CEVA DESPRE NASTEREA CARPATILOR NOSTRI

Īn calatoria de-a lungul Carpatilor nostri, curiozitatea ne va pune de multe ori mintea la īncercare si o va īmboldi sa raspunda noianului de īntrebari care o napadesc cu fiecare pas facut.

Sīntem datori, ca dintr-un īnceput sa dezghiocam macar cīteva din tainele ascunse īn aceste īncremeniri de piatra. Iar prima taina ce trebuie cunoscuta, si care īnca se mai ascunde sub colturi de val, este aceea a nasterii si cresterii framīntatului arc muntos carpatic.

Ne vedem, asadar, siliti sa coborīm pe agitata scara, a timpurilor geologice si de acolo, cu fiecare treapta urcata, sa prindem succesiunea de tablouri a multimii de momente care au dus la cladirea maretului edificiu de astazi.

Iata-ne, pentru īnceput, īn timpuri pentru care an 747i82h ii devin secunde si necunoscutul īnca destul de nepatruns, īn timpuri pe care calendarul geologic le strīnge sub denumirea de paleozoic, asa precum cel istoric a strīns anii īn secole, secolele īn epoci etc.

Pe atunci, teritoriul tarii noastre, ca si cea mai mare parte din Europa, era acoperit de ape, ale caror valuri alergau īn voie, zbuciumīndu-se nestingherite īn largimea fara capat. Un singur colt de uscat, īn regiunea podisului moldovenesc, īndraznea sa īnfrunte cu īndaratnicie izbiturile valurilor care se vedeau nevoite sa faca cale īntoarsa.

Ba, ceva mai mult, uneori, se aventura chiar catre mare, gonind apele spre vest, luīnd īn piept fundul de farīme si silindu-l sa se īncreteasca. si astfel de īncalcari a spatiului maritim de catre uscat si cutari de straturi nu au fost rare.

Cele care ne intereseaza, īnsa, mai mult pe noi, prin faptul ca au dat nastere primilor muguri din care vor creste Carpatii, au avut loc la sfīrsitul erei paleozoice de care pomeneam mai sus si poarta numele de cutari hercinice.

Īn aceste timpuri, din adīncul marii apar la suprafata, sprijinindu-se pe īncretiri mai vechi (ca īn Dobrogea), sau alaturīndu-li-se acestora, culmile muntoase care īntuneca zarea cu spinarile lor aproape īnnegrite.

Ici, colo, unde straturile s-au cutat uneori pīna la rupere, s-au format crapaturi adīnci, prin care izbucneau la suprafata, sfredelind bancurile de piatra, torente de lava, care, apoi, racindu-se, s-au prefacut īn roci dure si au cimentat mai mult temelia Carpatilor.

Duritatea si masivitatea acestor primi muguri i-a facut sa razbata vremurile si sa se pastreze pīna astazi, formīnd culmi muntoase īnca destul de īnalte.

Prin aceste cutari uscatul tarii noastre se largeste, iar apele marine, īnvinse, se retrag, lasīnd īn urma, prin locurile joase, nenumarate mlastini īntesate cu vegetatie, peste care rīurile de mai tīrziu au depus straturi groase de sedimente. Vegetatia prinsa īn sedimente a fost fortata sa arda īnabusit, transformīndu-se cu timpul īn bogate zacaminte de carbune.

Clima devine din ce īn ce mai uscata si pustiul tropical se īntinde peste culmile de piatra din care apele musca cu lacomie, carīnd sedimente rosii, arse de soare si depunīndu-le īn locurile acoperite de apa.

Cu timpul, culmile pietroase, despuiate de vegetatie, se prefac īn nenumarate farīme, astfel īncīt īnaltimile lor scad.

O data cu īnceputul celei de a doua mari diviziuni a calendarului geologic, mesozoicul, apele marine īsi reped din nou valurile furioase asupra uscatului, acoperind o mare parte din cutele hercinice din care au mai ramas doar cīteva insule izolate.

Urmeaza apoi un rastimp īn care se da o lupta necontenita īntre uscat si mare. Aci marea acopera uscatul formīnd golfuri, aci uscatul creste gonind apele, īn timp ce de pe culmile insulare rīurile cara enorme cantitati de material.

Īn timpul acestei perioade īndelungate sedimentele au avut ragaz sa se depuna īn straturi foarte groase, formīnd calcarul īn care natura a daltuit mai tīrziu frumoasele privelisti din muntii Raraului, blocul de calcar īn care sīnt sapate cheile Bicazului, muntii Hasmasului, Piatra Craiului, Oslea, Cazanele, muntii Trascaului etc.

O data cu umplerea fundurilor marine cu sedimente, fortele interne ale pamīntului se trezesc din nou. Blocurile de uscat, care īnclestau apele, salta iarasi īn piept adīncurile, fortīndu-le sa se īncreteasca si sa iasa la suprafata, adaugīndu-se insulelor hercinice vechi. Īncep acum cutarile alpine, care antreneaza sedimentele din jur, īmpingīnd apele spre exterior.

Din nou se nasc crapaturi prin care se īmprastie la suprafata lava vulcanica, iar cīteva blocuri de uscat din jur, care nu mai pot rezista ritmului de īnaltare a zonei carpatice, se rup si aluneca, scufundīndu-se sub apele din apropiere.

Daca īn prima perioada geologica cutarile mai vechi nu au fost influentate de obstacole, īn aceasta perioada valurile de piatra ce se ridica din adīncuri se izbesc de insulele vechi, rigide, sau de uscaturile din jur, fiind fortate sa-si schimbe neīncetat directia.

Din cauza acestor izbituri, o parte din cutele care au crescut din adīncuri nemaiputīndu-si mentine echilibrul s-au rasturnat unele peste altele. O astfel de cuta rasturnata, cea mai mare din Carpatii nostri, este aceea care pornind din muntii Banatului si Poiana Ruscai a acoperit aproape īntregul lant carpatic meridional. Ea este cunoscuta īn geologie sub numele de pīnza getica.

Iata-ne, asadar, gata de a urca alta treapta a timpului geologic, care ne aduce īn fata tabloul celei de a 3 a epoci geologice si anume tertiarul.

Īn aceasta perioada marile se retrag īn canale mai strīmte sau īn locurile unde uscatul s-a scufundat, iar culmile muntoase īsi īnalta capetele din ascunzisul marilor, indicīnd drumul arcului carpatic.

Zvelte si puternice, aceste culmi nu se mai aseamana nici pe departe cu mohorītii muguri care īn paleozoic īncercasera sa creeze un relief nou. Mai toate culmile par acum īncoronate cu diademe argintii sculptate īn calcarul alb, proaspat iesit de sub ape.

Coastele umede si īmbracate cu pamīnt roditor se acopar cu o vegetatie bogata care se aseamana tot mai mult cu aceea cunoscuta de noi astazi. Ici, colo, apele marine se strecoara printre stīnci formīnd golfuri linistite, catre care coboara sute de pīrīiase ce cara vrednice sfarīmaturi de stīnca, fara a-si īnchipui ca mai īnainte de a ajunge sa distruga muntele vor reusi sa faureasca plamada altui uscat.

Linistei īnspaimīntatoare din timpurile hercinice, sau urletelor uriaselor reptile de mai apoi, le iau locul cīntecele pasarilor, care mai de graba par niste muzicanti ce-si acordeaza instrumentele īnainte de concert. Viata, deci, se face din ce īn ce mai mult simtita.

Īn aer, pe uscat sau īn apa se tes īncet si cu migala noi si noi specii harazite a fi stramosii celor de acum.

Acestei activitati febrile īn lumea a tot ceea ce era viu, īi corespunde un zbucium aproape continuu īn interiorul scoartei terestre. Asaltul uscatului si īn special al muntilor asupra marii devine din ce īn ce mai insistent. Sedimentele depuse pe fundul canalelor marine nici nu īncep sa se aseze bine si sīnt prinse de noi zvīrcoliri, care le scot la suprafata sub forma de īnaltimi, alaturīndu-le celor vechi. Apele se īnghesuie din ce īn ce mai mult īn santurile īnguste, marginase muntilor.

Fiecarei zvīrcoliri īi corespunde o schimbare a reliefului. Astfel, zonei mediane a lantului cristalin din Carpatii Rasariteni i se adauga, rīnd pe rīnd, catre est, cute de sedimente noi, grosiere. Apele sīnt gonite catre exterior, invadeaza podisul moldovenesc pe care ne obisnuisem sa-l vedem numai uscat, precum si muntii Apuseni care, devin o insula īn mijlocul unei mari.

Miscarile dese pe care le sufera pamīntul tarii noastre duc la formarea unor serii īntregi de rupturi adīnci prin care se produc eruptii vulcanice. O astfel de fractura se formeaza pe marginea vestica a Carpatilor Rasariteni, care are ca urmare nasterea celui mai mare lant vulcanic din Europa : Oas - Guta - Caliman - Harghita. Totodata, se creeaza o serie de golfuri si lacuri īmplīntate printre culmi muntoase si īn care apele marine persista īnca mult timp. Dintre acestea multe au astazi o deosebita valoare economica prin bogatiile ce le contin īn subsol.

Treptat, treptat, arcul carpatic se largeste, apele se retrag lasīnd īn urma noi cute muntoase. Īn tot locul se observa cum uscatul iese īnvingator, apele dau īnapoi si natura se pregateste sa aseze ultimile caramizi la edificiul carpatic. Este numai o impresie, īnsa, caci linistea care cuprinsese pentru un timp totul lasa sa se īntrevada noi framīntari.

Pamīntul clocoteste din nou; radacinile muntilor, īmplīntate mult īn pamīnt, fac eforturi sa scape din strīnsoarea adīncurilor. Lupta este apriga, dar la suprafata se simte prea putin. Muntii, scapati din tintuire, īsi īnalta culmile cu īnca cīteva sute de metri. Temelia lor masiva īsi face si ea loc la suprafata, īnghesuind straturile sedimentare din preajma, care se cuteaza usor, eliberīndu-se din īnvelisul apelor si alaturīndu-se muntilor.

Sīntem īn cea de a patra si ultima diviziune a calendarului geologic, cuaternarul.

Īn jurul Carpatilor a aparut acum cununa dealurilor subcarpatice, ce par mai degraba a fi niste contraforturi. Īn felul acesta, edificiul muntos al Carpatilor a fost ridicat, urmīnd ca treptat, treptat, sa se finiseze.

De la un timp, razele soarelui īncalzesc mai putin. Dinspre nord se strecoara un suflu rece, iar din īnaltimi cad fulgi de zapada care acopera crestele carpatice formīnd enorme platose de gheata. Totul intra īntr-o īncremenire de moarte careia se pare ca nimic nu-i poate rezista, dar omul traieste, se lupta si īnvata multe lucruri. El paraseste ascunzisurile facute īn pripa si se fixeaza īn pesteri, īnvata sa-si faca arme si sa vīneze pentru a-si procura hrana si īmbracaminte.

De mai multe ori la rīnd caciulile de gheata au acoperit crestele muntoase, iar vīnturile reci au depus īn locurile joase cantitati enorme de praf, care a dat loesul de astazi. Astfel se face ca ceea ce trebuia sa duca la macinarea si īmbatrīnirea Carpatilor a contribuit la finisarea si īntinerirea crestelor lor.