CONSIDERATII PRIVIND OPERATIUNILE DE TEHNICA
A TURISMULUI
1.1. Terminologia operatiunilor de tehnica a turismului
Turismul, in forme incipiente, a aparut din cele mai vechi timpuri, odata cu aparitia necesitatii schimburilor intre comunitatile umane, pe de o parte, iar pe de alta parte, din motive religioase, care au determinat aparitia pelerinajelor.
Un rol important in dezvoltarea turismului l-a avut revolutia industriala, construirea locomotivei cu aburi si a cailor ferate, aparitia automobilelor si dezvoltarea cailor de comunicatii.
In cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, turismul se dezvolta in mod deosebit, determinand si aparitia primelor cluburi turistice: Clubul Alpin Englez (1857); Clubul Alpin Francez (1874); Touring Clubul Francez (1890)[1].
Fenomenul globalizarii si dezvoltarea tehnologiilor digitale si informationale au avut un impact deosebit si asupra activitatilor turistice, devenind o activitate distincta a sectorului tertiar, respectiv a prestarilor de servicii.
Turismul asigura o gama larga de servicii si facilitati furnizate, direct sau indirect, de agentii din sectorul public si privat. Serviciile oferite de acestia se concretizeaza in: transport, primire, servirea mesei, tratament balnear, agrement, divertisment etc., precum si intermedierea unor aranjamente turistice.
Serviciile turistice presupun utilizarea unor metode, procedee si reguli, care imbinate cu arta personala a celor care le presteaza constituie tehnica turistica.
Tehnica turistica opereaza cu o serie de concepte.
Organizatia Mondiala a Turismului (OMT) a elaborat o terminologie adecvata, care se prezinta astfel:
v turism intern, care consta in activitatea turistica p 818i85i racticata in interiorul unei tari. In aceasta activitate se tine cont atat de rezidentii unei tari care viziteaza propria lor tara, cat si de vizitele nerezidentilor in tara respectiva, numit "turism receptor".
v turism national, care cuprinde atat turismul intern, cat si "turismul emitator", adica vizitele rezidentilor acelei tari in alte tari.
v turism international, care cuprinde turismul receptor si turismul emitator;
v vizitator, adica orice persoana care calatoreste spre un anumit loc, altul decat cel in care locuieste, pentru o perioada mai mica de un an, iar scopul sa fie altul decat desfasurarea unei activitati.
Vizitatorii se impart in:
turisti, care cuprinde vizitatorii al caror sejur include cel putin o innoptare;
excursionisti, care cuprinde vizitatorii care se deplaseaza in scopuri turistice pentru mai putin de 24 de ore, fara a include o innoptare.
v aranjament turistic, care cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor prestate in timpul deplasarii in scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup, pe baza unui program prestabilit oferit de o firma specializata sau propus de client;
In functie de formele de turism la care se refera, aranjamentele turistice pot fi: sejururi in statiuni turistice, excursii in circuit sau pe diferite itinerare in tara sau in strainatate.
Din punct de vedere al modului de efectuare a platii, aranjamentele turistice sunt oferite si vandute la un pret global, adica forfetare.
v itinerariul turistic reprezinta traseul pe care se desfasoara o calatorie, cu indicarea punctelor de interes turistic, in conformitate cu scopul organizarii calatoriei, perioade si serviciile prestate.
Itinerariul turistic se prezinta sub forma unui program, care cuprinde detaliat localitatile care vor fi vizitate, serviciile ce urmeaza a fi prestate, precum si mijloacele de transport care se vor utiliza, din momentul plecarii pana in momentul sosirii. Programul este insotit, de regula, de un prospect care prezinta grafic parcursul ce trebuie urmat, precum si alte informatii cu caracter general si particular.
Dupa modul de prezentare, itinerarele turistice pot fi:
itinerar geografic, care consta in reprezentarea grafica a parcursului de realizat, din localitatea de plecare pana in cea de destinatie;
itinerar generic, care consta in indicarea detaliata a datelor generice asupra diverselor particularitati ale deplasarii, oferind astfel turistului o imagine asupra etapelor pe perioada voiajului;
itinerar descriptiv, care similar itinerarului generic ofera detalii asupra serviciilor, fara precizarea datelor tehnice insa, oferind descrierea turistica a traseului, localitatilor si obiectivelor ce urmeaza a fi vizitate;
itinerar analitic sau tehnic, care se intocmeste in momentul realizarii calatoriei. Se prezinta sub forma unui document detaliat si contine datele tehnice necesare desfasurarii calatoriei, intrucat sunt indicate orarele, mijloacele de transport si serviciile de care va beneficia zilnic turistul
v circuitul turistic consta in itinerariul de vizita a mai multor tari, zone, localitati sau puncte turistice, in care plecarea coincide cu sosirea.
Alte concepte utilizate in turism, elaborate de OMT sunt:
v cererea turistica, care se clasifica dupa mai multe criterii, cum ar fi:
in functie de scopul vizitei, turismul receptor, emitator si national, cererea turistica poate fi:
o loisir, recreere si vacanta;
o vizitarea prietenilor si a rudelor;
o afaceri si scopuri profesionale;
o tratament medical;
o religie/pelerinaj;
o altele,
in functie de durata sederii, exprimata in numarul de innoptari, turistii pot exprima o cerere:
o de la 1 la 3 innoptari;
o de la 4 la 7 innoptari;
o de la 8 la 28 innoptari;
o de la 29 la 91 innoptari;
o de la 92 la 365 innoptari;
in functie de originea si destinatia calatoriei, pentru turismul receptor, clasificarea vizitatorilor se face dupa tara unde isi au rezidenta (nu dupa nationalitate);
in functie de zona de rezidenta sau de destinatia in cadrul tarii;
in functie de mijloacele de transport, cererea poate fi pentru:
o AER
curse regulate;
curse neregulate (Charter);
alte servicii
o APA
nave de pasageri si feriboturi;
croaziera;
altele.
o TERESTRE
cale ferata;
autocar sau autobuz si alte mijloace de transport in comun;
vehicule individuale (cu capacitate de pana la 8 persoane);
inchiriere de vehicule;
alte mijloace de transport terestru.
in functie de formele de cazare turistica, cererea poate fi pentru:
o unitati colective de turism (collective tourism establishments)
hoteluri si alte unitati similare;
unitati specializate:
unitati medicale;
tabere de munca si vacanta;
centre de conferinta.
alte unitati colective:
locuinte de vacanta;
camping-uri turistice;
alte unitati colective.
o cazare turistica individuala (private tourism accomodation)
locuinte proprii;
camere inchiriate in case familiale;
locuinte inchiriate de la persoane private sau agentii specializate;
cazare oferita gratuit de catre rude sau prieteni;
alte unitati de cazare privata.
Alte concepte sunt legate de platile in turismul international, unde termenii specifici sunt: turismul receptor si turismul emitator
v Turism receptor.
Platile in turismul international receptor sunt definite ca fiind cheltuieli ale vizitatorilor din turismul international receptor, inclusiv platile catre transportatorii nationali pentru transportul international. Sunt incluse, de asemenea, orice alte plati facute anterior pentru bunurile si/sau serviciile de care au beneficiat turistii in tara de destinatie. In practica, in aceasta categorie se includ si platile efectuate de excursionisti, cu exceptia cazurilor cand sunt sume foarte importante, care justifica includerea lor in alta categorie.
Pentru corelarea cu Recomandarile Fondului Monetar International privind Balanta de Plati, platile internationale aferente costului transportului sunt incadrate separat.
Platile internationale pentru transport reprezinta "orice plati efectuate de catre vizitatorii nerezidenti catre transportatorii din tara de referinta, indiferent daca acestia calatoresc sau nu catre acea tara".
Aceasta categorie de plati corespunde postului "transport, servicii pentru pasageri, credite" din Raportul Contabil Standard al FMI.
v Turism emitator.
Platile in turismul international emitator sunt definite ca fiind cheltuieli in alta tara ale vizitatorilor din turismul international emitator, inclusiv catre transportatorii straini pentru transportul international. Sunt incluse, de asemenea, si cheltuielile rezidentilor care calatoresc peste granita ca excursionisti, cu exceptia cazurilor cand sunt atat de mari ca valoare incat justifica incadrarea lor in alta categorie.
Pentru corelarea cu Recomandarile Fondului Monetar International privind Balanta de Plati, platile internationale pentru transport sunt incadrate separat.
Platile internationale pentru transport reprezinta "orice plati ale unor sume de bani catre transportatorii inregistrati in strainatate, efectuata de orice persoana rezidenta in tara respectiva". Aceasta categorie de plati corespunde postului "transport, servicii pentru pasageri, debite" din Raportul Contabil Standard al FMI.
Alti termeni elaborati de OMT se refera la consumul turistic
v Consumul turistic cuprinde urmatoarele tipuri de consum:
voiaj organizat, vacanta organizata, circuit organizat;
cazare;
mancare si bauturi;
transport;
recreere, activitati culturale si sportive;
cumparaturi;
altele.
Alt concept utilizat este oferta turistica.
v Oferta turistica se refera la toate activitatile din turism care trebuie descrise cat mai clar si structurate. Oferta turistica reprezinta sursa pentru majoritatea statisticilor economiei nationale incorporata corect in structura statistica nationala. Se poate cuantifica cu usurinta importanta turismului si relatia sa cu alte sectoare economice.
Se poate concluziona ca in turism se opereaza cu o serie de termeni specifici, cu o definire si clasificare unitara, in vederea armonizarii si evaluarii indicatorilor statistici macro si microeconomici. Cele mai multe definitii propuse de OMT se refera la notiunile de: turist, turism, cerere turistica, plati si instrumente de plata.
In Romania, legislatia propune, de asemenea, definirea unor termeni, cum ar fi: turism, resursa turistica, structura de primire turistica, pachet de servicii etc., care sa corespunda acceptiunilor europene si internationale. De asemenea, se prevede ca oferirea, comercializarea, vanzarea serviciilor si a pachetelor de servicii turistice, precum si crearea de produse turistice sa poata fi facute doar de agentii economici din turism autorizati de Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT), posesorii de brevete de turism sau de certificate de clasificare, dupa caz. Agentii economici din turism se impart in doua categorii distincte: prestatorii directi de servicii turistice si intermediarii. Intreaga activitate, in diversitatea ei, reprezentata de industria turismului si activitatile de sprijin, precum si cele de organizare de conferinte este cunoscuta sub denumirea de "industria ospitalitatii" (hospitality industry).
Industria ospitalitatii consta deci in industria serviciilor de cazare si industria serviciilor de alimentatie, care sunt consumate in afara domiciliului.
In literatura de specialitate se face referire si la celelalte componente, indispensabile dezvoltarii turismului, si anume: atractiile turistice, facilitatile si serviciile locale, infrastructura, transporturile si investitiile.
Din punct de vedere al formei de proprietate, agentii economici din turism fac parte atat din sectorul privat, cat si din cel public.
Sectorul public, la diferite niveluri, urmareste interesul public, chiar si din considerente economice, urmarind imbunatatirea situatiei balantei de plati, dezvoltarea regionala, cresterea veniturilor populatiei si ale statului, crearea de noi locuri de munca etc.
Evolutia actuala a turismului international se caracterizeaza printr-o permanenta innoire a ofertei turistice, prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare calitativ si cantitativ. Prin urmare, conceptul de "turism" va trebui sa fie adaptat la conditiile actuale, cand si cerintele publicului sunt mai sofisticate. Clientii devin din ce in ce mai pretentiosi, in conformitate cu transformarile la nivelul societatii umane determinate de fenomenul globalizarii. Oferta turistica devine tot mai diversificata, concurenta devine tot mai acerba, iar agentii economici din turism incearca noi mijloace de creare a produselor de marketing si de promovare, adoptand noi stiluri de management, viabile si performante in practica.
1.2. Componentele industriei ospitalitatii si industriei turismului
Industria turistica consta in ansamblul categoriilor de activitati turistice. Ea cuprinde o multitudine de activitati care urmaresc furnizarea de produse si servicii care urmaresc sa satisfaca dorintele turistilor.
Cererea turistilor este in continua schimbare in stransa legatura cu transformarile care au loc in societate, precum si cu motivatia lor, din ce in ce mai diversificata.
Industria turistica pune la dispozitia clientilor sai oferte tot mai diversificate in functie de motivatiile dominante ale lor, cum ar fi: oferta turismului cultural, oferta turismului de afaceri si oferta turismului de sanatate.
Fiecare componenta a ofertei turistice determina crearea unei piete turistice care se dezvolta in stransa legatura cu dezvoltarea economica a tarii careia ii apartine.
In stransa corelatie cu dezvoltarea unor piete specializate pe oferte turistice apare si diviziunea muncii in turism, ducand astfel la crearea unor segmente de activitati turistice (componente ale industriei turistice).
In literatura de specialitate exista mai multe incercari de clasificare a activitatilor din industria turistica.
In Romania, in incercarile de a clasifica activitatile din industria turistica, au fost facute de mai multe ori confuzii, deoarece au fost preluati termeni din literatura straina si tradusi uneori inadecvat.
Astfel, "hospitality industry", care in literatura americana desemneaza ansamblul activitatilor care furnizeaza servicii de cazare si/sau alimentatie, plus serviciile institutionalizate de asigurare a alimentatiei (hrana, bautura)[2], in Romania a fost tradus ca fiind "industria hoteliera". Intelegand prin servicii institutionalizate acele servicii care nu se presteaza publicului calator, putem spune ca "hospitality industry" (industria ospitalitatii) reprezinta de fapt industria turismului, activitatile de sprijin si cele de organizare de conferinte.
Asadar, intre industria turistica, industria serviciilor de alimentatie, industria serviciilor de cazare, activitatile de organizare de conferinte, la care se adauga activitatile de sprijin a tuturor celor enumerate, exista o stransa interdependenta, iar ansamblul lor constituie industria ospitalitatii.
Un alt concept care este inteles uneori inadecvat este "catering-ul", negasindu-se un cuvant potrivit in lima romana.
In literatura de specialitate engleza "catering" reprezinta industria serviciilor de alimentatie, in timp ce in Romania, uneori, se confunda cu procesul tehnologic de fabricatie a bauturilor si alimentelor destinate turismului.
Tinand cont de cele relatate, componentele industriei ospitalitatii sunt:
catering-ul;
industria turismului;
activitatile de sprijin;
activitatile de organizare de conferinte.
La randul sau, industria turismului cuprinde:
o industria serviciilor de alimentatie in turism;
o industria serviciilor de cazare;
o activitatile de organizare a turismului;
o activitatile de transport si asigurari;
o diverse vanzari.
Industria serviciilor de alimentatie in turism include industria serviciilor de alimentatie comerciala (restaurante, unitati de tip fast food, cofetarii, patiserii etc.); industria serviciilor de alimentatie sociala (cantine din spitale, scoli, universitati, tabere, inchisori, armata) si industria serviciilor de alimentatie hoteliera (restaurante, baruri, pensiuni etc.).
Industria serviciilor de cazare cuprinde industria serviciilor de cazare primare (hoteluri, moteluri, hanuri etc.) si secundare (vile, bungalouri, sate de vacanta, cabane, tabere de copii, unitati agroturistice, camere de inchiriat).
Activitatile de organizare a turismului cuprind activitatile agentiilor de voiaj, agentiilor de turism, a retelelor computerizate de inchirieri, informatii si voiajuri internationale.
Activitatile de transport si asigurari cuprind activitatile desfasurate de agentiile de transport, companiile de transport (aeriene, feroviare, maritime, fluviale), firmele rent-a-car si firmele de asigurari.
Vanzarile diverse cuprind activitatile desfasurate de magazinele specializate in obiecte pentru daruri, suveniruri, obiecte artizanale etc., precum si vanzarile prin automate, chioscuri, piete a unor obiecte de suvenir.
1.3. Agentii economici din turism
Activitatile turistice se organizeaza si se realizeaza de diferiti agenti economici, respectiv societati comerciale cu capital de stat sau privat (autohton, strain sau mixt), asociatii familiale si persoane fizice care presteaza servicii specifice industriei turistice (hoteliere, servirea mesei, transport, agrement, tratament balnear etc.).
Dupa natura activitatii desfasurate, agentii economici care desfasoara activitati specifice industriei turismului se impart in doua categorii:
agenti economici direct prestatori de servicii turistice;
agenti economici care presteaza servicii de promovare si comercializare a aranjamentelor turistice.
Agentii economici direct prestatori de servicii turistice cuprind:
agentii economici care presteaza servicii de transport turistic pe cale ferata, rutier, aerian, naval (maritim sau fluvial) national sau international;
agentii economici care presteaza servicii hoteliere si servirea mesei in localitati si statiuni, pe trasee turistice;
agentii economici care presteaza servicii de tratament in statiunile balnear-turistice sau in localitatile cu dotare balneara;
agentii economici care presteaza servicii de agrement si divertisment sportiv, cultural, distractiv etc., destinate turistilor;
agentii economici care presteaza servicii complementare pentru turisti, cum ar fi: servicii financiar-bancare, servicii de asigurari, servicii de vize, servicii de asigurari, servicii de inchirieri de mijloace de transport, echipament sportiv etc., cercetare, invatamant, educatie, informatii, consultanta, realizarea de materiale publicitate etc.
Agentii economici care au ca obiect de activitate promovarea si comercializarea de aranjamente turistice au rol de intermediari intre agentii economici direct prestatori de servicii turistice si turisti.
Din aceasta categorie fac parte:
agentii tour-operatori specializati numai in organizarea de aranjamente turistice, pe care le comercializeaza pe baza de contracte prin intermediul altor agentii de turism;
agenti de turism cu activitate de vanzare a aranjamentelor turistice organizate de tour-operatori;
agenti cu activitate mixta de tour-operatori si de vanzare directa catre turisti a aranjamentelor turistice proprii sau a altor tour-operatori.
Toti agentii economici din turism sunt obligati sa foloseasca pentru servicii numai personal specializat. Profesiunile specifice activitatilor de turism sunt cele cuprinse in Nomenclatorul Ocupatiilor din Romania.
Persoana fizica care asigura conducerea operativa a unei agentii de turism trebuie sa detina brevet de turism, care ii atesta capacitatea profesionala.
Agentiilor de turism li se atesta capacitatea de a efectua servicii turistice de calitate si in conditii de siguranta pentru turisti prin licenta de turism.
1.4. Rolul turismului in dezvoltarea economica a tarii
Cu activitatea economica, turismul se incadreaza in sectorul tertiar al serviciilor si constituie o adevarata industrie, contribuind la dezvoltarea economiei nationale.
Contributia turismului la dezvoltarea economiei nationale se concretizeaza in efectele economice, directe si indirecte, pe care le produce[3].
Efectele economiei directe constau in beneficiile in lei si in valuta, impozitele incasate de pe urma serviciilor turistice, surplusuri de venituri banesti pentru populatie etc.
Efectele indirecte se concretizeaza in diferite sectoare de activitate ale economiei, cum ar fi:
sectoarele care asigura baza tehnico-materiala necesara activitatilor turistice;
sectoarele care asigura infrastructura generala si turistica (drumuri, aeroporturi, lucrari de sistematizare, reteaua de apa si canalizare, energie elecrtrica si termica);
sectorul comercial, prin dezvoltarea reteleide unitati comerciale si de alimentatie, care asigura satisfacerea cererii de marfuri pentru turisti;
sectorul industriei usoare si a industriilor conexe care produc bunuri necesare turistilor si activitatilor de turism;
sectorul industriei alimentare, care asigura produsele agroalimentare si bauturile necesare turistilor;
sectoarele prestatoare de servicii in general, de care beneficiaza si turistii, cum ar fi: transporturile orasenesti si interurbane, servicii de telecomunicatii, Internet, frizerie, coafura, curatatorii chimice, servicii de reparatii si intretinere etc.;
sectorul cultural, care asigura servicii de agrement si distractii pentru turisti, cum ar fi: biblioteci, cinematografe, teatre, filarmonici, muzee, expozitii, manifestari sportive etc.
Efectele economice ale turismului pot fi apreciat si din punct de vedere al ocuparii cu forta de munca angrenata direct sau indirect in industria turismului.
O alta fateta a dezvoltarii economice prin dezvoltarea turismului o reprezinta investitiile din industria turistica prin realizarea de noi obiective turistice, care conduc la realizarea unor noi venituri, atat in turism, cat si in industria constructiilor si a celor conexe.
Rolul turismului in dezvoltarea economiei nationale poate fi evidentiat si prin cresterea numarului turistilor straini care ne viziteaza tara, efectul produs fiind cunoscut sub denumirea de "efect multiplicator al turismului"[4].
Rolul turismului in dezvoltarea economiei nationale rezida si din faptul ca turismul este consumator de "materie prima" care este specifica acestui sector de activitate, putand fi astfel valorificata prin intermediul lui. Turismului pune in valoare si exploateaza economic bogatiile naturale ale tarii, tezaurul sau istoric, de cultura si civilizatie.
Fenomenul globalizarii contribuie la dezvoltarea turismului international.
Globalizarea este vazuta ca o etapa noua in dezvoltarea umanitatii, adresata in special lumii business-ului, cu referire la dezvoltarea unei piete unice pentru produse, servicii, resurse umane etc. Globalizarea contribuie la permeabilizarea continua a frontierelor traditionale, atat fizice (statale, economice, organizationale, institutionale), cat si imateriale, de natura spirituala, culturala si educationala.
Din acest punct de vedere, turismul contribuie nu numai la dezvoltarea economiei nationale, ci constituie si un factor de educare, intelegere si cunoastere intre oameni, faciliteaza schimbul de idei si informatii, traditii si culturi. Putem spune deci ca turismul are si un rol esential in plan social.
Subliniind rolul tot mai important al turismului la nivel mondial se constata ca turismul este un factor dinamizator al sistemului economic global, cu efecte directe asupra principalelor sectoare economice.
Turismul poate fi privit ca un consumator de resurse naturale, culturale si de servicii, dar, in acelasi timp este si un ofertant al serviciilor sale, a caror dezvoltare este in stransa corelatie cu dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei nationale.
Intrebari de control
1. In ce consta turismul intern;
2. In ce consta turismul national;
3. In ce consta turismul international;
4. Ce intelegeti prin conceptul de "vizitator"?
5. Ce reprezinta aranjamentul turistic?
6. Definiti si clasificati itinerariul turistic;
7. Ce reprezinta circuitul turistic;
8. Clasificati oferta turistica dupa scopul vizitei;
9. Clasificati cererea turistica dupa durata sederii;
10. Clasificati oferta turistica in functie de mijloacele de transport;
11. Clasificati oferta turistica in functie de formele de cazare turistica;
12. Care sunt componentele industriei ospitalitatii?
13. Care sunt componentele industriei turismului?
14. Prezentati exemple de activitati din industria serviciilor de alimentatie in turism;
15. Prezentati exemple de activitati din industria serviciilor de cazare.
16. In ce constau activitatile de organizare a turismului?
17. Exemplificati activitati de transport si asigurari in turism;
18. Exemplificati alte vanzari care se fac in industria turismului;
19. Clasificati si prezentati categoriile de agenti economici prestatori de servicii in turism;
20. Prezentati agentii economici direct prestatori de servicii turistice;
21. Prezentati agentii economici intermediari intre agentii economici direct prestatori de servicii turistice si turisti;
22. Dati exemple de efecte directe ale turismului in dezvoltarea economiei nationale;
23. Dati exemple de efecte indirecte ale turismului in dezvoltarea economiei nationale;
24. In ce mod contribuie fenomenul globalizarii la dezvoltarea turismului international?
|
