

4.4.1. Caracteristicile solurilor

Solurile predominante din Campia Ramnicului sunt cernoziomurile (caracteristice stepei) si cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire). Ambele tipuri sunt din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate.

In lungul raului Ramnicu Sarat si afluentii acestuia s-au format soluri higromorfe si salsodisolurile.

4.4.2. Surse de poluare/degradare a solurilor

a. Surse de poluare/degradare existente

Prin poluarea solului se intelege orice actiune care produce dereglari in functionarea normala a solului, ca factor de mediu. Aceasta se exprima prin afectarea capacitatii bioreproductive. Geneza si evolutia tipurilor de sol sunt legate in mod direct de substratul geologic, conditiile de clima si vegetatie, de etajarea reliefului, de influenta apelor freatice precum si de interventia omului.

Avand in vedere gradul mare de antropizare si complexitatea activitatilor desfasurate in amplasamentului analizat, de la activitati industriale si agricole, la cele de recreere si spatii cu valoare peisagistica, solul prezinta profunde transformari fata de starea initiala.

In zona de interes sunt prezente:

0,00-0,70 m sol vegetal

0,70-20,00 m stratul de loess (argile prafoase si prafuri argiloase) cu o adancime fluctuanta situata la 18-20m.

Din punct de vedere al folosintei, solurile din cadrul amplasamentului se incadreaza in categoria „sensibile” conform OMAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea „Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului”.

b. Surse de poluare/degradare posibile

Activitatile propuse prin prezentul proiect nu vor afecta solul intr-o masura mai mare decat au facut-o, in trecut, activitatile antropice de dezvoltare urbana.

Pe amplasamentul analizat, datorita activitatilor specifice de excavare structura solului si subsolului va fi afectata.

Sursele posibile de poluare a solului, sunt in principal urmatoarele:

scurgerile accidentale de combustibili si lubrifianti la alimentarea utilajelor sau la executia lucrarilor de revizii, reparatii;

excavatiile/decaparile, frezari, scarificari, rambleierile realizate pentru executarea infrastructurii rutiere si a reteleleor urilitare;

infiltrarea in sol a pulberilor si a SO2 si NOx si reactiile chimice in contact cu apa;

deseurile solide (deseuri menajere).

Poluarea cu particule de praf

Se iau in considerare pulberile fine rezultate din manevrarea solului si a materialelor de constructie si din arderea combustibilor.

Suprafetele de sol pe care se depoziteaza 300 – 1000 g praf /m2/ an, pot fi afectate de modificarea pH-ului si sunt susceptibile de modificari structurale.

Poluarea cu SO2 si NOx

Acesti oxizi sunt considerati substantele cele mai responsabile pentru depunerile acide. Procesul formarii de depozite acide incepe prin intrarea substantelor poluante in atmposfera, iar in contact cu lumina solara si vaporii de apa, formeaza compusi acizi. In alte cazuri gazele pot atrage praf sau alte particule care ajung pe sol in forma uscata. Depunerile acide pot aparea la distante variabile si in general este dificil sa se identifice sursa exacta si sa se cuantifice concentratiile la nivelul solului.

Efectul acestor depuneri, in special al ploilor acide, este acidificarea solului, care determina saracirea microfaunei acestuia, crearea conditiilor de anabioza pentru mai multe plante si reducerea capacitatii productive a solului.

Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punctul de vedere al protectiei mediului reprezinta obligatia factorilor implicati in limitarea efetelor adverse asupra solului si subsolului in timpul fazei de constructie.

Materialele care urmeaza sa fie folosite in timpul lucrarilor de constructie nu prezinta un mare risc de poluare a solului.

Cel mai important aspect este reprezentat totusi, de masa de pamant ce va suferi diverse procese. Acest aspect se refera la lucrarile de pamant care duc la degradarea solului in zona de lucru, prin determinarea unor modificari structurale in profilul solului. In zonele afectate, refacerea completa a vegetatiei are loc intre 5 si 15 ani.

4.4.3. Prognozarea poluarii/degradarii solului

Impactul activitatilor pe amplasamentul analizat, asupra solului si subsolului, va fi unul negativ ca urmare a faptului ca principala activitate este cea de excavare/decapare in urma careia stratul de sol vegetal va fi indepartat si se va schimba aspectul morfologic al zonei prin excavatii si rambleieri.

Solul, a carei decapare este necesara, va fi depozitat separat in amplasamentul analizat. El urmeaza a fi reutilizat la lucrarile de reabilitare a spatiilor verzi degradate sau la realizarea aliniamentelor stradale. Depozitarea solului vegetal se va face prin nivelare cu buldozerul intr-un singur strat de maxim 1,0 m.

Executia lucrarilor de descopertare se va face prin taiere mecanica cu buldozerul sau excavatorul.

Pe amplasamentul analizat din cauza, activitatilor de excavare, structura solului si subsolului va fi afectata.

Se prognozeaza manifestarea urmatoarelor impacturi asupra solului zonal:

deranjarea orizonturilor de sol; lucrarile de descopertare vor consta din excavarea, evacuarea si transportul surplusului de pamant (loess si sol fertil);

pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de exploatare etc.

Din cauza excavarilor, pe aceste suprafete este afectata flora si microfauna si are loc o modificare geochimica naturala a elementelor solurilor.

Se va acorda o atentie deosebita recuperarii si conservarii, incepand cu stabilirea grosimii si continuand cu excavarea, transportul, depozitarea si conservarea acestuia.

Titularul de activitate are in vedere amenajari care sa pastreze calitatea solului de pe suprafetele imediat invecinate celor care vor fi direct afectate prin lucrarile de exxcavare si rambleiere.

Solul inlaturat de pe aceste suprafete, va fi depozitat temporar in amplasament, urmand a fi folosit ulterior pentru reabilitarea spatiilor verzi sau pentru realizarea unora noi (jardiniere, aliniamente stradale).

Operarea prezenta si viitoare a drumurilor va avea ca rezultat, in timpul intregii perioade de functionare a acestuia, concentratii mai mici de pulberi in suspensii si concentratii similare cu a celor din prezent de Pb SO2, NOx, CO.

Efectele acestor substante poluante la nivelul solurilor sunt variate, cele mai importante fiind:

Modificarea pH-ului solului din cauza depunerilor acide;

Acumularea metalelor grele in sol, urmata de contaminarea biotei

Din totalul de emisii poluante produse de trafic, se considera ca 40 % se vor depune la distante de pana la 100 m pe solul de pe ambele parti ale drumului. In acelasi timp, va fi posibil sa se delimiteze o zona sensibila care include o sectiune larga de 30 m pe ambele parti ale drumului si pe intreaga sa lungime (aproape intreaga cantitate de poluanti se va depune aici).

Solubilitatea si liantii metalelor grele in soluri sunt influentati de conditiile de oxidare, in special de reactiile de absorbtie si desabsorbtie, precum si de procesele de formare a compusilor complecsi organici si minerali.

In cazul unei reactii acide a solului, absorbtia de metale grele reprezinta un mecanism de tampon.

Ploile au un rol important in incarcarea solului cu diverse substante poluante. Se mentioneaza ca ploile, pe langa faptul ca 'spala' atmosfera de substante poluante si le depun in sol, le transporta catre afluenti. Trebuie mentionat de asemenea ca ploile faciliteaza poluare adanca a solului, iar acest fenomen nu poate fi evitat.

4.4.4. Masuri de diminuare a impactului

Se vor lua urmatoarele masuri de diminuare a impactului:

reducerea impactului in aceasta faza se va face prin limitarea pe cit posibil a timpului de executie si managementul adecvat al aprovizionarii cu materiale/utilaje;

se recomanda indepartarea solului impurificat in momentul in care se identifica deversari accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilaje;

in momentul in care se identifica deversari accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilajele de exploatare si mijloacele de transport se trece la indepartarea imediata a scursorilor prin folosirea de materiale absorbante care au fost depozitate in locuri special amenajate; solul impurificat cu produse petroliere sau uleiuri minerale va fi indepartat.

solul se va depozita temporar pe amplasamentul analizat; solul vegetal va fi reutilizat la lucrarile de reabilitare ecologica a spatiilor verzi (aliniamente stradale).

Pentru depozitarea solului se vor respecta urmatoarele conditii:

suprafata de teren ocupata sa fie cat mai redusa si neproductiva;

amplasamentul depozitului sa fie cat mai aproape de locul de folosire pentru reducerea consumurilor de combustibili si implicit a emisiilor;

precipitatiile atmosferice sa nu-l degradeze, impurifice, imprastie sau altereze prin depunerea de substante nocive;

depunerea se va face astfel incat sa se asigure stabilitatea materialului.

Titularul de activitate va avea in vedere amenajari care sa pastreze calitatea solului la standardele terenurilor „sensibile

Prin masurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substantial diminuate. Lucrarile de reconstructie ecologica constau in acoperirea cu sol vegetal in asa fel incat suprafetele afectate sa se incadreze in ambientul natural al zonei.

Pe toata perioada executarii obiectivului sunt interzise urmatoarele activitati:

depozitarea materiilor prime si materialelor auxiliare pe suprafete neprotejate, destinate altor functiuni decat depozitare;

depozitarea deseurilor menajere/tehnologice in zone destinate altor functiuni decat depozitare,

orice depozitare necontrolata in zone destinate altor functiuni;

deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru mijloacele de transport se va efecua in afara amplasamentului, la sediul unitatii, in spatii speciale, destinate intretinerilor si reparatiilor auto, iar daca acest lucru nu este posibil se vor lua masuri de protectie a solului, prin recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc)

4.5. Subsolul

4.5.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus

Din punct de vedere tectonic, amplasamentul analizat este situat in Platforma Moesica.

Fundamentul Campiei Romane si implicit si al Campiei Ramnicului este situat la adancimi variabile, adancimi ce cresc in fata arcului carpatic. Acesta este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi, proterozoice si paleozoice.

Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.

Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Ramnicului s-a facut relativ continuu.

La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri, argile si loess care au dus la transformarea lacului pontic (ce acoperea intreaga suprafata a Campiei Romane) in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud.

Cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est la grosimi considerabile, peste 35 m grosime.

Suprafata Campiei Romane inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile, precum si de la vest la est, cum s-au retras apele lacului Cuaternar.

In cadrul amplasamentului analizat si in vecinatatea acestuia nu sunt obiective geologice protejate.

4.5.2. Impactul prognozat

Nu va exista un impact deosebit asupra subsolului, avand in vedere faptul ca proiectul se desfasoara intr-un amplasament unde exista interventie antropica similara.

4.5.3. Masuri de diminuare a impactului

La proiectarea si executia lucrarilor de constructii civile si industriale, cat si a retelelor edilitare se vor respecta prescriptiile normativului P7-2000, privind fundarea pe pamanturi sensibile la umezire (PSU):

temperatura medie anula = + 140 C;

temperatura minima absoluta anula = - 230 C;

temperatura maxima absoluta = + 410 C;

Precipitatiile medii anuale au valoarea de 730 mm.

Adancimea de inghet conform STAS 6054 / 1997 este de - 0.90 m de la cota terenului natural sau decapat. Potrivit 'Normativului P 100 / 2006' terenului ii corespunde urmatorii coeficienti seismici: ag = 0,32 g si Tc=1,6 s.

4.6. Biodiversitatea

Corespunzand etajului altitudinal de 100-200 m, elementele de ecologie sunt caracteristice acestui interval, specifice zonelor de stepa ce caracterizeaza estul Campiei Romane.

Vegetatia

Vegetatia din zona Municipiului Ramnicu Sarat apartine silvostepei in ariile din vest cu altitudini mai mari de 100 m, foarte puternic modificata de agricultura. In acest etaj apar izolat palcuri de stejar pedunculat, amestecuri de stejar brumariu si stejar pufos (la nord de Ramnicu Sarat) iar pe interfluviile dintre Ramnicu Sarat si Focsani se evidentiaza si ulmul.

Arbustii sunt reprezentati de paducel, porumbar, maces, soc, sanger etc. iar etajul ierbaceu polygonatum latifolium, geum urbanum, valeriana officinalis.

Stepa se intalneste intre altitudinile de 20 – 100 m. Stepa desi foarte puternic modificata de catre activitatile economice se mai pastreaza pe versantii improprii agriculturii sau pe pasunile din apropierea satelor si este reprezentata de asociatii secundare sau derivate din cele initiale cu pelinita (Artemisia austrica), firita (Poa bulbosa) si barboasa iar pe ternuri intelenite specii de pir (Agropyrum sp.) sau ceapa ciorii (Gagea pusilla).

Elemente intrazonale apar in lungul principalilor colectori reprezentate de plop (Populus sp.), salcie (salix sp.), Agrostis alba, Trifolium repens, unde s-au format soluri higromorfe, iar pe salsodisolurile formate in estul si in nord-estul orasului Ramnicu Sarat cresc balanica, Sueda maritima, Artemisia marina, saracica (Salicornia europae).

Fauna

Fauna concorda cu tipul de vegetatie in care este prezenta. Astfel in zona de campie domina rozatoarele mici (popandau, harciog, orbete, cartita, dihor, diferite specii de soareci) dar si iepuri, vulpi si multe specii de pasari.

Ihtiofauna este slab reprezentata datorita mineralizarii accentuata a apelor de suprafata putand doar sa mentionam unele populari cu peste in apele din aria mai inalta.

Arii protejate

In amplasamentului analizat nu exista, arii protejate sau situri incluse in reteaua NATURA 2000.

In Planul de Amenajare al Teritoriului, s-a marcat o zona cu valoare peisagistica in apropierea zonei de interventie urbana a proiectului, mai exact in lungul Raului Ramnicu Sarat, de-o parte si de alta a DN 2.

4.6.1. Surse de poluare/degradare

Vegetatia din apropierea zonelor in care se vor executa lucrarile poate fi afectata potential de polutarea cauzata de pulberile ridicate de mijloacele mecanice utilizate in timpul lucrarilor.

Intensitatea unor poluari/degradari ale biodiversitatii este diminuata si din urmatoarele considerente:

modificare antropica accentuata a amplasamentului;

valoarea biotopurilor si biocenezelor foarte redusa;

existenta imobilelor, retelelor edilitare care traverseaza amplasamentul si care au determinat modicari ale componentei floristice si faunistice initiala;

inexistenta unor arii protejate sau a unor situri incluse in Reteaua NATURA 2000.

4.6.2. Impactul prognozat

Diversitatea speciilor de plante si animale, in amplasamentul analizat, este foarte redusa.

Gradul ridicat de antropizare a amplasamentului face ca lucrarile proiecate sa nu aibe impact semnificativ asupra biodiversitatii.

Lucrarile nu vor deteriora spatiile verzi existente, dimpotriva, ele vor fi reamenjate si chiar vor fi create spatii verzi noi.

Impuritatile din aer au diverse consecinte nocive asupra plantelor cum sunt:

lezarea frunzelor pe portiuni sau in totalitate;

modificari de culoare a frunzelor care se usuca;

distrugerea plantei.

Cele mai multe efecte nocive se exercita asupra frunzelor, fie direct, prin patrunderea substantelor toxice prin stomate, fie prin depunerea pe suprafata lor.

Impactul din timpul fazei de constructie apare in orice caz cu o intensitate scurta,

pentru ca aceasta provoaca alterari temporare ale functionarii fiziologice a vegetatiei.

Prin spalarea atmosferei de catre precipitatii si prin sedimentarea particulelor si gazelor toxice se poate produce modificarea compozitiei apei si solului, precum si cresterea capacitatii toxice.

Impactul substantelor poluante existente in perimetrul de lucru asupra vegetatiei si

microfaunei este cauzat de particule. Intr-un sens mai larg, particulele sunt responsabile de acoperirea partilor aeriene ale plantelor, dandu-le un aspect si culoare specifice. Aceasta caracteristica este insotita de fenomeme de nanism si cloroza, prezenta leziunilor si lipsa rodului la plantele poluate. Stratul de particule de praf contribuie la inchiderea stomatei, reducerea cantitatii de clorofila si la diminuarea procesului de fotosinteza, ducand la asfixierea si apoi moartea plantelor;

Fauna, desi putin reprezentata in cadrul amplasamentului analizat, chiar daca va fi relativ perturbata, exista habitate asemanatoare in apropiere. Prin urmare, nu se poate vorbi de un impact major din acest punct de vedere.

Microfauna de pe zona decopertata va dispare aproape in totalitate ea putand fi refacuta prin refolosire stratului vegetal existent anterior si depozitat separat.

Pentru macrofauna protejata din zona studiata principalul factor perturbator il poate constitui stressul cauzat in mare masura de zgomotului produs de activitatea de excavare.

Desi poluantii eliberati in atmosfera pot avea efecte nocive asupra vegetatiei si faunei, datorita cantitatilor mici si a concentratiilor acestora, care se vor situa sub limita maxim admisa de normativele in vigoare, se poate aprecia ca nu vor avea efecte negative majore asupra starii de sanatate a vegetatiei si faunei din zona.

Lucrarile proiecate nu vor avea un impact semnificativ asupra speciilor de plante/animale existente in zona amlasamentului analizat, avand in vedere interventiile antropice anterioare care au dus la modificarea vegetatiei initiale si la aparitia uneia secundare, cosmopolite.

4.6.3. Masuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului produs de activitatea din amplasamnetul analizat, titularul de activitate va avea in vedere urmatoarele:

utilizarea combustibililor cu continut redus de sulf;

mentinerea in stare buna de functionare a utilajelor folosite in timpul lucrarilor de excavare;

folosirea utilajelor in limita strictului necesar;

gestionarea corespunzatoare a deseurilor;

masurile prezentate pe larg in capitolele anterioare, privind reducerea emisiilor de zgomot si pulberi in suspensie;

refacerea terenurilor prin inierbari.

De asemenea, se vor respecta, prevederile art 9 din Legea 24 din 2007, privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane.

4.7. Peisajul

4.7.1. Informatii despre peisaj

Geomorfologic, Municipiul Ramnicu Sarat se incadreaza in in unitatea geografica Campia Ramnicului, subunitate a Campiei Romane.

Din punct de vedere genetic, Campia Ramnicului este o campie piemontana, formata la iesirea raului Ramnicu Sarat din Subcarpatii Curburii unde, datorita nivelului de baza local si rupturii de panta, are loc o depunere brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua hidrografica sub forma unor campii de imprastiere (sau delte continentale) cu aspect piemontan.

Din punctul de vedere al genezei, altimetriei si formelor de relief, Campia Ramnicului a fost divizata de catre geomorfologi in:

campia de glacis (glacisul Ramnicului) – sectorul mai inalt, fragmentat de catre reteaua hidrografica alohtona, alcatuit din campuri asimetrice despartite de vaile raurilor; este cosiderata o treapta de tranzitie, de interferenta intre dealurile subcarpatice si campie.

campia piemontana joasa (Piemontul Ramnicului) – aproape nefragmentat cu campuri intinse, cvasiorizontale, strabatute de vaile inguste ale raurilor care isi pierd terasele sub cuvertura groasa sedimentara.

Specificul climei acestei regiuni este dat de pozitia regiunii in proximitatea curburii Carpatilor si a orogenului nord Dobrogean, dispozitia in trepte a reliefului si de principalii centri barici care actioneaza peste Sud – estul Europei.

Pozitia in proximitatea celor doua obstacole orgrafice determina:

canalizarea maselor de aer rece, polar sau arctic, generate de anticiclonii est-european si scandinav (si devierea acestora coform efectului Coanda, Nicolaie Ion-Bordei,1988) si producerea unor vanturi cu directie predominanta nordica (21,2 %) sau nord-estica (15,9%) la Ramnicu Sarat;

generarea efectelor foehnale la coborarea maselor de aer cu circulatie vestica pe versantul extern al curburii carpatice. Aceste efecte de foehn se concretizeaza in radiatia solara cu 2,5 kcal/cm2 /an mai mare decat in zonele neafectate (120 kcal/cm2/an in aria subcarpatica, 121 – 122 kcal/cm2/an la Ramnicu Sarat si peste 125 kcal/cm2/an in extremitatea estica), temperaturi medii anuale cu 0,5o C mai mari, nebulozitate mai mica cu 0,5 zecimi, umezeala velativa mai mica cu 2%, precipitati usor diminuate si fenomene de iarna mai putin frecvente si mai putin intense.

Reteaua hidrografica Campiei Ramnicului este formata de raul Ramnicul Sarat si afluentii acestuia.

Ramnicul Sarat izvoraste de sub varful Furu si se varsa in Siret. Izvoarele lui sunt socotite Malusel Martin Curcubata care se unesc la poalele muntelui unde datorita confluentei cu alte paraie (Furul Ramnicelul Moldoveanul Saratel Saritoarea, toate afluenti de stanga), a format o depresiune eroziva numita Intre Ramnice. In aria dealurilor inalte estice a creat un defileu (la cota 410 m), datorita cursului sau transversal ce se continua pana in dreptul localitatii Bicestii de Jos. In acest sector primeste un important afluent tot pe stanga, Motnaul (18 km lungime si un bazin de 56 km2 ), si unul mai mic pe dreapta Cataul.

Daca in aria deluroasa directia raului este predominant nord-vest sud-est (in forma de S intors) la contactul glacisului cu Piemontul, directia sa se schimba brusc spre nord-est datorita subsidentei din campia Siretului inferior. In acest sector de curs inferior primeste un alt afluent important tot pe stanga, Cotatcu cu afluentul Slimnicul, avand un bazin de 300 km2 cu izvoarele in aria deluroasa

Reteaua hidrografica prezinta o alimentatie mixta, pluvionivala, cu o participare a componentei subterane in proportie de 10 – 35% si cu cel mai mare procent al scurgerii primavara (43.9% Ramnicul Sarat la Tataru) si cel mai mic in sezonul de vara – toamna si iarna.

Debitul raului este de cca. 1,95 m3/s, dar in anumite conditii pot sa ajunga la valori exceptionale, 282 m3/s in noiembrie 1966.

Debitele minime sunt atinse in general la sfarsitul verii si toamna si duc cateodata la secare. Mai trebuie mentionat si debitul solid care are cele mai mari valori din tara in aceasta zona 7,8 kg/m3/s.

Adancimea la care se gaseste nivelul freatic variaza de la 40 m in campia inalta, datorita prezentei pietrisurilor de Candesti, pana la 10 – 20 m in campia joasa.

In ceea ce priveste chimismul, acesta este clorurat in campia joasa si in zonele deluroase in care afloreaza depozite salifere. Mineralizarea este in general mare, peste 5g/l in estul campiei Ramnicului si in zonele cu depozite salifere.

La contactul glacisului cu aria subcarpatica apar izolat ape arteziene alimentate din zona montana invecinata.

In amplasamentul analizat suprafetele plantate sunt reprezentate de:

parcuri si zonele de recreere;

aliniamentele stradale;

gardurile vii de protectie.

In zona de interventie urbana sunt prezente urmatoarele zone functionale, conform Planul Urbanistic General al Municipiului Ramnicu Sarat:

zona de locuinte si functii complementare

zona centrala si alte zone cu functiuni complexe de interes public;

zona unitati industriale/unitati agricole;

zona de parcuri/complexe sportive;

zona gospodarire comunala/cimitire;

zona cu valoare istorica;

4.7.2. Impactul prognozat

Implementarea proiectului va avea urmatoarle efecte imediate:

cresterea sigurantei in exploatare a infrastructurii rutiere si a retelei de apa

fluidizarea circulatiei prin:

o       crearea unor sensuri giratorii (acolo unde acest lucru este posibil) si prin stabilirea unor sensuri unice, interdictii de stationare,etc,in masura in care nu se impun masuri de exproprieri.

intersectia b-dul Digului cu strada M. Kogalniceanu

sistematizarea rutiera a zonei Aferente Sediului Primariei Municipiului Ramnicu Sarat.

sistematizarea rutiera a zonei aferente Garii.

o       realizarea unei rute de iesire spre Focsani pentru autovehiculele mai grele de 3,5 tone, prin refacerea structurii rutiere a b-dului Digului (pe partea stanga a accesului spre Ramnicu Sarat) si a strazii Dorobanti.

cresterea sigurantei participantilor la trafic prin:

o       amplasare unor camere video in principalele zone de interes.

Lucrarile propuse a se realiza se incadreaza in peisajul de ansamblu al zonei. Prin acest proiect se doreste imbunatatarea aspectului general al peisajului urban din Municipiului Ramnicu Sarat.

Totusi, se estimeaza ca, in perioada de executie, in amplasamentul analizat se vor genera cantitati importante de pulberi sedimentabile, din urmatoarele motive:

excavatiilor necesare realizari sau extinderii infrastructurii rutiere, a retelelor edilitare si a sistemului de gospodarire a apelor proiectate;

manipularii solului vegetal.

4.7.3. Masuri de diminuare a impactului

Strazi

In cadrul modernizarii si reabilitarii tramei stradale se va tine cont de

structurile rutiere proiectate; acestea se vor alege in functie de natura si frecventa traficului si vor rezulta si in urma stabilirii unei solutii unitare de colectare si evacuare a apelor pluviale.

caracteristicile traficului de perspectiva si actiunii repetate a inghet-dezghetului.

La proiectare se va urmari in permanenta ca prin solutiile recomandate sa se realizeze siguranta in exploatare a lucrarilor, obiectiv prioritar in activitatea de administrare a retelei de strazi.

Astfel, noile tipuri de imbracaminti bituminoase asigura imbunatatirea caracteristicilor de suprafata prin:

imbunatatirea vizibilitatii pe timp de ploaie datorita reducerii efectului de orbire prin reflectie prin dispersia mai buna a luminii primite;

evacuarea mai rapida a apelor pluviale;

diminuarea fenomenului de acvaplanare.

La proiectare se va recomanda utilizarea numai a materialelor agrementate tehnic si cu termene de garantie care sa se incadreze in durata de viata estimata.

Instalatii electrice

instalatiile electrice care vor fi realizate doar pe strazile ce fac obiectul prezentei documentatii tehnice.

lucrarile se vor efectua cu respectarea normelor de protectie a muncii.

Reabilitare retele de apa

se vor inlocui retelele de alimentare cu apa aflate in stare de degradare sau care sunt mai vechi de 30 ani.

Mobilier urban, spatii publice

se va realiza un proiect tip de statie de autobus tip refugiu si se vor gasi locuri in care acesta sa fie amplasat de-a lungul traseelor existente in Municipiu.

se vor realiza elemente de mobilier urban, jardiniere, bancute, garduri, semnale luminoase, etc.

se vor gasi solutii de imbunatatire a aspectului general al orasului din Zona de Interventie Urbana, acolo unde acest lucru este posibil

La alegerea speciilor vegetale se va tine cont de:

caracteristicile climatice ale zonei;

coerenta cu vegetatia si flora locala;

dezvoltarea bio-diversitatii;

capacitate de fixare rapida;

existenta pe piata;

intretinere nepretentioasa;

valoare estetica si naturalistica.

Se recomanda evitarea speciilor arborescente invazive, fie ele alohtone sau autohtone si utilizarea speciilor autohtone noninvazive.

De asemena, se recomanda consultarea unui specialist silvic pentru alegera speciilor floristice ce vor intra in componeta spatiilor verzi si a speciilor arboricole ce vor forma aliniamentele stradale.

4.8. Mediul social si economic din Municipiul Ramnicu Sarat

Orasul Ramnicu Sarat a cunoscut o continua crestere a populatiei in ultimii 30 de ani Aceasta lucru se datoreaza atat migratiei dinspre rural spre urban cat si sporului natural pozitiv.

Intreaga dezvoltare economica se reflecta in cresterea continua a nivelului de trai si al populatiei, constructii numeroase de locuinte in cartiere nou proiectate, extinderea de retele edilitare inclusiv gaze, construirea de dotari comerciale si prestari servicii.

Dinamica ultimilor 10 ani  indica o crestere de 20%, adica  o crestere mai mare fata de media pe tara.

Populatia Ramnicului Sarat a evoluat de la aproximativ 1000 de locuitori, in 1652, la 40 123 in 2007.

Incepand cu anul 1999, Ramnicu Sarat, s-a confruntat cu migratia populatiei. Aceasta evolutie demografica nu a fost uniforma, dupa cum arata statisticile, dar exista discrepante intre variate surse oficiale. La recensamantul din 2002 populatia era de 38 828.

Densitatea populatiei in Ramnicu Sarat este de 76 locuitori pe Km patrat, conform calculelor din 2005.

Evolutia densitatii populatiei reflecta reducerea numarului acesteia, in principal din cauza migratiei. Rata neta de migratie a fost negativa in majoritatea timpului in ultimii 15 ani, in special perioada dintre 1996 si 2000.

Rata anuala de crestere a populatiei a fost in general slaba, 1,7 la mia de locuitori in 2005. Rata de crestere a populatiei a fost negativa in anii 90, dar a devenit pozitiva in ultimii 5 - 6 ani.

4.8.1. Impact potential

Se estimeaza ca prin implementarea prezentul proiect nu se vor inregistra efecte deosebite in ceea ce priveste migratia populatiei, distributia populatiei pe sexe sau grupe de varsta la nivelul Municipiului Ramnicu Sarat.

In schimb se estimeaza o crestere a gradului de siguranta a populatiei si de informare a acesteia, ca urmare a instalarii unor camere video in principalele intersectii si respectiv a crearii unor puncte de informare plasate in zonele de interes ale Municipiului Ramnicu Sarat. Acestea vor fi de tip panouri cu monitoare touch-screen si vor putea furniza cetatenilor Municipiului si nu numai informatii referitoare la punctele de interes, temperatura, documentatii si acte necesare pentru obtinerea diverselor autorizatii, permisei de la autoritatile locale, etc.

Puncte de informare vor fi realizate in:

Cartier Centru_1bucata

Cartier Halelor_1 bucata

B-dul Digului intersectie cu Mihail Kogalniceanu_2 bucati

Zona Garii CFR_1 bucata

In acest sens se vor realiza racordari la o retea de tip network aflata in zona cu legatura, pana in zona in care se va amenaja serverul, in cladirea Primariei Municipiului Ramnicu Sarat. Se vor asigura:

Panoul propriuzis cu ecran touch-screen

Bransamentul la reteaua network

Serverul amplasat in Sediul Primariei,software,etc

Activitati economice principale in cadrul Municipiului Ramnicu Sarat

Industria – este principala activitate economica a municipiului Ramnicu Sarat cu o pondere de 66,9 % la venitul local. Municipiul dispune de o industrie cu ramuri diversificate:

industria energiei electrice

industria constructoare de masini si prelucrarea metalelor

industria chimica

industria materialelelor de constructii

industria alimentara

industria de confectii

Mica industrie reprezinta 2,5 % din economia locala, principalele domenii acoperite sunt acoperite de prelucrarea lemnului, fabricarea mobilei si productia de paleti.

Agricultura - sectorul agricol are o pondere de 2,5 % din economia locala. Din suprafata totala de 5285 ha, 3807 sunt terenuri agricole si 1479 sunt terenuri neagricole. Terenurile agricole au urmatoarea structura: 

terenuri arabile 3543 ha;

pasuni 217 ha;

fanete 7 ha;

vii 40 ha.

Componenta terenurilor neagricole este urmatoarea:

paduri 312 ha;

ape 44 ha;

terenuri neproductive 166 ha.

Se cultiva in special grau porumb orz floarea soarelui, plante de nutret, legume si leguminoase pentru boabe. Cele 40 ha de vie se afla in propietatea privata si sunt cultivate cu soiuri hibride. In Ramnicu Sarat se cresc 489 de bovine, 1.200 porcine, 1.215 ovine, 222 caprine, toate animalele sunt crescute in sectorul privat.

4.8.2. Masuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului pe care activitatea desfasurata in amplasamentul analizat o poate avea asupra asezarilor umane, asupra populatiei, sintetizam, in continuare, cateva din masurile esentiale pe care titularul de activitate le va avea in vedere:

folosirea utilajelor in limita timpilor de functionare necesari pentru activitatea proiectata;

mentinerea caracteristicilor tuturor utilajelor indicati de firmele constructoare;

utilizarea de echipamente si autobasculante performante, care sa nu produca un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise;

angajatii vor fi supusi unor examene medicale periodice;

pentru evitarea accidentelor de munca se vor respecta cu strictete normele de protectie a muncii, se vor efectua instructajele specifice generale la locul de munca.

respectarea Ordinului nr. 536 din 1997 al Ministrului Sanatatii privind respectarea limitelor maxime pentru nivelurile de zgomot (Leq) in cartierele de locuinte;

respectarea STAS 10009-88, privind limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban.

4.9. Conditii culturale si etnice

Ramnicu Sarat are o structura etnica omogena. Aproape 95% dintre locuitori sunt nativ romani, 4,6% - rromi. Restul de 0,4% din populatie este constituita din etnii variate. Exista rapoarte asupra numarului oficial de populatie rroma care indica o proportie de 10% din totalul locuitorilor.

In ceea ce priveste orientarea religioasa a oamenilor, mai mult de 99% din totalul populatiei este crestin ortodoxa iar restul apartine variatelor grupuri religioase.

4.9.1. Impact potential asupra conditiilor etnice si culturale

Nu este cazul

4.9.2. Impact potential asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice

Conform PUG-ului Municipiului Ramnicu Sarat, in cadrul localitatii sunt prezente 28 de obiective cu importanta istorica si arheologica conform PUG+ului Municipiului, dintre acestea in zona de interventie urbana a proiectului sunt prezente12 astfel de obiective, pe urmatoarele strazi:

Strada Aleea Primaverii;

Strada Mihai Eminescu nr.1;

Strada Constantin Brancoveanu nr.39;

Strada Nicolae Balcescu;

Strada Tudor Vladimirescu nr.10;

Strada Tudor Vladimirescu nr.11;

Strada Nicolae Balcescu;

Strada Matei Basarab nr.91;

Strada Dragaicii nr.5;

Strada Unirii nr. 23 A;

Strada Nicolae Balcescu nr.1;

Strada Tudor Vladimirescu nr. 17.

In zona de interventie urbana a proiectului nu exista monumente istorice aflate in Repertoriului Arheologic al Romaniei sau in Lista Monumentelor Istorice avizata de Ministerul Culturii si Cultelor in 2004.

4.9.3. Masuri de diminuare a impactului

respectarea standardul romanesc SR 12025/1-94 privind efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra cladirilor sau partilor de cladiri;

respectarea standardul romanesc SR 12025/2-94 privind acustica in constructii efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladiri. (Limite admisibile).

In cazul in care un obiectiv din cele enumerate mai sus se afla intr-o stare precara si se constata ca lucrarile ar putea afecta structura de rezistenta sau aspectul sau, lucrarile se vor efectua sub supravegherea unui reprezentant al administratiei publice locale in conditiile stabilite de comun acord intre executantul lucrarilor, beneficiar si reprezentantul administratiei publice.

5. Analiza alternativelor

5.1. Alegerea amplasamentului

Alegerea dimensiunilor amplasamentului si pozitionarea acestuia in cadrul Municipiului s-au facut functie de gradul avansat de degradare al mobilierului urban, disfunctionalitatile traficului auto si de bugetul alocat acestor lucrari de investitii.

In urma analizei situatiei existente s-au constata o serie intreaga de probleme cum ar fi:

gradul avansat de uzura si de deteriorare a partii carosabile;

lipsa sau degradarea avansata a bordurilor;

trotuare fisurate sau distruse din cauza radacinilor copacilor;

borduri sparte, lipsa sau dislocate cu neuniformitati in lungul strazilor;

spatii verzi neingrijite, alei pietonale degradate;

lipsa refugiilor pentru transportul in comun;

marcaje rutiere insuficiente si lipsa panourilor de informare a cetatenilor;

aglomerari ale traficului auto in zonele de interes ale Municipiului (cazul Cartier Halelor);

rezolvarea deficitara a intersectiei de la intrarea in Municipiul Ramnicu Sarat;

insuficienta locurilor de parcare in zone de interes cetatenesc ale Municipiului;

fluxuri auto sau pietonale improprii sau greoaie in divese parti ale Zonei de Interventie Urbana;

zone din reteaua de alimentare cu apa care sunt in stadiu avansat de uzura si care ar trebui inlocuite pe strazile pe care se intervine, astfel incat sa mai functioeze in parametrii, fara reparatii cel putin 5 ani.

Amplasamentul este situat in Zona de Interventie Urbana a Municipiului Ramnicu Sarat si cuprinde cartiere cu functiune preponderant rezidentiala.

Zona de Interventie Urbana se invecineza la Vest si la Sud cu Valea Ramnicului ,la Nord cu drumul spre Focsani si Podgoria ,iar la Est cu Calea Ferata si cu drumurile care duc spre Braila si spre Colibasi.

Fata de punctele cardinale Zona de interventie este situate pe axa lunga pe directia Nord-Sud,cu o insorire optima Sud-Est_Sud-Vest.

5.1.1. Descrierea alternativelor

S-a mers pe scenariul prefigurat in Tema de Proiectare, ca solutie initiala pentru modernizarea carosabilului si reabilitarea retelelor de apa care sunt in stare avansata de uzura. Astfel :

In prima varianta s-a optat pentru realizarea modernizarii si reabilitarii strazilor si a reabilitarii retelelor de apa, conform tabel, cu rezolvarea scurgerii apelor pluviale prin rigole prefabricate prevazute in profilul bordurilor prefabricate, cu scurgere naturala prin panta terenului sistematizata pana in zonele in care exista colector de ape pluviale in sistemul unitar existent. In acest caz, costurile de realizare ale lucrarilor sunt minime, folosesc intelligent pantele naturale ale terenului si rezolva local problemele rezultate din stadiul avansat de degradare al strazilor si a retelelor de apa.

In a doua varianta s-a conceput un sistem divizor de colectare a apelor pluviale care sa deverseze intr-o statie de epurare prin intermediul unui tampon format dintr-un bazin de retentie dimensionat pentru acoperirea necesarului de acumulare a apelor pluviale. In aceasta varianta, pe langa costurile legate strict de continutul temei de proiectare vor aparea costruri suplimentare legate de construirea unor bazine de retentie, extinderea statiei de epurare a orasului si lucrari de infrastructura, pentru realizarea colectarii apelor pluviale, prin devieri posibile de retele existente in trama stradala (cablaje, retea de gaze, termoficare, electricitate, apa, etc). Aceasta a doua varianta este extreme de scumpa (de cca 3 ori mai scumpa) si presupune pe langa lucrarile de asigurare a colectoarelor in sistem divizor si repararea tuturor strazilor afectate de aceste lucrari. Aceasta este o solutie tehnica proasta, deoarece refacerea portiunilor de asfaltic in acele zone, nu rezista in timp ducand la aparitia unor fisuri, discontinuitati in covorul asfaltic sau chiar afectari ale structurii rutiere existente prin infiltratii de apa. O astfel de solutie este posibila doar in cazul in care se reface in intregime structura rutiera a strazilor care colecteaza apele pluviale in sistemul divizor, solutie care ar fi si mai scumpa decat cea descrisa mai sus.

In urma analizei a reiesit ca varianta cea mai fezabila din punct de vedere tehnico–economic este varianta lucrarilor locale prin utilizarea judicioasa a terenului, cu solutii de refacere a structurii rutiere in functie de rezultatele studiului de trafic si cu inlocuirea unor tronsoane de alimentare cu apa , uzate, adiacente acestor drumuri ce se vor moderniza VARIANTA I.

Astfel, in varianta studiata in prezenta documentatie, in baza solicitarilor beneficiarului, s-a optat pentru varianta I, cu refacerea structurii carosabile, a bordurilor si trotuarelor si inlocuirea unor tronsoane de apa, acolo unde acestea se pot inlocui prin refacerea strazilor.

Celelalte lucrari de imbunatatire a calitatii vietii se vor realiza in Zona de Interventie Urbana, in acele locuri ce vor fi stabilite ca strategice, astfel incat rezultatul final al acestei Documentatii Tehnice sa duca la imbunatatirea unor aspecte negative din functionarea actuala a orasului. Ne referim la masuri de fluidizare a traficului, la cresterea sigurantei cetatenilor, informarea cetatenilor si cresterea calitatii vietii.

5.1.2. Strazile asupra carora se va interveni

Tabel nr. 18

Nr

Denumire strada

Categoria strazii

Tipul de lucrari propuse

22 Decembrie

III

Asfaltare/ Mobilier urban

9 Mai (de la intersectia cu Bisoca pana la intersectia cu Dorobanti )

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Jideni

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Oratia

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Unirii

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Dorobanti

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Topliceni

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Patriei

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Bisoca (de la  intersectia cu strada Unirii pana la intersectia cu strada Dorobanti)

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Pantazescu

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Dragaicii

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Dreptatii

III

Asfaltare/ Mobilier urban

D. Cantemir

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Florica Cristoforeanu

III

Mobilier urban

Poiana marului

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Muchiei

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Capitan Zaganescu

III

Asfaltare/ Mobilier urban

Dealului

III

Asfaltare

Matei Basarab

III

Mobilier urban (exemplu cosuri de gunoi,etc.)

Domneasca

III

Asfaltare/Mobilier urban/spatii verzi

Gh Lupescu

III

Mobilier urban

Principile Ferdinand

III

Asfaltare/ Mobilier urban/spatii verzi

Tudor Vladimirescu

III

Asfaltare/Mobilier urban/spatii verzi

Bulevardul Digului (din Dorobanti pana in strada Eminescu)

II

Asfaltare/Mobilier urban/spatii verzi

Mihai Eminescu

III

Asfaltare/Mobilier urban/ spatii verzi

Constantin Brancoveanu

III

Mobilier urban/ spatii verzi

Ion Mihalache (de la Principele Ferdinand la Matei Basarab)

III

Asfaltare/Mobilier urban/ spatii verzi

Nicolae Balcescu

III

Asfaltare/Mobilier urban/ spatii verzi

Alexandru Sihleanu

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Strada Lalelelor din Tudor Vladimirescu cu Pacii

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Strada Pacii (din Lalelelor pana in Elena Cuza)

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Crangu Meiului

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Horia (de la strada Balta Alba pana la Gara)

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Aleea Intrarea Teiului

IV

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Aleea Livezilor

IV

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Aleea Mioritei

IV

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Aleea Primaverii

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Colonel Buzoianu

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Fdt. Mihai Eminescu

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Piata Halelor

III

Asfaltare/Mobilier urban / spatii verzi

Pietei

III

Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

5.1.3. Reabilitare retea apa

S-au prevazut in Documentatia Tehnica de Avizare prin planse desenate, schite, date tehnice de principiu si devize urmatoarele categorii de lucrari de baza:

inlocuirea retelelor de alimentare cu apa aflate in stare de degradare, sau care sunt mai vechi de 30 ani;

Tabel nr. 19

Nr. crt.

Denumire strada

Categoria strazii

Lungime retea de apa

Vechime

Diametre

retea de apa

Jideni

III

36 ani

50 mm

Unirii

III

52 ani

100 mm

Oratia

III

33 ani

11/2’’

Muchiei

III

32 ani

50 mm

Poiana Marului

III

33 ani

50 mm

Mihai Eminescu

III

44 ani

100 mm

Crangul Meiului

III

55 ani

100 mm

Pacii

III

54 ani

70 metri

Aleea Intrarea Teiului

IV

38 ani

50 mm

Aleea Livezilor

IV

38 ani

50 mm

Aleea Mioritei

IV

38 ani

70 mm

Strada Primaverii

III

38 ani

200 mm

Colonel Buzoianu

III

38 ani

70 mm

Fundatura Mihai Eminescu

III

38 ani

100 mm

Piata Halelor

III

38 ani

100 mm

Lt. Pantazescu

III

38 ani

70 mm

Str Patriei

III

38 ani

100 mm

Str Bisoca

III

38 ani

100mm

5.1.4. Alegerea modului de realizare a mobilierului urban/spatiilor publice

Se va realiza un proiect tip de statie de autobus tip refugiu si se vor gasi locuri in care acesta sa fie amplasat de-a lungul traseelor existente in Municipiul Ramnicu Sarat, in Zona de Interventie Urbana a acestuia.

Descrierea constructiva a refugiului

Va fi confectionat din profile metalice prevopsite tip HEEB sau IPE 12cm. Ca si invelitoare se va realiza o copertina usoara din plastic sau policarbonat compact mat pe o structura realizata din profil metallic curbat la cald cu fixare prin chedere din cauciuc.

Panourile perimetrale de inchidere vor fi realizate din Plexiglas sau policarbonat compact,fixate cu elemente din aluminiu si cu chedere din cauciuc sau silicon.

Cabina de bilete de dimensiune 1,20 x 1,50, va fi inglobata in structura statiei si va fi inchisa cu panouri termoizolante tip sandwich de 8-10 cm. Va avea record pentru o priza de curenti slabi pentru casa de marcat si un calorifer electric pentru incalzirea spatiului pe timpul iernii.Geamurile vor fi termoizolante cu folie antiefractie inglobate in tamplarie din aluminiu prevopsita.

Pardoselile vor fi din dale din beton prefabricate fixate pe platforma betonata prevazuta in prealabil inainte de montarea refugiului. Fixarea refugiului pe aceasta platforma se va realiza cu placute metalice si cu suruburi prevazute in acestea.

Panourile laterale ale refugiului vor fi realizate in sistem “cutie” cu fata exterioara mobile si cu support la interior pentru afisarea diverselor panouri publicitare.Acestea vor fi illuminate cu corpuri fluorescente fixate in spatele panoului.

Refugiul va fi prevazut cu 5 -7 scaune din fibra de sticla, fixate cu prinderi metalice de structura acestuia.Evacuarea apelor pluviale se va face prin intermediul unui jgheab mascat in profilul metallic al copertinei si prin burlan mascat in stalpul din profil metallic.

Se vor realiza elemente de mobilier urban, jardinière, bancutze, garduri, semnale luminoase, cosuri de gunoi din fibra de sticla, etc.

Se vor gasi solutii de imbunatatire a aspectului general al orasului din Zona de Interventie Urbana, acolo unde acest lucru este posibil.

5.2. Evaluarea impactului

Avand in vedere faptul ca activitatea propusa prin proiectul “Reabilitare/modernizare strazi orasenesti si reabilitare retele de apa in zona de interventie urbana a Municipiului Ramnicu Sarat” poate avea efecte potential semnificative asupra elementelor componente ale mediului, desfasurarea acesteia trebuie corelata cu principiul dezvoltarii durabile, tinand cont de etapele urmatoare de dezvoltare ale proiectului, dar si durata de executie a acestuia.

Estimarea efectelor asupra mediului are la baza o “marime” care se determina luand in consideratie nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.

Transformarea aspectelor calitative in marimi cuantificabile se face printr-o metoda care permite agregarea si medierea lor pe o scara de tipul:

influenta pozitiva;

fara influenta;

influenta negativa.

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se exprima prin indici de calitate IC, care caracterizeaza efectele sub forma de marimi cantitative E.

Indicii de calitate pentru fiecare factor de mediu analizat se calculeaza cu relatia:

Semnul si marimea indicilor de calitate calculati au urmatoarele semnificatii:

Tabel nr. 20

SURSE GENERATOARE

Efecte asupra factorilor de mediu

Apa

Aer

Biodi-versitate

Asezari

umane

Sol si subsol

A. Amplasament si modul de ocupare a terenului

1. Distanta de amplasare

-arii protejate

-elemente de importanta istorica si arheologica

2. Utilizarea terenurilor

- decapari si rambleieri necesare

- dezvoltarea retelelei de apa

- spatii verzi

3. Igienizarea incintei

- colectarea deseurilor (lichide, solide)

- depozitarea de deseurilor

B. Tehnologii aplicate

- in scopul realizarii infrastructurii

- in scopul retelelor edilitare

C. Incadrarea proiectului in peisaj

-existenta infrastructurii in zona de interventie

-existenta altor activatati industriale in apropierea amplasamentului analizat

-posibilitatea dirijarii traficului catre artere de legatura din afara Municipiului

MARIMEA EFECTELOR ( E )

Marimile efectelor (E) sunt reprezentate in figura urmatoare:

Valoarea indicelui de calitate IC este data de relatia IC = 1 / E.

indice de calitate pentru apa, IC = + 4;

indice de calitate pentru aer, IC = - 2;

indice de calitate pentru biodiversitate, Ic =+1;

indice de calitate pentru asezari umane, IC = + 6;

indice de calitate pentru sol si subsol, IC = 0.

Valorile indicelui de calitate au urmatoarele semnificatii:

apele de suprafata si acviferele, nu vor fi afectate, nivel +4, avand in vedere dezvoltarea redusa a acesteia; singura sursa de poluare posibila este reprezentata de scurgerile accidentale de produse petroliere;

aerul, va fi afectat, nivel –2, in principal de particulele degajate de activitatile de manevrare a solului, precum si de activitatea utilajelor, necesare realizarii infrastructurii si retelelei de apa;

biodiversitatea nu va suferii un impact deosebit, avand in vedere valoarea naturala scazuta a amplasamentului analizat, si antropizarea ridicata; totusi trebuie remarcat faptul ca numarul spatiilor verzi va creste, iar unle din cele existente vor fi reamenjate;

asezari umane, vor fi favorizata de proiect, nivel +8, realizarea investitiei va creste siguranta traficului, va creste calitatea apei potabile, va descongestiona traficul din centrul Municipiului; gradul de informare al cetatenilor va creste datorita numarului mai mare al punctelor de informare;

solul si subsolul, nu vor suferii un impact deosebit, nivel 0, avand in vedere faptul ca pe amplasamentul analizat presiunea antropica a fost exercitata anterior prin activitati similare cu cele propuse prin prezentul proiect.

O alta posibilitate de evaluare a impactului global este aceea de a aprecia, in baza unor indicatori sintetici, starea de sanatate sau de poluare a elementelor componente ale mediului.

Se considera mediul, in ansamblul lui ca o suprafata definita vectorial de un numar de factori de mediu din cei mai relevanti care prin unirea varfurilor definesc un spatiu poligonal. Fiecare vector are o marime egala si defineste starea initiala in arealul analizat. Fiecare din acesti factori de mediu poate suferi un nivel de poluare care in final ii poate deteriora partial, intr-un anume grad sau total calitatea.

Acestui nivel de poluare i se atribuie o valoare care se marchiaza pe vectorul respectiv. Prin unirea acestor valori se defineste in interiorul poligonului de stare initiala a mediului, un alt poligon de stare afectata a mediului. Prin raportarea ariilor celor 2 suprafate, se obtine o valoare scalata care defineste nivelul global de afectare a mediului si in acelasi timp permite sa se depisteze elementele componente ale mediului afectate si deci sa se stabileasca masurile de eliminare, reducere sau diminuare asupra mediului.

Pentru obiectivul analizat, in conditiile “variantei rationale” definite sau luat in considerare ca factori de mediu ce pot fi afectati urmatorii:

aerul;

apa;

solul si subsolul;

fauna;

flora;

sanatatea populatiei;

peisajul.

Pentru analizarea tuturor situatiilor si intocmirii unei scari a indicelui de poluare globala s-au calculat valorile acestuia pentru cazurile posibile si a fost intocmita o scara de la 1 la 6 cu urmatoarea semnificatie:

Þ

IPG ≤1

mediul natural neafectat de activitatile umane;

Þ

< IPG <

mediul supus efectelor activitatii umane in limite admisibile;

Þ

< IPG <

mediu supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata;

Þ

< IPG <

mediu supus activitatilor umane, provocand tulburari formelor de viata;

Þ

< IPG <

mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata;

Þ

IPG ≥ 6

mediu degradat ireversibil, impropriu formelor de viata.

Astfel, s-au acordat urmatoarele note de afectare a elementelor componente ale mediului de realizarea activitatilor in amplasamentul analizat, daca nu se iau masuri de evaluare si reducere a impactului:

aer nota 2,5 pentru ca activitatile propuse vor degaja pulberi in suspensie si noxe ca urmare a interventiilor asupra solului si subsolului a utilajelor specializate;

apa nota 1,5 pentru ca prezenta apelor de suprafata in incinta amplasamentului si in vecinatate este redusa, iar acviferele sunt situate la adancimi considerabile;

solul si subsolul nota 2,5 pentru ca activitatile propuse vor avea impact direct asupra acestor elemente, ca urmare a decaparilor solului vegetal, excavatiilor si rambleierilor, unde este cazul.

fauna nota 1,5 deoarece in amplasamentul analizat starea initiala a fost modificata antropic ca urmare a interventiilor anterioare, iar fauna este redusa atat ca numar de specii cat si ca numar al populatiilor. Dar, din cauza zgomotelor, fauna inca prezenta poate fi afectata, de activitatea desfasurata ce presupune zgomote si vibratii;

flora nota 2, pentru ca desi in amplasamentul analizat starea initiala a fost modificata antropic ca urmare a interventiilor anterioare, iar in prezent, spatiile verzi ocupa suprafete reduse.

sanatatea populatiei nota 2,5 pentru ca in etapa de executare a proiectului populatia poate fi deranjata de zgomote si vibratii, avand in vedere faptul ca lucrarile se vor executa in intravilanul Municipiului; in perioada de exploatare populatia va avea multe beneficii de pe urma proiectului;

peisajul nota 1,5 pentru ca interventiile propuse nu vor modifica peisajul; vor fi respectate functiunile fiecarei zone stabilite prin PUG-ul Municipiului Ramnicu Sarat.

Poligonul ce desemneaza elementele componente ale mediului afectate daca nu se iau masuri de reducere a impactului a fost numerotat litere mari de la A la G. In aceasta situatie, elementele componente ale mediului vor fi afectate de activitatile din proiect intr-o proportie de 43 % si i s-a atribuit culoarea portocaliu.

Poligonul ce desemneaza elementele componente ale mediului afectate daca se iau masuri de reducere a impactului a fost numerotat litere mici de la a la g. In aceasta situatie, elementele componente ale mediului vor fi afectate de activitatile din proiect intr-o proportie de 34%, iar suprafetei i s-a atribuit culoarea verde, dupa cum se observa si din imaginea grafica de mai jos:


Considerandu-se ca starea ideala (SI) are o valoare de 200, starea reala viitoare (Sr) rezultata prin modernizarea infrastructurii rutiere si a retelei de apa, fara masuri de reducere a impactului va fi de 114,5.

Indicele de poluare globala IPG va fi de:

IPG = SI / Sr = 200 / 114,5 = 1,74

Conform grilei de evaluare a impactului global se poate aprecia ca activitatea de modernizare a infrastructurii rutiere si a reteleli de alimentare cu apa ar provoca stare de disconfort formelor de viata, indicele de poluare globala fiind de 1,74 ceea ce corespunde unui mediu supus efectelor activitatii umane in limite admisibile.

Aplicand acceasi relatie activitatilor din amplasament, lunand de data aceasta in considerare masuri de reducere a impactului, reiese un punctaj de 133,4. Ceea ce inseamna ca indicele de poluare globala IPG va fi de:

IPG = SI / Sr = 200 / 133,4 = 1,49

Conform grilei de evaluare a impactului global se poate aprecia ca activitatea de realizare a infrastructurii rutiere si feroviare precum si a retelelor edilitare nu va avea un impact major asupra mediului, indicele de poluare globala fiind de 1,49 ceea ce corespunde unui mediu supus efectelor activitatii umane in limite admisibile.

Intr-adevar, activitatea propusa prin proiect nu are un impact semnificativ asupra elementelor componente ale mediului, totusi o atentie deosebita trebuie acordata efectelor zgomotelor si vibratiilor asupra populatiei si asupra obiectivelor istorice, precum si poluarii aerului, obiective luate in considerare in varianta care a obtinut punctajul cel mai mic (1,49).

6. Monitorizarea

Beneficiarul trebuie sa cunoasca din timp si sa isi asume responsabilitatile privind respectarea normelor legale privind nivelul emisiilor de poluanti, obligativitatea monitorizarii acestora si intocmirea planului de management de mediu, cu proceduri conforme standardelor Uniunii Europene. Asumarea acestor responsabilitati include in final achizitia echipamentelor si utilajelor care sa permita aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) si implicit asigurarea conformarii cu legislatia in vigoare, garantia protectiei factorilor de mediu.

Pentru limitarea poluarii si ameliorarea calitatii mediului in scopul evitarii efectelor negative asupra sanatatii omului si a degradarii mediului inconjurator propunem urmatorul plan de monitorizare:

6.1. Monitorizarea in perioada de executie a proiectului

Propunem urmatoarele masurari/determinari efectuate de firme/loboratoare acreditate:

Aer

masurarea periodica a emisiilor de pulberi in suspensie in zona de interventie asupra infrastructurii rutiere sau asupra retelei de apa si a imisiilor de pulberi in suspensie la limita amplasamentului;

urmarirea nivelului de antrenare a pulberilor pe drumurile circulate de utilajele implicate in procesul de executie a proiectului, in principal in zilele si umectarea periodica a acestora;

reducerea vitezei de deplasare a utilajelor;

acoperirea remorcilor camioanelor care transporta materiale fine;

urmarirea bunei functionari a masinilor si utilajelor in cadrul parametrilor prevazuti de fabricant si utilizarea in principal a masinilor echipate cu dispozitive cu catalizator;

urmarirea nivelului pulberilor in zona organizarii de santier si a functionarii instalatiei de umectare pe timpul executiei proiectului.

monitorizarea emisiilor de pulberi in suspensie, precum, a compusilor de NOx si SOx si COx.

Apa

determinarea indicatorilor privind calitatea apelor pluviale (in special  materii totale in suspensie  si produse petroliere  ) si incadrarea lor in limitele impuse de NTPA 001/2002.

evacuarea corespunzatoare a resturilor de ulei si alte lichide;

evacuarea corespunzatoare a apei folosita pe santier.

Sol

determinari periodice privind calitatea solului vegetal din depozitul de sol si pastrarea acestuia la standardele terenurilor din categoria de folosinta „sensibile”;

urmarirea activitatii utilajelor din dotare in asa fel incat sa se evite scurgerile de produse petroliere care ar afecta proprietatile solului, iar in cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substante neutralizante pentru reducerea efectelor negative;

urmarirea randamentului si a efectelor la operatia de excavare si rambleiere;

monitorizarea functionarii autobetonierelor, precum si a celorlalte utilaje din santier pentru prevenirea scurgerilor accidentale de ciment si a altor materiale folosite la executia investitiei; monitorizarea acestor echipamente in timpul fazei de constructie este obligatorie.

Zomot si vibratii

monitorizarea periodica a nivelului de ″zgomot″ produs de utiliaje in amplasament (locatiile pentru masurarea nivelului de zgomot vor fi amplasate la limita amplasamentului pe directia sursa-receptor).

monitorizarea echipamentului implicat in procesul tehnologic, precum si activitatea utilajelor, ce pot provoca disconfort zonelor aflate la limita zonelor functionale din mediul urban sau receptorilor localizati aproape de axa drumului, prin depasirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prin STAS 10009/88 si vibratii stabilite prin SR 12025/1994.

Biodiversitate

monitorizarea spatiilor verzi aflate la 50 - 100 m distanta de locul de executie a lucrarilor.

6.2. Monitorizarea in perioada de activitate

Perioada post executie a investitiei nu presupune efecte adverse in plus fata de situatia de dinaintea executarii investitiei. Din potriva, se asteapta o scadere a cantitatii de pulberi solide din aer, cresterea suprafetelelor ocupate de spatiile verzi, cresterea calitatii peisajului urban, cresterea sigurantei circulatiei, cresterea sigurantei in exploatare a retelei de apa potabila.

Monitorizarea factorilor de mediu in amplasamentul analizat presupune adoptarea urmatoarelor masuri:

Aer

monitorizarea emisiilor de pulberi in suspensie, precum, a compusilor de NOx , SOx si COx si a emisiilor de metale grele dupa finalizarea etapei I a proiectului pe drumurile proiectate, in conditiile reorganizarii la nivelul Municipiului Ramnicu sarat a traficului auto.

Apa

drenarea corespunzatoare a apelor pluviale (in special  materii totale in suspensie  si produse petroliere  ) scurse in rigolele ce marginesc drumurile proiecate impotriva poluarii apelor subterane si incadrarea lor in limitele impuse de NTPA 001/2002;

Sol si subsol

urmarirea eliberarii suprafetelor din vecinatatea lucrarilor de orice tip de deseu generat de executia lucrarilor;

depozitarea deseurilor in locurile stabilite si preluarea acestora de catre societatii autorizate sa execute astfel de servicii.

Zgomot si vibratii

monitorizarea echipamentului implicat in procesul tehnologic, precum si activitatea utilajelor, ce pot provoca disconfort zonelor aflate la limita zonelor functionale din mediul urban sau receptorilor localizati aproape de axa drumului, prin depasirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prin STAS 10009/88 si vibratii stabilite prin SR 12025/1994.

crearea unor zone verzi cu arbusti si copaci daca se constata depasiri ale legislatiei in vigoare privind zgomotul si vibratiile produse de intensitatea traficului pe drumurile realizate ;

monitorizarea periodica a traficului drumurile realizate.

Biodiversitatea

se va urmari ca lucrarile sa se desfasoare pe o suprafata cat mai redusa posibil, astfel incat afectarea ecosistemul zonei sa fie diminuata cat mai mult si redusa in limitele stabilite prin proiect;

urmarirea dezvoltarii corespunzatoare a speciilor floristice si arboricole ce intra in componenta spatiilor verzi

6.3. Monitorizarea la inchiderea obiectivului

Nu este cazul.

Monitorizarea factorilor de mediu se realizeaza folosind atat mijloace teoretice cat si prin folosirea aparaturii corespunzatoare masurarii/determinarii diferitilor poluanti emisi in mediu.

7. Situatii de risc

7.1. Riscuri naturale

7.1.1. Cutremure

Avand in vedre faptul ca Municipiul ramnicu Sarat este situat intr-o regiune de platforma stabila din punct de vedere al activitatii seismice, riscul producerii unor cutremure ca urmare a caracteristicilor tectonice, locale sunt minime.

7.1.2. Inundatii

Climatul arid cu precipitatii reduse de-a lungul intregului an, corelat cu morfologia zonei, reduc la minim orice risc de inundatii.

7.1.3. Seceta

Avand in vedere natura proiectului, nu se poate spune ca seceta ar putea crea situatii de risc.

7.1.4. Alunecari de teren

Morfologia reliefului (platforma) reduce la minim orice probabilitate de aparitie a vreunei alunecari de teren.

7.2. Accidente potentiale

Accidente de munca pot aparea izolat, in perioada de executie a proiectului. Totusi, probabilitatea aparitiei unor situatii de risc va fi diminuata ca urmare a utilizarii unor utilaje conforme cu normele UE, a respectarii regulamentelor de utilizare prevazute in cartea tehnica, precum si ca urmare a respectarii legislatiei privind protectia muncii.

Se vor folosi sisteme de avertizare vizuale si/sau acustice, dupa caz, pentru avertizarea executarii lucrarilor la obiectivul analizat.

In perioada de functionare pe drumurile proiectate pot aparea, izolat, care pot conduce la autodeversarea mai multor substante toxice sau hidrocarburi, dar care se estimeaza ca nu pot genera situatii de risc.

Emisiile de metale grele generate de traficului auto in atmosfera nu vor genera o supraexpunere a poplulatiei la substante cancerigene, avand in vedere morfologia reliefului (platforma) care favorizeaza dispersia rapida a substantelor cu potential cancerigen si nu numai.

Apoi, in timpul etapei de executie se vor da acorduri pentru majoritatea poluantilor emisi, conform valorilor limita atat nationale cat si EU. Pot fi permise unele depasiri NO2, (NOx) dar acest lucru se va face numai la nivelul drumului sau in vecinatatea acestuia.

Nu se vor ivi situatii critice generate de efectul sinergic al poluantilor (NO2 + particule suspendate si SO2 + particule suspendate)

In cazul in care traficul atinge intensitatea prevazuta; nu vor aparea situatii de risc pentru populatia din zonele adiacente amplasamentului analizat.

In ceea ce priveste vegetatia, in faza de executie se vor ivi situatii pe termen scurt de presiune chimica asupra vegetatiei din cauza expunerii la impurificarea NOx. In acelasi timp, valoarea orientativa UE ca medie anuala recomandata pentru protectia ecosistemului este usor depasita.

Pe intinderea drumurilor, vehiculele vor evacua particole incarcate cu metale grele care se vor depozita pe sol. De aceea, exista posibilitatea contaminarii solului cu Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn, pe alocuri, insa nu se poate vorbi de situatii de risc.

Gazele acid (NO2, SO2) si particulele emise in atmosfera pe parcursul fazei de executie vor avea o influenta scazuta asupra cresterii agresivitatii atmosferice.

7.3. Posibilitatea aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului transfrontier.

Avand in vedere distanta obiectivului de granita, peste 100 km, precum si natura proiectului, nu se poate vorbi de situatii de risc transfrontier.

8. Descrierea dificultatilor

S-au utilizat sursele de informare scrise precum si informarea la fata locului (discutii cu autoritatile locale) si deplasari in teren pe amplasamentul analizat. Nu au fost intampinate dificultati in obtinerea informatiilor dorite, astfel se considera ca realizarea prezentei documentatii s-a facut in cele mai bune conditii.

9. Rezumat fara caracter tehnic

9.1. Descrierea activitatii

Consiliul Local al municipiului Ramnicu Sarat, doreste implementarea unui proiect prin atragerea de fonduri din cadrul Programului Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 1- Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor- poli urbani de crestere, domeniul de interventie .1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana, Sub-domeniul: Centre urbane.

Acest proiect presupune intocmirea delimitarea unei zone de interventie urbana delimitata clar pe teritoriul municipiului Ramnicu Sarat in care se vor executa lucrari de reabilitare/modernizarea strazi orasenesti si reabilitare retele de apa.

Din suprafata totala de 800 ha cat reprezinta Municipiul Rm Sarat, conform PUG-ului, zona de interventie urbana cuprinde cca. 550 ha.

Zona de interventie urbana a fost delimitata prin strategia municipiului Ramnicu Sarat, rezultata ca urmare a analizei potentialului de dezvoltare economica. Aceasta se invecineza la Vest si la Sud cu Valea Ramnicului, la Nord cu drumul spre Focsani si Podgoria, iar la Est cu Calea Ferata si cu drumurile care duc spre Braila si spre Colibasi.

In proportie de 90% Zona de interventie urbana, se incadreaza in zona de locuinte si functii complementare, conform PUG-ului Municipiului Ramnicu Sarat. Restul procentelor pana la 100%, sunt ocupate de:

zona centrala si alte zone cu functiuni complexe de interes public;

zona unitati industriale/unitati agricole;

zona de parcuri/complexe sportive;

zona gospodarire comunala/cimitire;

zona cu valoare istorica;

Necesitatea realizarii acestui proiect a venit ca urmare a sesizarii urmatoarelor difunctionalitati in cadrul infrastructurii stradale:

gradul avansat de uzura si de deteriorare a partii carosabile;

lipsa sau degradarea avansata a bordurilor;

trotuare fisurate sau distruse din cauza radacinilor copacilor;

borduri sparte, lipsa sau dislocate cu neuniformitati in lungul strazilor;

spatii verzi neingrijite, alei pietonale degradate;

lipsa refugiilor pentru transportul in comun;

marcaje rutiere insuficiente si lipsa panourilor de informare a cetatenilor;

aglomerari ale traficului auto in zonele de interes ale Municipiului (cazul Cartier Halelor);

rezolvarea deficitara a intersectiei de la intrarea in Municipiul Ramnicu Sarat;

insuficienta locurilor de parcare in zone de interes cetatenesc ale Municipiului;

fluxuri auto sau pietonale improprii sau greoaie in divese parti ale Zonei de Interventie Urbana;

zone din reteaua de alimentare cu apa care sunt in stadiu avansat de uzura si care ar trebui inlocuite pe strazile pe care se intervine, astfel incat sa mai functioeze in parametrii, fara reparatii cel putin 5 ani.

Durata de executie a lucrarilor este de 12 luni lucratoare de la data inceperii lucrarilor (care se estimeaza ca va fi la sfarsitul semestrului al III-lea al anului 2009 inceputul semestrului al IV –lea al anului 2009).

Prin implementarea acestui proiect se doreste:

refacerea/optimizarea geometriei strazilor acolo unde acest lucru este posibil si/sau dupa caz a spatiilor verzi si a trotuarelor;

reabilitarea modernizarea trotuarelor si, acolo unde este posibil, eventual realizarea unor trasee pentru biciclisti;

fluidizarea traficului auto;

crearea unor puncte de informare a cetatenilor plasate in zonele de interes ale Municipiului Ramnicu Sarat. Acestea vor fi de tip panouri cu monitoare touch-screen si vor putea furniza cetatenilor Municipiului si nu numai informatii referitoare la punctele de interes, temperatura, documentatii si acte necesare pentru obtinerea diverselor autorizatii, permise de la autoritatile locale, etc.

statii de autobuz tip refugii, cu casa de bilete, spatiu acoperit de asteptare cu bancuta, panouri vitrina luminoase pentru afisare de reclame. Aceste statii tip se vor amplasa acolo unde latimea trotuarului permite si pe cat posibil in zonele centrale ale orasului pe principalele linii de transport in comun.Vor fi realizate din structura metalica, cu invelitoare din policarbinat compact si se vor aseza pe o platforma special creeata pentru ele.Toate pardoselile vor fi realizate din materiale antiderapante rezistente la trafic;

reabilitarea retelelor de apa pe drumurile modernizate, acolo unde acestea au vechime mai mare de 30 ani si unde sunt probleme de racordare,uzura,etc.

9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului

Impactul asupra mediului s-a determinat cu ajutorul urmatoarelor metode:

matricea de evaluare a impactului asupra mediului intocmita conform Ordinului 863 din 2002;

indici de calitate (IC), pentru urmatoarele elemente componente ale mediului: aer, apa sol si subsol, biodiversitate, asezari umane;

Indicele de poluare globala determinat cu ajutorul metodei ″Rojanschi″;

Indicele de poluare a atmosferei, calaulat cu ajutorul metodei ″Rojanschi″;

pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor protejat s-a calculat nivelul echivalent de zgomot pentru sursele semnificative de zgomot, la respectivul receptor, prin metoda aproximativa (simplificata dupa VDI 2714 - „Dispersia zgomotului in exterior' din 01/1988”).

9.3. Impactul prognozat asupra mediului

Valoarea indicelui de calitate IC, data de relatia IC = 1 / E a evidentiat urmatoarele:.

indice de calitate pentru apa, IC = + 4;

indice de calitate pentru aer, IC = - 2;

indice de calitate pentru biodiversitate, Ic =+1;

indice de calitate pentru asezari umane, IC = + 6;

indice de calitate pentru sol si subsol, IC = 0.

Valorile indicelui de calitate au urmatoarele semnificatii:

apele de suprafata si acviferele, nu vor fi afectate, nivel +4, avand in vedere dezvoltarea redusa a acesteia; singura sursa de poluare posibila este reprezentata de scurgerile accidentale de produse petroliere;

aerul, va fi afectat, nivel –2, in principal de particulele degajate de activitatile de manevrare a solului, precum si de activitatea utilajelor, necesare realizarii infrastructurii si retelelei de apa;

biodiversitatea nu va suferii un impact deosebit, avand in vedere valoarea naturala scazuta a amplasamentului analizat, si antropizarea ridicata; totusi trebuie remarcat faptul ca numarul spatiilor verzi va creste, iar unle din cele existente vor fi reamenjate;

asezari umane, vor fi favorizata de proiect, nivel +8, realizarea investitiei va creste siguranta traficului, va creste calitatea apei potabile, va descongestiona traficul din centrul Municipiului; gradul de informare al cetatenilor va creste datorita numarului mai mare al punctelor de informare;

solul si subsolul, nu vor suferii un impact deosebit, nivel 0, avand in vedere faptul ca pe amplasamentul analizat presiunea antropica a fost exercitata anterior prin activitati similare cu cele propuse prin prezentul proiect.

Metoda ″Rojanschi″ a relevat urmatoarele:

considerandu-se ca starea ideala (SI) are o valoare de 200, starea reala viitoare (Sr) rezultata prin modernizarea infrastructurii rutiere si a retelei de apa, fara masuri de reducere a impactului va fi de 114,5.

Indicele de poluare globala IPG va fi de:

IPG = SI / Sr = 200 / 114,5 = 1,74

conform grilei de evaluare a impactului global se poate aprecia ca activitatea de modernizare a infrastructurii rutiere si a reteleli de alimentare cu apa ar provoca stare de disconfort formelor de viata, indicele de poluare globala fiind de 1,74 ceea ce corespunde unui mediu supus efectelor activitatii umane in limite admisibile.

Aplicand acceasi relatie activitatilor din amplasament, lunand de data aceasta in considerare masuri de reducere a impactului, reiese un punctaj de 133,4. Ceea ce inseamna ca indicele de poluare globala IPG va fi de:

IPG = SI / Sr = 200 / 133,4 = 1,49

din cele de mai sus rezuilta ca: activitatea de realizare a infrastructurii rutiere si feroviare precum si a retelelor edilitare nu va avea un impact major asupra mediului, indicele de poluare globala fiind de 1,49 ceea ce corespunde unui mediu supus efectelor activitatii umane in limite admisibile.

Indicele de poluare a atmosferei calculat cu ajutorul metodei ″Rojanschi″, a relevat urmatoarele:

impactul asupra atmosferei, a emisiilor rezultate din arderea carburantilor, este moderat, afirmatie sustinuta de urmatoarele argumente:

pentru toti agentii poluanti proveniti din arderea carburantilor, valorile emisiilor calculate au valori sub valorile maxime admise prin STAS 12574/87;

indicii de poluare ai atmosferei (IPA) au valori pozitive, cuprinse in intervalul 26-43%, iar notele de bonitate sunt 4, ceea ce indica ca emisiile generate de procesul de combustie al carburantilor se incadreaza in parametrii stabiliti de STAS 12574/87, privind conditiile de calitate a aerului din zonele protejate. La acordarea acestei note s-au luat in considerare:

o       distanta sursei generatoare de emisii fata de receptori (populatia Municipiului Ramnicu Sarat, flora, fauna si microorganismele);

o       sensibilitatea receptorilor la o eventuala crestere a concentratiei vreunui parametru;

pentru cei patru parametrii analizati, intervalul de variatie a notelor rezultate indica domeniul bun, avand in vedere faptul ca lucrarile se desfasoara in intravilanul Municipiului, in imediata apropiere a locuintelor, dar cu respectarea normelor tehnice ale utilajelor si cu respectarea normativelor in vigoare in ceea ce priveste protectia atmosferei;

9.4. Masuri de diminuare a impactului

Apa

Pentru asigurarea unor conditii normale de lucru, sub aspectul protectiei mediului, precum si pentru reducerea la minimum a posibilitatilor de poluare a acviferelor, se vor adopta urmatoarele masuri:

intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu motorina a acestora nu se va face niciodata in amplasament; operatiile se vor face numai de catre personal instruit astfel incat sa previna imprastierea produselor petroliere;

alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei si reparatiile curente se vor efectua numai in zone special amenajate in acest scop; sub rezervorul acestora se va intinde o folie din material plastic. Daca, accidental, vor aparea scurgeri de produse petroliere, se va trece imediat la indepartarea acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, rumegus, etc) si indepartarea lor, acestea fiind depozitate temporar in locuri special amenajate, pentru a nu permite materialului contaminat sa vina in contact cu apele meteorice;

reviziile si reparatiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor si specificatiilor tehnice la service-uri autorizate;

respectarea stricta a sistemului de gestionare a deseurilor.

Aer

Pentru diminuarea impactului generat ca urmare a desfasurarii activitatilor specifice, s-au prevazut urmatoarele masuri :

asigurarea functionarii motoarelor utilajelor si autovehiculelor la parametrii normali (evitarea exceselor de viteza si incarcatura);

supravegherea manipularii corespunzaroare a materialelor excavate pentru a se evita cresterea emisiilor de pulberi in atmosfera;

respectarea riguroasa a normelor de lucru pentru a nu creste concentratia pulberilor in aer;

utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, in acord cu reglementarile UE in domeniul protectiei mediului;

adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport functie de calitatea suprafetei de rulare.

Zgomot si vibratii

In vederea reducerii nivelului de zgomot, se vor lua urmatoarele masuri:

planificarea activitatilor generatoare de zgomote ridicate, astfel incat sa se evite o suprapunere a acestora;

pentru cazul in care nivelul de zgomot la limita amplasamentului, stabilit prin masuratori, va fi mai mare decat cel prognozat si zgomotele produse se vor resimti in zonele rezidentiale, activitatea va fi sistata, reluarea acesteia urmand a se face dupa montarea unor ecrane antifonice alcatuite din panouri detasabile, construite din structuri metalice usoare cu umplutura de materiale fonic izolante (spuma poliuretanica, vata de sticla etc), amplasate in vecinatatea zonelor maxime de emisii, pe directia sursa-receptor;

toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislatiei invigoare (H.G. 1.756 din 06.12.2006).

Se recomanda ca activitatile ce se desfasoara pentru realizarea obiectivului analizat sa sa incadreze in STAS 10009/88, unde sunt specificate:

valorile admisibile ale nivelului zgomotului extern pe strazi, masurate la bordurile trotuarelor care limiteaza partea carosabila, stabilite in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv a intensitatii traficului);

precum si valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul urban.

Solul si subsolul

Se vor lua urmatoarele masuri de diminuare a impactului::

reducerea impactului in aceasta faza se va face prin limitarea pe cit posibil a timpului de executie si managementul adecvat al aprovizionarii cu materiale/utilaje;

se recomanda indepartarea solului impurificat in momentul in care se identifica deversari accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilaje;

in momentul in care se identifica deversari accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilajele de exploatare si mijloacele de transport se trece la indepartarea imediata a scursorilor prin folosirea de materiale absorbante care au fost depozitate in locuri special amenajate; solul impurificat cu produse petroliere sau uleiuri minerale va fi indepartat.

solul vegetal se va depozita temporar in amplasamentul analizat; solul vegetal va fi reutilizat la lucrarile de refacere a spatiilor verzi existente sau la crearea unora noi (jardiniere, aliniamente stradale).

Pentru depozitarea solului se vor respecta urmatoarele conditii:

suprafata de teren ocupata sa fie cat mai redusa si neproductiva;

amplasamentul depozitului sa fie cat mai aproape de locul de folosire pentru reducerea consumurilor de combustibili si implicit a emisiilor;

precipitatiile atmosferice sa nu-l degradeze, impurifice, imprastie sau altereze prin depunerea de substante nocive;

depunerea se va face astfel incat sa se asigure stabilitatea materialului.

Titularul de activitate va avea in vedere amenajari care sa pastreze calitatea solului la standardele terenurilor „sensibile

Pe toata perioada executarii obiectivului sunt interzise urmatoarele activitati:

depozitarea materiilor prime si materialelor auxiliare pe suprafete neprotejate, destinate altor functiuni decat depozitare;

depozitarea deseurilor menajere/tehnologice in zone destinate altor functiuni decat depozitare,

orice depozitare necontrolata in zone destinate altor functiuni;

deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru mijloacele de transport se va efecua in afara amplasamentului, la sediul unitatii, in spatii speciale, destinate intretinerilor si reparatiilor auto, iar daca acest lucru nu este posibil se vor lua masuri de protectie a solului, prin recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc).

Biodiversitate

Pentru diminuarea impactului produs de activitatea din amplasamnetul analizat, titularul de activitate va avea in vedere urmatoarele:

utilizarea combustibililor cu continut redus de sulf;

mentinerea in stare buna de functionare a utilajelor folosite in timpul lucrarilor de excavare;

folosirea utilajelor in limita strictului necesar;

gestionarea corespunzatoare a deseurilor;

masurile prezentate pe larg in capitolele anterioare, privind reducerea emisiilor de zgomot si pulberi in suspensie;

utilizarea speciilor autohtone neinvazive la reabilitarea spatiilor verzi, precum si in spatiile verzi nou create (jardiniere, aliniamente stradale);

Mediul social si economic

Pentru diminuarea impactului pe care activitatea desfasurata in amplasamentul analizat o poate avea asupra asezarilor umane, asupra populatiei, sintetizam, in continuare, cateva din masurile esentiale pe care titularul de activitate le va avea in vedere:

folosirea utilajelor in limita timpilor de functionare necesari pentru activitatea proiectata;

mentinerea caracteristicilor tuturor utilajelor indicati de firmele constructoare;

utilizarea de echipamente si autobasculante performante, care sa nu produca un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise;

angajatii vor fi supusi unor examene medicale periodice;

pentru evitarea accidentelor de munca se vor respecta cu strictete normele de protectie a muncii, se vor efectua instructajele specifice generale la locul de munca.

respectarea Ordinului nr. 536 din 1997 al Ministrului Sanatatii privind respectarea limitelor maxime pentru nivelurile de zgomot (Leq) in cartierele de locuinte;

respectarea STAS 10009-88, privind limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban.

Patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice

respectarea standardul romanesc SR 12025/1-94 privind efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra cladirilor sau partilor de cladiri;

respectarea standardul romanesc SR 12025/2-94 privind acustica in constructii efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladiri. (Limite admisibile).

9.5. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact;

Nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ asupra mediului social si economic.

Proiectul propus are in vedere armonizarea relatiei strazilor cu mediul inconjurator.

In toate etapele lucrarii, de la proiectare pana la executie se va avea in vedere protectia mediului si sanatatea oamenilor. Astfel la proiectare se vor stabili solutii bazate pe materiale nepoluante, iar la executie vor fi recomandate si tehnologii ameliorate, de exemplu utilizarea mixturilor asfaltice realizate “la rece”.

Proiectul va fi intocmit astfel incat sa se incadreze in normativele referitoare la sanatatea oamenilor (Ordin nr. 536 al Ministrului Sanatatii din 23.07.1997) a masurilor ergonomice si ecologice.

Realizarea investitiei va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic, prin descongestionarea traficului din zona centrala si dirijarea acestuia spre zona periferica Municipiului, cresterea sigurantei circulatiei, cresterea gradului de siguranta in exploatare a retelei de apa potabila, cresterea gradului de informare a cetatenilor.

9.6. Enumerarea altor avize, acorduri obtinute

Nu este cazul

FOAIE FINALA

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Reabilitare/modernizare strazi orasenesti si reabilitare retele de apa in zona de interventie urbana

a Municipiului Ramnicu Sarat

Judetul Buzau

Lucrarea contine 77 pagini text si 4 anexe grafice.

Lucrarea a fost intocmita in 3 exemplare, distribuite astfel:

exemplarul 1 A.P.M. BUZAU;

exemplarul 2 Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Sarat;

exemplarul 3 S.C. TPF UTILITIES S.R.L.

Proiectant

S.C. TFP UTILITIES S.R.L.

INTOCMIT DIRECTOR

Ing.Mircea VOINEA

Ecolog Corina Tudorache



loading...











Document Info


Accesari: 4911
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )