Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Simboluri pentru protectia consumatorilor si a mediului

Ecologie


SIMBOLURI PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR SI A MEDIULUI




Simbol grafic pentru marcare  Semnificatia simbolului


Simbol grafic pentru marcare  Semnificatia simbolului


Simbol grafic pentru marcare  Semnificatia simbolului


Anexa 2

Modele de teste grila care necesita 616b14g argumentarea raspunsului corect

Care dintre combinatiile urmatoare nu exprima continutul functiei (laturii) tehnice a merceologiei:

A) principalele proprietati ale produsului finit; B) factorii care determina calitatea; C) factorii care influenteaza calitatea; D) cheltuielile de intretinere; E) conditiile de transport.

a) B, E, C; b) E, C, A; c) D, B, A; d) B, A, E.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu exprima componenta calitatii in cadrul obiectului merceologie:

a) managementul calitatii; b) calitologia; c) sortimentologia; d) ingineria calitatii.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu se regaseste intotdeauna in etapele logistice ale circuitului informational privind calitatea si sortimentul de marfuri:

A) consum; B) nevoi; C) mediul inconjurator; D) productie.

a) B, E, D; b) C, A, E; c) E, D, A; d) D, B, A.

Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata referitoare la produs in cercetarea marfurilor:

a) este un ansamblu de proprietati fizice; b) un sistem de structuri si funtii; c) un ansamblu de proprietati chimice; d) are o multitudine de proprietati utile.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata, referitoare la conceptul de proprietati:

a) sunt atribute ale marfurilor care dau o anumita utilitate; b) sunt cele mai importante insusiri ale marfurilor; c) sunt insusiri ale marfurilor menite sa satisfaca o nevoie; d) sunt insusiri ale marfurilor care aduc un serviciu clientilor.

Care sunt tipurile de proprietati care nu pot fi apreciate direct:

a) masa si greutatea specifica; b) rezistenta si alungirea la rupere;
c) siguranta in functionare; d) compozitia chimica.

Care sunt tipurile de proprietati clasificate dupa principiul
„cauza-efect“:

a) proprietati tehnico-functionale; b) proprietati economice; c) proprietati critice, importante, secundare si minore; d) proprietati ergonomice.

Care dintre elementele urmatoare nu se justifica pentru calcularea masei comerciale la produsele higroscopice:

a) umiditatea reala; b) masa neta; c) umiditatea legala; d) masa pe unitatea de volum.

Prin intermediul densitatii nu se poate afla direct:

a) concentratia in diferite substante; b) natura produsului; c) masa;
d) volumul.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu exprima esenta cerintelor de calitate:

a) comanda sociala; b) formulari generale; c) indica precis valoarea unei proprietati ; d) exprima unele aspecte ale calitatii.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu sunt specifice caracteristicilor de calitate:

a) sunt principalele proprietati; b) sunt proprietati selectionate dupa aportul la calitate; c) exprima gradul de satisfactie al unui segment mai mare a nevoii; d) sunt toate insusirile unui produs.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu exprima functiile calitatii:



a) sunt cele mai importante proprietati; b) sunt principalele caracteristici precizate in standarde; c) sunt grupari de mai multe caracteristici complementare, inrudite; d) sunt toate insusirile produselor.

Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata referitoare la „parametrii“:

a) exprima raportul unei proprietati fata de cea prescrisa; b) exprima marimea caracteristicilor sau a proprietatilor; c) exprima marimea functiilor calitatii, d) exprima nivelul calitatii produselor.

Care afirmatie este adevarata referitoare la „indici“:

a) exprima marimea unei functii; b) exprima nivelul calitatii produselor;
c) sunt valori absolute ale unei proprietati; d) sunt valori relative ale marimii unei proprietati.

Care dintre activitatile prevazute in bucla (lantul) calitatii are ponderea cea mai mare in stabilirea calitatii produsului finit:

a) planificarea; b) productia; c) marketingul; d) proiectarea.

Care dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la calitatea
in marketing:

a) descrierea succinta a produsului; b) determinarea precisa a cerintelor clientilor; c) traducerea necesitatilor clientilor in specificatii tehnice;
d) stabilirea caracteristicilor psihosenzoriale.

Care este documentul care descrie activitatea compartimentelor functionale:

a) manualul calitatii; b) instructiunile de lucru; c) procedurile calitatii;
d) standardul I.S.O. 9001 : 2000.

Care dintre afirmatiile urmatoarele nu se refera la tipurile de audit ale calitatii:

a) auditul sistemului calitatii; b) auditul de proces; c) auditul calitatii produsului/serviciului; d) auditul controlului calitatii.

Care dintre afirmatiile urmatoare se refera la certificarea produselor/serviciilor:

a) calitatea tehnica a produsului; b) declaratia de conformitate; c) buletinul de analiza; d) perioada de garantie.

La baza sistemului piramidal al indicatorilor de calitate se afla:

a) indicatorii grupelor de caracteristici; b) parametrii caracteristicilor de calitate; c) indicatorul sintetic al calitatii; d) indicii principalelor caracteristici.

La receptia loturilor de marfuri se utilizeaza urmatorii parametrii statistici negociabili:

a) A.Q.L. si N; b) A.Q.L., N si n; c) A.Q.L., N, planul de control, Nc;
d) A.Q.L., N, n, Nc.

Indicatorul sintetic (complex) al calitatii nu ia in calcul:

a) valorile absolute ale caracteristicilor ponderate; b) caracteristicile atributive ponderate; c) toate proprietatile produsului; d) caracteristicile economice.

Principiul de baza folosit la metoda demeritelor este:

a) identificarea defectelor; b) penalizarea defectelor critice; c) penalizarea defectelor la utilizator; d) penalizarea defectelor dupa gravitatea lor.

Diagrama „Pareta“ in domeniul calitatii se utilizeaza pentru a afla:

a) tipurile de defecte principale; b) ordinea descrescatoare a ponderii defectelor; c) numarul defectelor minore; d) numarul defectelor
secundare.

Care dintre variantele urmatoare exprima structura codului european (E.A.N.):

A) furnizorul; B) cheia clasificarii; C) produsul; D) cifra de control; E) tara de origine.

a) B, C, D, E; b) E, A, C, D; c) D, E , B, A; d) C, D, A, B.

Care dintre criteriile de clasificare nu se regaseste la clasificarea merceologica:

a) natura materiei prime; b) destinatia; c) ramura de activitate;
d) proprietatile specifice.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu reprezinta un avantaj al sistemului de clasificare si codificare E.A.N.:

a) este flexibil; b) are capacitate mare de cuprindere; c) este adaptat la „codul cu bare“; d) permite o toleranta de + 0,1 mm la imprimare si citirea optica.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu este specifica clasificarii sistematice:

a) produsele sunt in ordinea aparitiei lor; b) produsele sunt ordonate pe categorii relativ omogene; c) este arborescenta, ierarhica; d) se folosesc mai multe trepte de detaliere.

Care dintre sistemele de clasificare si codificare a marfurilor enumerate tinde sa se foloseasca in comertul international:

a) nomenclatura Consiliului de Cooperare Vamala; b) clasificarea tip
pentru comertul international; c) clasificarea unitara a produselor si serviciilor; d) nomenclatura sistemului armonizat al descrierii si codificarii marfurilor.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu exprima functia de conservare si pastrare a calitatii marfurilor de catre ambalaje:



a) protectia mediului din spatiul inconjurator; b) conservarea calitatii produsului la actiunea factorilor externi; c) pastrarea intacta a calitatii marfii la contactul direct produs - ambalaj; d) corelarea dimensiunilor ambalajului de desfacere cu cele ale ambalajului de transport.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu se incadreaza in caile de rationalizare a functiei de transport:

A) modularea; B) containerizarea; C) informatizarea; D) poletizarea; E) electrostivuirea.

a) B, D, E; b) A, C, E; c) A, B, E; d) D, B, A.

Gestiunea costurilor calitatii este o metoda care urmareste:

a) cresterea continua a calitatii conform cerintelor pietei, indiferent de cost; b) cresterea sau mentinerea calitatii si reducerea cheltuielilor totale cu calitatea; c) estimarea calitatii marfurilor si eficientei economice;
d) reducerea cheltuielilor la producator si beneficiar.

Principiul de baza folosit la gestiunea costurilor calitatii este:

a) reducerea cheltuielilor de identificare si remedierea defectelor;
b) o crestere relativ mare a cheltuielilor de prevenire determina o reducere mica a celor de identificare; c) o crestere relativ mica a cheltuielilor
de prevenire determina o scadere mare a celor de identificare si prevenire;
d) reducerea cheltuielilor de remedierea defectelor la producator si utilizator.

Cum influenteaza costul controlului de calitate asupra costului defectelor:

a) cu cat creste costul controlului, cu atat scade costul defectelor; b) cu cat creste costul controlului, cu atat creste costul defectelor; c) cu cat scade costul controlului, cu atat scade costul defectelor; d) influenta este direct proportionala.

Produsele noi diversificate sunt obtinute:

a) prin cresterea marimii proprietatilor existente; b) prin extinderea numarului de proprietati; c) pe baza unor principii noi de functionare;
d) pentru acoperirea unor nevoi noi.

Produsele noi modernizate sunt obtinute:

a) din materii prime noi; b) pe baza unor principii noi de functionare;
c) pentru acoperirea unor nevoi latente; d) prin cresterea numarului de proprietati sau prin imbunatatirea caracteristicilor existente.

Innoirea necesita parcurgerea logica a unor etape care incep cu:

a) alegerea variantelor optime de produse; b) analiza produselor din fabricatie curenta; c) optimizarea calitatii produselor; d) optimizarea gamei sortimentale de marfuri.

Pentru alegerea variantelor optime din punct de vedere al calitatii si costului, care metoda este cea mai buna:

a) delphi; b) morfologica; c) analiza valorii) d) brainstorming.

Pentru optimizarea structurii gamei sortimentale la nivelul intreprinderii care metoda este cea indicata:

a) metoda de programare liniara; b) metoda de programare multidimen­sionala; c) studiul pietei; d) analiza structurii sortimentale prin metode grafice.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu se refera la functia selectiva a tipizarii:

a) limitarea sortimentala la nivelul minim; b) combinarea multipla
a unor elemente de baza; c) eliminarea tipurilor cu aceiasi destinatie;
d) eliminarea tipurilor cu caracteristici constructive diferite pentru aceeasi nevoie.

Care dintre afirmatiile urmatoare exprima esenta unificarii:

a) eliminarea tipurilor cu aceiasi destinatie; b) limitarea sortimentala la nivelul minim; c) utilizarea unor elemente la cel putin doua produse dintr-o familie, serie; d) eliminarea tipurilor cu caracteristici diferite.

Care dintre variantele urmatoare reprezinta principalele obiective ale standardizarii:

A) asigurarea si imbunatatirea calitatii; B) tipizarea-unificare; C) promo­varea vanzarilor, D) facilitarea schimburilor de marfuri si informatii tehnico-stiintifice.

a) D, B, A; b) C, A, B; c) D, C, A; d) A, C, B.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu constituie un obiectiv al Organizatiei Internationale de Standardizare:

a) coordoneaza unificarea standardelor nationale; b) organizeaza schimbul de informatii intre tari; c) coopereaza cu alte organizatii internationale;
d) coordoneaza lucrarile de standardizare ale tarilor afiliate.

Care dintre variantele urmatoare nu este adevarata referitoare la tipurile de standardizare dupa continut:

A) simbolizare si codificare; B) industrie si comert; C) dimensiuni si tolerante; D) marcare si ambalare; E) metode de unificarea calitatii.

a) C, D, E; b) C, B, A; c) D, E, A; d) E, C, A.

Care dintre tipurile de marci constituie o forma controversata de inregistrare si depozitare:

a) marcile combinate; b) marcile din litere si cifre; c) forma produsului si ambalajului; d) reprezentarile grafice.

Care dintre masurile urmatoare nu figureaza printre cele luate de U.E. privind protectia marcilor:



a) armonizarea legislatiilor nationale; b) instituirea marcii comunitare;
c) interzicerea importului de produse cu marci contrafacute; d) obligati­vitatea folosirii marcii „C.E.” pentru toate produsele comercializate in U.E.

Care este caracterul pe care se pune un accent deosebit in definirea marcii:

a) caracterul distinctiv; b) sa dea incredere clientului; c) sa garanteze calitatea; d) este un drept exclusiv (privat).

Care dintre elementele urmatoare nu reprezinta o regula generala in alcatuirea marcilor: 

a) cuvinte, litere si cifre; b) reprezentari grafice plane sau in relief;
c) prezentarea sonora; d) combinatii de cuvinte, litere, cifre, reprezentari grafice.

Care dintre urmatoarele afirmatii nu se incadreaza in sistemul european de marcare ecologica „Eco“:

a) este un sistem voluntar; b) este un sistem obligatoriu; c) este un sistem descentralizat; d) dreptul de aplicarea a marcii se acorda de organismele nationale.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu constituie un avantaj comercial al certificarii produselor:

a) conformitatea cu standardul de referinta; b) faciliteaza orientarea clientilor in alegerea produsului; c) elimina incercarile multiple; d) nu inlatura barierele tehnice in calea comertului international.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu constituie obiectul certificarii voluntare in tarile U.E. si A.E.L.S.:

a) produsele/serviciile din „domeniul reglementat“; b) produsele tex-
tile-incaltaminte; c) produsele sticla – ceramica; d) produsele din lemn
si metal.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu constituie obiectul certificarii produselor:

a) certificarea de conformitate; b) certificarea sistemului calitatii; c) marca de conformitate; d) certificarea obligatorie si voluntara.

Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta tendinta de certificare in tarile europene: 

a) certificarea produselor; b) certificarea obligatorie; c) certificarea sistemelor de management al calitatii; d) certificarea produselor si sistemelor de management al calitatii.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu este specifica marcii C.E.:

a) atesta conformitatea produselor cu „cerintele esentiale“; b) este obligatorie pentru toate produsele prevazute in Directiva „Noua abordare“; c) este obligatorie pentru toate produsele comercializate in tarile U.E.; d) se aplica pe produse, pe ambalaje sau pe documentele care insotesc marfurile.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare la carac­teristicile de calitate esentiale ale unui material complex de ambalare

a) impermeabilitatea la vapori de apa, gaze; b) transparenta; c) rezistenta la temperaturi ridicate; d) rezistenta foarte mare la compresare.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare la materialele complexe de ambalare:

a) permit ambalarea in vid; b) ambalarea in gaze inerte; c) ambalarea produselor supracongelate; d) ambalarea numai a produselor congelate.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare la caracteristicile de calitate ale materialelor complexe pe baza de materiale plastice:

a) termosudabilitatea; b) „bariera“ fata de oxigen; c) permeabilitate la vapori de apa; d) impermeabilitate la gaze.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare la natura gazului folosit la ambalarea in atmosfera modificata:

a) bioxid de carbon; b) ozon; c) azot; d) oxigen.

Care dintre atitudinile managerilor fata de mediul inconjurator sunt cele mai bune:

a) apatic; b) pozitiv-neplanificat; c) pozitiv-planificat; d) altruist.

Printre efectele negative pe termen lung ale utilizarii pesticidelor in exces nu figureaza:

a) contaminarea mediului natural; b) contaminare agro-sistemului;
c) inrautatirea unui segment al calitatii vietii; d) cresterea productiei agricole.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare privind avantajele industriei ecologice:

a) cresterea vanzarilor; b) reducerea costurilor energetice; c) cresterea cheltuielilor de adaptare a tehnologiei; d) imbunatatirea imaginii firmei.

Care dintre afirmatiile urmatoare nu este adevarata referitoare la cerintele care trebuie sa fie respectate la imbunatatirea calitatii produselor din punct de vedere ecologic:

a) sa necesite mai putina energie in fabricatie; b) sa necesite ambalaj mai redus; c) sa utilizeze energie inepuizabila; d) sa contina componente care nu pot fi reparate.

Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata privind seria standardelor care se refera la managementul de mediu:

a) I.S.O. 9000:2000; b) I.S.O. 9004:2000; c) I.S.O. 14000; d) I.S.O. 45000.





Document Info


Accesari: 11750
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )