Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























STRATEGIA SI POLITICILE DEZVOLTARII TUTISMULUI ROMANESC

Turism




ALTE DOCUMENTE

Vila Iris
TENERIFE
TRASEE TURISTICE DINSPRE SUD - BUCEGI
ACTIVITATEA DE AUTORIZARE IN TURISM - CERTIFICATE DE CLASIFICARE
Busteni-Culmea Zamora-Cantonul Zamora- Virful Baiutu (Zamora)-Stina Zamora
Recomandari privind ALIMENTATIA TURISTULUI in drumetiile montane
ITINERARIU
TELEORMAN
ALBA
IASI




STRATEGIA sI POLITICILE DEZVOLTĂRII TUTISMULUI ROMĀNESC

Conform dictionarului explicativ al limbii romāne strategia reprezinta stiinta care se ocupa cu planificarea, organizarea si conducerea operatiilor militare īntr-un razboi[1]. Din alt punct de vedere strategia reprezinta ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung, principalele modalitati de realizare īmpreuna cu resursele alocate, īn vederea obtinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizatiei[2]




Oricare ar fi definitia, si oricare originile, strategia si planificarea strategica a devenit o realitate a zilelor noastre. Popularitatea de care se bucura planificarea strategica īn prezent, atāt īn tarile dezvoltate cāt si īn tarile aflate īn tranzitie spre sistemul global al economiilor de piata, este evidenta. Planificarea strategica, reprezentānd o activitate de tip bugetar īn deceniul sase al secolului 20, s-a raspāndit rapid, devenind o metoda de management solid ancorata īn realitatile unui numar mare de firme, spre mijlocul anilor '70. Īn prezent planificarea strategica a devenit una din uneltele de lucru a oricarui manager, indiferent de domeniul īn care ativeaza.

Sarcinile planificarii strategice sunt acelea ale pregatirii actiunilor vitale ale firmei/organizatiei, adica cele care vizeaza viitorul pe o perioada īndelungata de timp, anticipānd consecintele durabile pe care acesta le poate avea. Planificarea strategica face dovada unei remarcabile capacitati de adaptare si de rezistenta, īn conditiile unui mediu schimbator si partial necunoscut.

Potrivit lui H. Mintzberg, planificarea strategica este necesara din urmatoarele considerente[3]

1. Organizatiile trebuie sa planifice pentru a-si coordona activitatile, īntrucāt planurile si planificarea pot servi ca mecanisme importante pentru a reuni activitatile disparate.

Organizatiile sunt "aranjamente rationale", de persoane si de propuneri de activitate reunite īn planuri. Coordonarea acestora se poate face prin controlul direct exercitat de un lider.

2. Organizatiile trebuie sa planifice pentru a se asigura ca viitorul este corect īnteles si luat īn considerare. Exista trei moduri īn care firma poate tine cont de viitor: pregatindu-se pentru evenimente inevitabile care se pot produce, sesizānd elementele nedorite, care se pot produce sau controlānd ceea ce poate fi controlat. Rezulta de aici ca planificarea strategica poate deveni un mijloc pentru a previziona elementele īnca neprogramate.

3. Organizatiile trebuie sa planifice pentru a fi rationale, adica adaptate cerintelor pietei si conjuncturii economice. Planificarea strategica este importanta nu prin ceea ce este, ci prin ceea ce simbolizeaza. Eforturile managerilor sunt presupuse a fi mai eficiente decāt cele ale altor persoane din firma, iar virtutile planificarii rezulta si din faptul ca foloseste norme universale pentru alegeri specifice organizatiei implicate. Va rezulta de aici ca strategia obtinuta īn urma acestui proces complex reprezinta: un plan (sau ceva echivalent), o forma de exprimare a scopurilor, o pozitie (prin determinarea produselor si a pietelor specifice), o perspectiva, reflectānd modul īn care organizatia īsi percepe propria activitate. Ca perspectiva, strategia priveste īn viitor, spre locul īn care produsele īsi īntālnesc consumatorii, īn timp ce ca pozitie, strategia priveste spre interiorul firmei, spre strategi, spre cei care stabilesc viziunea de ansamblu a organizatiei.

Sarcinile planificarii strategice sunt acelea ale pregatirii actiunilor vitale ale firmei, adica cele care vizeaza viitorul pe o perioada īndelungata de timp, anticipānd consecintele durabile pe care acesta le poate avea. Planificarea strategica face dovada unei remarcabile capacitati de adaptare si de rezistenta, īn conditiile unui mediu schimbator si partial necunoscut.[4]

Orice forma de organizare strategica s-ar alege, ea va include automat si o analiza a mediului extern, intern cāt si analiza activitatilor anterioare ale organizatiei.

2.1 Turismul international al Romāniei - dezechilibre si contradictii

Una dintre cauzele principale care a determinat declinul activitatii de cazare o constituie inflatia generalizata, care, īn corelatie cu declinul activitatii investitionale inclusive īn dotarile factoriale din turism (partea de capital), au provocat un raport pret-calitate necorespunzator pentru activitatea produsului turistic pe piata interna si externa.

Pe lānga factorii defavorizanti economici, consider ca o importanta cauza a declinului permanent al sosirilor din turismul international spre Romānia (mai exact o scadere cu 5,03% fata de 1990, desi īn ultimii 4 ani s-a īnregistrat o crestere medie de 12%) a constituit-o imaginea defavorabila de ansamblu - creata īntr-o importanta masura īn mod artificial - a Romāniei īn general si a ofertei turistice romānesti īn particular pe pietele occidentale emitatoare de turisti. Impactul a fost cu atāt mai defavorizant cu cāt este cunoscut ca perceptia ofertei turistice īn bazinele cererii internationale este prioritar, una a imaginii produsului turistic oferit. Totodata, deficitul artificial de imagine, īnregistrat īn aceasta perioada nu a fost compensat de o strategie promotionala fundamentata stiintific si totodata concretizata practic īn mod ofensiv, care sa ofere imaginea reala a ofertei turismului romānesc pe pietele externe, oferta care dispune de atuuri semnificative prioritar īn privinta componentelor ambiental - ecologice si de ospitalitate apreciate de cererea externa. Ca urmare, a aparut si s-a manifestat o alta contradictie, cea īntre continutul si calitatea reale ale turismului romānesc si continutul si nivelul perceptiv-defavorizante ale acestuia pe unele piete turistice internationale, inclusiv potential exportatoare de capital investitional din tari europene. La aceasta se adauga fondul aperceptiv, al necunoasterii ofertei turistice romānesti de catre noile generatii de turisti occidentali reali si potentiali.

De aici rezulta ca o componenta de maxima importanta īn cadrul strategiilor de reorientare si restructurare a turismului international receptor al Romāniei o constituie si componenta promotionala destinata pietelor emitatoare externe, componenta care, īn derulare, are efecte pe termen mediu si lung. Īn anul 2003, Romānia a īncasat din turismul international 612 milioane de dolari, ceea ce reprezinta o crestere cu 21,5% fata de anul precedent. Din aceasta suma, 347 milioane de dolari provin din turismul contractual, iar 265 milioane de dolari din turismul individual.

Cifrele au fost furnizate de Institutul National de Dezvoltare si Cercetare īn Turism, care a efectuat un sondaj pe un esantion de 314.000 turisti straini, adica 32% din numarul total de turisti straini pe 2002. La baza studiului au stat datele colectate de la tour-operatorii nationali si din industria hoteliera, īnsa lipsesc sumele cheltuite prin cardurile de credit, precum si informatiile de la casele de schimb valutar.

Unitatile de cazare din Romānia au īnregistrat, īn anul 2003, 917108 turisti proveniti din statele Uniunii Europene, cifra mai mare cu 6,6% decāt anul precedent. Cea mai importanta crestere a fluxului de vizitatori a fost de 19%, din Spania, urmata de Irlanda, cu 18%, Portugalia - 16,5% si Suedia - 11,7%.

Legat de calitatea obiectivelor turistice, exista īn Romānia multe situri potential valoroase care necesita investitii īn infrastructura de acces si lucrari de restaurare. Pentru realizarea acestor obiective, trebuie īntreprinse o serie de actiuni si masuri īn domeniul infrastructurii private si publice, precum si īn ceea ce priveste serviciile de sprijin aditionale. Turismul are nevoie de cercetari de piata adecvate si de programe coerente si integrate de dezvoltare, īnainte de a se face investitii semnificative īn infrastructura fizica privata.

Prin urmare, turismul necesita investitii substantiale, nu doar īn infrastructura hard, dar si īn componenta soft ( training, marketing etc.) a industriei turismului, pentru a atinge acel nivel calitativ care sa īl faca competitiv pe pietele internationale.

Restructurarea industriei traditionale a turismului necesita o privatizare exhaustiva si masive investitii private. Viabilitatea economica a acestor investitii depinde de o cerere interna crescīnda - problema care depaseste cadrul acestui plan.

Strategia nationala de dezvoltare regionala propune īn domeniul turismului o strategie de dezvoltare a turismului alternativ, bazata īn cea mai mare parte pe forme de turism novatoare si nise cum sunt: turismul rural, turismul cultural si alte "piete nise" ale turismului cum ar fi turismul pentru vīnat si pescuit, precum si circuitele turistice pentru "vin si mīncaruri traditionale".

O mentiune speciala trebuie facuta īn legatura cu turismul rural. Intinse zone rurale din cadrul regiunilor au multiple potentiale care pot fi exploatate prin activitati turistice: frumusetea peisajului natural, pastrarea structurilor satesti traditionale si a folclorului rural, etc. In mod deosebit va fi sprijinita dezvoltarea potentialul turistic rural al zonelor ramase īn urma, care nu au alte resurse, al zonelor agricole cu productivitati scazute la produsele agricole, etc. Dezvoltarea turismului rural poate consolida veniturile obtinute de populatie din alte surse dar poate constitui chiar si o sursa alternativa de cīstiguri pentru populatia acestor zone. Turismul rural creeaza noi locuri de munca, īndeosebi pentru femei, contribuind la rezolvarea gravelor probleme de ocupare a fortei de munca din mediul rural. Vor fi sprijinite acele proiecte de dezvoltare a turismului rural care prezinta oferte viabile.

Se va pune accent pe dezvoltarea unor pachete de servicii pentru turism care vizeaza grupuri tinta (persoane īn vīrsta, tineri, etc.), care pot deveni componente ale unor aranjamente turistice majore si pe masuri de marketing dezvoltate īn consens cu alti furnizori de bunuri si servicii. O atentie speciala va fi acordata dezvoltarii infrastructurii turistice rurale si dezvoltarii sau, dupa caz, īmbunatatirii calitatii capacitatilor si facilitatilor existente

2.2. Cadrul legislativ si programe de dezvoltare turistica

Perfectionarea cadrului legislativ astfel īncāt sa se asigure un mediu financiar-fiscal si de afaceri stimulativ, a avut īn vedere īn principal:

- Revizuirea si completarea legislatiei specifice pentru realizarea de materiale de promovare, de participare la evenimente si expozitii internationale sau de a raspunde cāt mai bine nivelului cerintelor turistilor straini sub aspectul standardelor serviciilor si a protectiei turistilor. Īn anul 2002 s-a continuat perfectionarea cadrului legislativ tināndu-se seama de regulile impuse de normele īn vigoare. Au fost elaborate si aprobate 6 legi din care 5 pentru aprobari de ordonante sau ordonante de urgenta, 1 ordonanta, 4 ordonante de urgenta, 22 hotarāri ale Guvernului, 16 ordine ale ministrului turismului. Aceste acte normative reglementeaza o serie de aspecte din sfera de activitati a turismului īn Romānia cum ar fi privatizarea societatilor comerciale de turism, clasificarea structurilor de primire turistice, licentierea agentiilor de turism, brevetarea managerilor din turism, atestarea si utilizarea ghizilor, alte masuri de organizare a activitatilor de turism si protectie a turistilor.

De asemenea, s-a tinut seama ca reglementarile īn turism sa fie īn concordanta cu acquis-ul comunitar īn domeniu si cu alte prevederi din legislatia tarilor membre din Uniunea Europeana, elaborāndu-se si introducāndu-se īn circuitul de avizare proiectul Legii pentru aprobarea Programului "Superschi īn Carpati".

- Reglementarea accesului, evidentei si protectiei turistilor īn structuri de primire turistice (H.G. nr. 237/2001 ), privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism (H.G. nr. 305/2001 ), amenajarea, omologarea, īntretinerea si exploatarea partilor si traseelor de schi pentru agrement (H.G. nr. 263/2001

- Simplificarea procedurilor de autorizare īn turism pe baza H.G. 238/2001 privind licenta si brevetul de turism

- Aprobarea si implementarea Programului special de dezvoltare turistica a zonei Sighisoara (O.G. nr. 3/2001)

- Asigurarea turistilor īn cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism (Ordinul ministrului turismului nr. 235/2001

- Instituirea premiilor de excelenta īn turism (Ordinul ministrului turismului nr. 320/2001).

Īn afara actiunilor cuprinse īn Planul de guvernare al Ministerului Turismului s-au realizat si o serie de activitati noi dintre care sunt de mentionat:

- Initierea programului "Steagul Albastru" prin care plajele de pe litoralul romānesc urmeaza sa se īncadreze īn normele adoptate īn Uniunea Europeana.

- Constituirea unui Comandament cu participarea mai multor ministere si autoritati locale care a intervenit īn rezolvarea problemelor privind calitatea serviciilor, siguranta turistilor, etc.

- Extinderea sezonului estival prin initierea unei oferte speciale pentru perioada septembrie-octombrie.

Īn ceea ce priveste dezvoltarea si modernizarea produselor turistice s-au īntreprins o serie de masuri dintre care:

- Modernizarea produsului turistic de litoral a concentrat un efort considerabil din partea Ministerului Turismului īn anul 2002, principalele actiuni īntreprinse īn acest sens vizānd:

1) reabilitarea spatiilor verzi, a bazinelor cu apa, ambientarea ecologica, īnfrumusetarea promenadei, dezvoltarea agrementului nautic īn statiunea Mamaia;

2) realizarea sistemului de indicatoare turistice īn municipiul Constanta si īn statiunea Mamaia;

3) realizarea sistemului de iluminat public īn statiunea Neptun;

4) reabilitarea drumurilor si aleilor īn statiunile aferente municipiului Mangalia, īn Eforie, Techirghiol, Limanu.

- Dezvoltarea produsului turistic de munte-iarna a cuprins Programul de Dezvoltare a domeniului schiabil Predeal-Azuga, realizat īn coparticipare cu autoritatile locale din care se poate enumera:

1) finalizarea lucrarilor de amenajare la pārtia de schi "Creasta Cocosului" si reabilitarea instalatiei de iluminat nocturn pe pārtia Clabucet;

2) achizitionarea instalatiilor de produs zapada artificiala si lucrari de constructii-montaj aferente punerii īn functiune a acestora;

3) īntocmirea Planului Urbanistic de Detaliu pentru zona de practicare a sporturilor de iarna Clabucet si Orleasa.

- Programul croaziere pe Dunare reluat dupa 10 ani de īntrerupere care a asigurat īn anul 2002 vizitarea porturilor dunarene romānesti de catre 15.000 turisti straini. La sfārsitul lunii septembrie 2002 Ministerul Turismului īmpreuna cu Asociatia Ţarilor Dunarene a organizat bursa de turism avānd drept scop promovarea īn mai mare masura a potentialului turistic romānesc ce poate fi valorificat prin croaziere pe Dunare.



- Īn cadrul Programului "Dracula Park" s-a lansat oferta publica de vānzare de actiuni īn valoare de 155 miliarde lei, din care s-au subscris 105,2 miliarde lei de catre un numar de 15.061 actionari.

- Īn domeniul investitiilor īn turism s-a constatat faptul ca agentii economici din turism au investit īn constructii noi si modernizari, īn anii 2001-2002 peste 100 milioane de dolari, dānd īn folosinta 41 de hoteluri noi si modernizānd alte 12 hoteluri.

Promovarea agresiva a potentialului turistic romānesc s-a desfasurat, īn cursul anilor 2001-2002, prin multiple actiuni de informare pe pietele turistice externe, folosind forme, cai si mijloace publicitare variate īn special īn principalele tari emitente de turisti, inclusiv spre Romānia, din Europa, America de Nord (S.U.A.), Asia (Japonia, Israel). Printre actiunile mai importante īntreprinse īn acest sens se numara:

- īn anii 2001-2002 Ministerul Turismului a participat la 112 tārguri si expozitii internationale de turism prestigioase, dintre care īn Europa 101, America de Nord 5, Japonia 2, Orientul Mijlociu 4;

- majorarea semnificativa a spatiilor standurilor turistice romānesti, unde se impunea, spre a se asigura reprezentativitatea dorita, cel putin la nivelul concurentei;

- participarea pentru prima oara la unele expozitii si burse internationale de turism pe piata germana, franceza si ceha;

- atragerea pe piata a unor noi tour-operatori din Scandinavia cum ar fi concernul Scandinavian Leisure Grup prin tour-operatorii Always si Spies, concernul din Germania - TUI, Thomas Cook si ITS Reisen, Cehia - ATIS;

- concernul turistic TUI, dupa 17 ani de absenta, ca urmare a vizitei īntreprinse pe litoralul romānesc, a contractat pentru sezonul de vara 2002 un numar de 12.000 locuri;

- tour-operatorul european ITS Reisen (International Travel Service), de asemenea, dupa vizita de documentare īn tara noastra īn 2001, a decis reluarea programelor spre Romānia si a contractat un numar de circa 16.000 de locuri pe litoral pentru anul 2003;

- campania de promovare a turismului romānesc a avut consecinte pozitive asupra cresterii circulatiei turistice cu straini īn Romānia. Īn anul 2001 s-a īnregistrat o crestere de 17,7% a turistilor din Uniunea Europeana, iar īn anul 2002 cresterea a fost de 5,3%.

Recāstigarea pietelor externe est-europene importante īn anul 2002 s-a realizat prin deschiderile oficiale ale birourilor de turism din Varsovia, Polonia si din Budapesta, Ungaria; s-a asigurat cresterea nivelului calitativ al produselor turistice si protectia turistilor īmpotriva practicilor ilicite.

Īn domeniul dezvoltarii īnvatamāntului īn turism au fost organizate cursuri de calificare profesionala īn meseriile de baza, cursuri de perfectionare pentru promovarea īn functie, cursuri de perfectionare pentru obtinerea brevetului de turism prin centrul National de Īnvatamānt Turistic. Au fost, de asemenea organizate, la cerere, cursuri de perfectionare, testarea profesionala a unor salariati din societatile comerciale, testarea cunostintelor de limbi straine.

Īn anul 2001 au absolvit 638 persoane, iar īn anul 2002 un numar de 663 persoane. Sunt īn derulare programe de formare si perfectionare profesionala pentru 1.338 persoane. Pregatirea profesionala īn turism se racordeaza tot mai mult la sistemele practicate īn tarile din Uniunea Europeana. Īn acest sens au fost stabilite relatii de colaborare cu institutii similare de profil din Regatul Unit, Elvetia, Finlanda, Cipru, Austria, Italia, Germania si cu Asociatia Europeana a scolilor de Turism si Hotelarie.

Īn cadrul colaborarii cu autoritatile de turism din Italia au fost alocati 600.000 de Euro pentru pregatirea a 1.000 de lucratori īn meseriile de baza din turism, iar prin colaborare cu Institutul de Īnalte Studii de Turism din Glion - Elvetia se vor organiza la Bucuresti primele cursuri de pregatire pentru personalul din Europa Centrala si de Est, cu durata de 1 an, pe module de management, dar si īn meseriile de baza deficitare.

Cercetarea īn turism a urmarit fundamentarea riguroasa a programelor de dezvoltare a turismului īn concordanta cu practicile actuale pe plan mondial. Īn ceea ce priveste cercetarea īn turism sunt de mentionat urmatoarele:

- Realizarea sistemului de urmarire a īncasarilor si platilor aferente turismului international al Romāniei. Sistemul proiectat īn concordanta cu metodologia Organizatiei Mondiale a Turismului, precum si a Oficiului de Statistica al Uniunii Europene EUROSTAT reprezinta prima faza din procesul de adaptare a sistemului informational statistic din turism la standardele Uniunii Europene. Implementarea proiectului a dat posibilitatea evidentierii pe baze reale a īncasarilor obtinute de Romānia din turismul international, precum si cheltuielile efectuate īn strainatate de turistii romāni;

- Identificarea de noi zone cu potential turistic si cu cerere turistica, cum ar fi: zona din sudul judetului Dolj, respectiv Bechet-Ostroveni-Zaval-Giugiu pentru care au fost efectuate studiile si proiectele necesare pe baza carora au demarat actiunile de amenajare efectiva a zonei; cursul romānesc al Dunarii; zona litorala a Marii Negre;

- Studii de oportunitate privind: implementarea Programului special de dezvoltare turistica a zonei Sighisoara (Consiliul Local Sighisoara); realizarea statiunii turistice de litoral Europa - etapa I si etapa II; implementarea proiectului pilot "Blue Flag" pentru trei plaje din statiunile turistice de litoral Mamaia si Neptun; studiu privind perfectionarea metodologiei de cuantificare a īncasarilor si platilor din turismul international al Romāniei; strategia de informatizare a turismului romānesc.

Cresterea rolului social al turismului s-a manifestat prin lansarea, īn colaborare cu agentii economici din turism, a unor programe turistice care se adreseaza persoanelor cu venituri mici - pensionari, elevi, studenti.

Au fost derulate programele: "Litoralul pentru toti", doua editii - "1 Mai la mare", "Sanatate pentru toti" si programul "O saptamāna de refacere" īn statiunile balneare, la care au participat circa 70.000 de persoane care au platit pentru 6 nopti preturi reduse de 399.000 lei si 499.000 lei, cu mult sub preturile ofertelor normale.

Prin programele de dezvoltare a turismului se asigura, pe de o parte, conditii de utilizare eficienta a resurselor de munca din zonele implicate, iar pe de alta parte se creeaza conditii pentru refacerea capacitatii de munca prin odihna, recreare si cura balneara.

Nu trebuie neglijat si rolul turismului ca factor de cultura si educatie cu adresabilitate tuturor categoriilor de populatie inclusiv celor defavorizate.

Ministerul Turismului īntretine si dezvolta relatii cu organisme si institutii internationale de profil, iar criteriile integrarii europene a Romāniei au impus sistematizarea unui cadru de lucru adecvat si eficient pentru abordarea si rezolvarea temelor care se refera la domeniul sau de activitate.

Chiar daca nu are repartizate īn mod direct rezolvarea unor capitole dintre cele solicitate īn procedurile de aderare, Ministerul Turismului este interesat sa colaboreze si īn domenii care sunt tratate de alte institutii guvernamentale, dar au efecte importante īn activitatea turistica cum ar fi: statistica si informatizarea, protectia consumatorilor, dezvoltarea regionala, reglementarile fiscale generale, libera circulatie a capitalului, sprijinirea si dezvoltarea I.M.M.-urilor.

Īn perioada analizata au avut loc contacte si actiuni cu Organizatia Mondiala a Turismului, Asociatia pentru promovarea turismului īn tarile dunarene "Die Donau", Initiativa Central Europeana (CET), Cooperarea Economica la Marea Neagra (CEMN).

2.3. Obiectivele strategice ale programelor de dezvoltare turistica

Obiectivul strategic al Programului de guvernare īn acest domeniu[5] este relansarea rapida si durabila, acordānd o atentie speciala locului turismului īn cadrul economiei nationale, astfel īncāt sa devina sector prioritar prin actiunea concentrata a organismelor legislative, guvernamentale si ale administratiei publice locale, prin intermediul urmatoarelor actiuni:

a) Īncheierea procesului de privatizare īn turism pāna la sfārsitul anului 2003

Aceasta actiune a fost considerata fundamentala pentru cresterea contributiei sectorului turistic la realizarea produsului intern brut si se va īnfaptui prin:

- preluarea de catre Ministerul Turismului a deciziei si a efectuarii procesului de privatizare;

- simplificarea procedurilor de privatizare;

- retragerea statului din societatile īn care este actionar nesemnificativ;

- finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat si recunoscut printr-un management privat;

- utilizarea unui sistem adecvat de facilitati la privatizare.

b) Armonizarea cu legislatia din tarile Uniunii Europene pentru standardele de calitate, standardele pentru constructii, standardele tehnice, indicatorii statistici pentru turism, īnregistrarile si analizele statistice comune, standardele de pregatire profesionala, standardele ecologice.

c) Dezvoltarea si modernizarea bazei turistice care se va realiza prin:

- proiecte care pun īn valoare turistica elementele patrimoniului national national (situri si monumente istorice, rezervatii naturale, viata comunitatilor traditionale si a comunitatilor de artizani, factori naturali cu potential balneo-climateric);

- proiecte de dezvoltare si modernizare a dotarilor de agrement din statiunile turistice, cu accent deosebit pe statiunile montane;

- crearea de zone turistice "speciale" (litoral, Delta Dunarii, statiuni balneo-climaterice) care vor beneficia de un regim propriu īn ceea ce priveste proiectele noi de investitii si facilitatile fiscale acordate agentilor economici din acest domeniu si prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare si promovare īn turism;

- initierea si sustinerea proiectelor de dezvoltare de noi statiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarna, cu accent deosebit pe sustinerea proiectelor privind transportul pe cablu si pārtii de schi.

- asistenta si consultanta de specialitate.

Promovarea proiectelor si programelor de dezvoltare si modernizare a bazei turistice se va realiza prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare si promovare īn turism, alte fonduri publice de investitii sau fonduri private, din finantīri internationale, asistenta si consultanta de specialitate.

d) Programul EUROPA de reabilitare a litoralului romānesc, īn concordanta cu cerintele statiunilor turistice moderne, care va cuprinde ca initiative imediate:

- proiectarea si construirea unei noi statiuni pe litoral;

- initierea proiectului " Linie continua litoral" (īntreaga coasta a Marii Negre va fi destinata si sistematizata sub forma statiunilor turistice);

- proiectarea si construirea unor zone de agrement nautic pe principiul "Water Land" pe litoral;

- orientarea activitatii de cazinouri pe litoral prin pārghii speciale financiar fiscale, īn scopul diversificarii ofertei turistice si cresterea perioadei de functionare a bazei turistice pe litoral;

- promovarea pe principalele piete internationale a proiectelor noi.

Proiectul privind realizarea unei noi statiuni pe litoral este caracterizat prin urmatoarele elemente:

  • concesionarea terenului de catre Administratia locala la un pret corespunzator;
  • asigurarea de catre Ministerul Turismului a resurselor pentru proiectarea generala a noii statiuni, precum si realizarea unui parteneriat intre: a) stat (pentru cheltuieli de infrastructura generala); b) autoritatile locale (pentru concesionarea terenurilor); si c) sectorul privat (pentru constructia si exploatarea structurilor turistice);
  • acordarea de facilitati (scutirea de impozit pe profit pentru o perioada de pana la 10 ani pentru agentii economici care investesc in aceasta statiune, scutirea de TVA si taxe vamale pentru utilaje si echipamente importate pentru aceste proiecte).

e) Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ si stabil se va realiza prin facilitati fiscale ca reinvestirea profitului si stimularea investitiilor noi (cu deosebire īn zonele turistice "speciale", īn statiunile turistice sezoniere precum si pentru anumite forme de turism si categorii de turisti).

f) Simplificarea cadrului legislativ - īn acest sens s-a urmarit:

- promulgarea legii turismului;

- stabilirea procedurii de co-decizie īntre Ministerul Turismului si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale privind initierea, aprobarea si executarea noilor proiecte de investitii majore īn domeniul turismului;

- asumarea de catre Ministerul Turismului a rolului exclusiv de reglementare a metodologiei de atestare a localitatilor turistice, statiunilor turistice si a zonelor cu potential turistic;

- realizarea unei noi reglementari a regimului juridic al plajelor, falezelor si zonelor adiacente, a terenurilor aferente partilor si instalatiilor pentru sporturi de iarna; administrarea lor se va efectua sub autoritatea Ministerului Turismului.

g) Promovarea potentialului turistic national prin:

- recāstigarea pietei turistice interne si a pietelor externe traditionale din Europa, precum si alte piete netraditionale;

- deschiderea a cel putin doua noi birouri de turism (Ungaria si Danemarca)

- declansarea unor actiuni promotionale de amploare prin includerea ofertei turistice romānesti īn cataloagele marilor firme tour-operatoare;

- diversificarea publicatiilor turistice editate īn mai multe limbi de circulatie internationala si distribuirea lor īn tara si strainatate.



h) Dezvoltarea turismului rural īn pensiuni turistice si agroturistice se va realiza prin reintroducerea sau extinderea urmatoarelor facilitati:

- scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada de 10 ani din momentul clasificarii pensiunii turistice sau agroturistice;

- reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentru obtinerea si prelungirea certificatelor de clasificare a pensiunilor turistice si agroturistice;

- punerea la dispozitie de catre autoritatile locale, din terenurile disponibile, īn conditiile prevazute de lege, a unor suprafete necesare construirii, dezvoltarii si exploatarii de pensiuni turistice si agroturistice;

- includerea īn programele institutiilor de īnvatamānt cu profil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice si agroturistice.

i) Dezvoltarea īnvatamāntului si cercetarii pentru turism prin:

- elaborarea de norme metodologice comune ale Ministerului Turismului si ale Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru crearea unui Sistem national de īnvatamānt īn turism la toate nivelurile de instruire si armonizarea cu standardele Uniunii Europene;

- stabilirea cooperarii īntre Ministerul Turismului si IATA pentru īnfiintarea unui Sistem de pregatire si de functionare a agentilor economici īn domeniul turismului si ticketingului;

- realizarea unor relatii de colaborare eficiente īntre Ministerul Turismului si principalele societati de turism din Romānia cu organizatii din domeniul pregatirii profesionale īn turism si hotelarie ale Uniunii Europene;

- dezvoltarea activitatii Institutului de Cercetare īn Turism si transformarea acestuia īn principal furnizor de analize, studii, solutii si proiecte necesare deciziei īn domeniul politicilor īn turism

- elaborarea unei noi metodologii privind organizarea si desfasurarea cursurilor de calificare profesionala in meseriile de baza din activitatile hoteliere si de turism;

- sustinerea scolilor de profil la toate nivelurile;

- realizarea unor relatii de colaborare eficiente īntre Ministerul Turismului si principalele societati de turism din Romānia cu organizatii din domeniul pregatirii profesionale īn turism si hoteliere ale Uniunii Europene.

Īn anul 2002, Ministerul Turismului a vāndut pachetul de actiuni detinut de stat la 41 de societati, doua prin negociere directa si 39 prin licitatie cu strigare.

Strategia Planului National de Dezvoltare s-a axat pe noua prioritati:

1. Dezvoltarea sectorului privat si promovarea investitiilor

2. Sprijinirea dezvoltarii IMM -urilor din sectorul productiv

3. Īmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale

4. Dezvoltarea resurselor umane

5. Dezvoltarea turismului

6. Sprijinirea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si a inovarii

7. Dezvoltarea agriculturii si spatiului rural

8. Dezvoltarea infrastructurii transporturilor

9. Protejarea si ameliorarea calitatii mediului īnconjurator

De asemenea, dezvolatrea turismului romānesc a avut īn vedere, īndeosebi, anumite prioritati de dezvoltare regionala si sectoriala. Acestea au vizat proiectele finantate de Uniunea Europeana, īn cadrul planului national de dezvolater.

Proiectele finantabile au vizat investitii substantiale īn dezvoltarea si modernizarea infrastructurii hard, precum si īn infrastructura de acces si īn componenta soft (training, marketing etc.) a industriei turismului, īn vederea atingerii unui īnalt nivel calitativ al serviciilor, care sa faca acest domeniu competitiv pe pietele internationale.

Īncepānd cu anul 2002 prin programele sociale speciale lansate administratia nationala īncepe o perioada de redresare a activitatii turistice. Astfel, īn anul 2003 circulatia turistica la nivelul tarii a īnregistrat o crestere de 31% la total turisti si 11% la sosiri vizitatori straini, fata de anul 2002.

Prin tarife scazute si programe specifice s-au facut eforturi de eficientizare īn acest important sector economic. O mai buna colaborare īntre ministere, la nivelul coordonarii si conceperii activitatilor balnearo-turistice si de tratament au generat rezultate superioare si o dezvoltare impetuoasa a turismului īn Romānia

2.4. Obiectivele strategice ale programelor la nivelul regiunilor de dezvoltare

Strategiile de dezvoltare a turismului romānesc la nivelul regiunilor[6] de dezvoltare s-au īncadrat īn strategia nationala.

Astfel īn Regiunea de dezvoltare Nord - Est, varietatea resurselor turistice ale Regiunii au permis specializarea unor zone pe tipuri particulare ale turismului: religios, cultural-istoric, cinegetic, de agrement si cura balneara, sportiv.

Īn Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia eforturile s-au axat pe doua directii primordiale:

- īn privinta dezvoltarii sectorului productiv si a serviciilor conexe s-a urmarit sprijinirea sectorului privat pentru realizarea de investitii īn turism si pentru īmbunatatirea ofertei turistice;

- īn privinta dezvoltarii zonelor rurale s-a urmarit cu precadere dezvoltarea agro-turismului.

Regiunea de dezvoltare Sud - Vest, unde cadrul natural deosebit din nordul Regiunii (zona montana Parāng, Retezat-Godeanu) si zona subcarpatica, care totalizeaza aproximativ 50% din suprafata Regiunii, au fost considerate ca fiind favorabile practicarii activitatilor agroturistice.

Prezenta fluviului Dunarea īn sudul Regiunii, precum si multitudinea monumentelor culturale, istorice, arhitecturale, a elementelor de etnografie si folclor au favorizat dezvoltarea turismului itinerant cu valente culturale si a turismului de vānatoare si pescuit .

Īn Regiunea de dezvoltare Nord - Vest, la realizarea strategiilor de turism s-au avut īn vedere faptul ca potentialul turistic al Regiunii nu este suficient exploatat, si ca, pe fondul general al declinului economic al Regiunii, s-a produs o degradare a bazei materiale turistice, generata de diminuarea cererii si de diminuarea fondurilor de investitii pentru īntretinere, modernizari si noi dotari, pāna la disparitie.

Absenta publicitatii, a retelelor de raspāndire a informatiilor turistice, numarul redus al turistilor interni si externi, a dus la un indice de utilizare a bazei turistice de numai 29%. Desi exista retele de agroturism īn judetele Maramures, Cluj si Bihor, ele nu au fostt suficient exploatate, datorita lipsei utilitatilor si accesului dificil.

S-a urmarit o mai buna promovare a zonei, īn paralel cu atragerea de investitii pentru modernizarea si crearea unei mai bune baze materiale turistice.

Īn Regiunea de dezvoltare Centru, spre deosebire, de alte regiuni, activitatile economice si posibilitatile de dezvoltare ale multor localitati, īn special cele din zona montana, cu potential turistic ridicat, sunt afectate de infrastructura īnvechita din telecomunicatii.

Relieful este variat, predominant muntos, oferind un ridicat potential turistic si de dezvoltare a zootehniei. Suprafetele īntinse de platou si lunca, propice culturilor agricole, sunt si ele prezente. Relieful montan accidentat a determinat aparitia unui numar foarte mare de sate care, īn mare parte datorita izolarii, au probleme deosebite legate de infrastructura de transport si dotarea edilitara.

Ca urmare a acestor date strategia de dezvoltare a regiunii s-au axat mai mult pe dezvoltarea infrastructurii rutiere si de telecomunicatii. S-a urmarit, de asemenea, dezvoltarea agro-turismului.

Pentru anul 2003, programele de dezvoltare turistica, desfasurate la nivelul regiunilor au fost create īn functie de necesitatile fiecarei regiuni īn parte, avānd ca punct de plecare strategia de dezvoltare la nivel national[7].

Astfel:

Regiunea de dezvoltare Nord - Est, pe lānga dezvoltarea si promovarea turismului si dezvoltarea agro-turismului, printre strategiile de dezvoltare urmarite, s-au numarat si reabilitarea/modernizarea drumurilor de acces spre zone industriale, turistice si de munte si calificarea persoanelor ocupate īn activitati turistice, obiective ce participa pasiv la dezvoltarea turismului īn zona.

Regiunea de dezvoltare Sud - Est a urmarit dezvoltarea infrastructurii de acces catre zonele turistice

Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia. Aici s-a avut īn vedere urmatoarele:

Sprijinirea sectorului privat pentru realizarea de investitii īn turism si pentru īmbunatatirea ofertei turistice

Dezvoltarea infrastructurii pentru activitati turistice

Īmbunatatirea infrastructurii de transport si a altor tipuri de infrastructura, īn cadrul cooperarii transfrontaliere cu Bulgaria

Dezvoltarea agro-turismului

Regiunea de dezvoltare Sud - Vest. S-au urmarit:

Dezvoltarea infrastructurii īn domeniul activitatilor turistice

Promovarea potentialului turistic regional

Sprijinirea utilizarii resurselor locale īn sistem de parteneriat pentru realizarea diferitelor tipuri de infrastructuri

Instruirea īntreprinzatorilor din domeniul agro-turismului si a fermierilor

Regiunea de dezvoltare Vest, pe lānga dezvoltarea infrastructurii pentru activitati turistice, s-a īncercat si extinderea retelelor de canalizare, alimentare cu apa potabila, energie termica.

Regiunea de dezvoltare Nord - Vest. S-au urmarit:

Dezvoltarea si promovarea ofertei turistice



Dezvoltarea infrastructurii pentru activitati turistice

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport

Conservarea si dezvoltarea potentialului ecologic si socio-economic al padurilor

Regiunea de dezvoltare Centru s-a axat pe

Dezvoltarea si promovarea ofertei turistice

Dezvoltarea activitatilor conexe turismului (salvamont, trasee turistice etc.)

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport si comunicatii

Īmbunatatirea retelelor de alimentare cu apa potabila, gaze naturale, canalizare, retele electrice, epurarea apei

Refacerea si modernizarea retelelor stradale, conservarea cladirilor declarate monumente si a utilitatilor pentru recreere

Programe de dezvoltare turistica la nivelul anului 2003

Aceste programe si-au propus realizarea diversificarii ofertei, cresterea calitatii serviciilor īn turismul romānesc si atragerea unui numar sporit de turisti straini si romāni.

Un program, prin care s-a urmarit sa se īmbunatateasca infrastructura si amenajarile urbanistice īn porturile dunarene īn care au acostat vase cu turisti straini īn 2002, a fost "Croaziere pe Dunare"; totodata avāndu-se īn vedere introducerea īn circuit a noi porturi (Bechet si Cetate).

Īnca sunt necesare lucrari de modernizare a danelor, īndepartarea din porturi a obiectelor care produc poluare vizuala (nave abandonate, macarale dezafectate, etc.), reabilitarea punctelor de atractie turistica din localitatile portuare si din vecinatatea acestora (muzee, biserici, manastiri, parcuri si rezervatii naturale si amenajarea de spatii comerciale atractive pentru vānzarea de produse de artizanat, alte bunuri cu specific local sau national) si amenajarea de zone de agrement pe malul Dunarii (īn special īn aria localitatilor Oltenita si Giurgiu) pentru atragerea de turisti din capitala.

Prin Programul "Romānia - Tara Vinurilor"[8] s-a urmarit valorificarea potentialului important vini-viticol recunoscut al Romāniei prin organizarea de vizite pentru turisti, īn special straini, la podgoriile care īndeplinesc conditiile necesare.

Īmpreuna cu asociatiile profesionale s-a organizat informarea agentiilor de turism īn vederea īntocmirii ofertei pentru partenerii straini. Īn cadrul unei īntālniri la Primul Ministru cu factorii implicati (producatori si exportatori de vinuri, reprezentanti ai zonelor turistice) s-a īncercat definitivarea strategiei de implementare a programului. De asemenea, īn statiunile de pe litoral s-au dorit organizarea de tururi de prezentare a vinurilor si cu recomandarea celor mai populare marci. Ministerul Turismului a realizat actiuni speciale de promovare a programului cu prilejul participarii la tārguri si expozitii internationale si ptin editarea de tiparituri si alte materiale de informare. Lansarea a avut loc la Tārgul International de Turism de la Berlin, cea mai importanta manifestare expozitionala internationala. Cu sprijinul centrelor vini-viticole s-au organizat actiuni de prezentare īn exterior a vinurilor romānesti.

Introducerea īn circuitul turistic a noi zone si trasee si mai buna cunoastere a vinurilor romānesti īn strainatate au fost principalele deziderate ale programului.

Un alt program al Ministerului Turismului a fost "Vacanta la Ţara" care a avut (si are) ca scop orientarea fluxurilor turistice catre zonele rurale cu traditii si cu infrastructura turistica adecvata prin dezvoltarea turismului rural. Īn acest scop, īn colaborare cu asociatiile profesionale, sunt promovate programe diversificate care includ servicii īn zonele rurale. O atentie speciala se acorda atragerii tineretului prin programe educative.

Astfel, creste gradul de utilizare a pensiunilor rurale care au o dinamica accentuata si se diversifica oferta turistica cu preturi accesibile persoanelor cu venituri mai mici. Īn acelasi timp, se ofera posibilitatea cunoasterii de catre turistii straini si romāni a traditiilor autentice ale satului romānesc.

Programul "Infoturism"[9] a presupus si presupune organizarea de centre de informare turistica, capabile sa prezinte oferta nationala si locala īn fiecare municipiu resedinta de judet, īn localitatile si statiunile turistice importante, precum si īn punctele principale de frontiera. De asemenea, īn luna ianuarie a anului 2003 au fost instalate, īn Bucuresti, 10 panouri de informare turistica tip "city-light" cu prezentarea principalelor obiective turistice. Scopul urmarit prin acest program este o mai buna informare a turistilor romāni si straini.

Obiectivul ridicarii pregatirii profesionale a personalului din turism la nivelul exigentelor actuale pe plan european cu eforturi proprii si cu asistenta externa se regaseste īn Programul de reorganizare a īnvatamāntului turistic īn concordanta cu criteriile si cerintele Uniunii Europene. Īn cadrul colaborarii cu autoritatile de turism din Italia au fost pregatiti peste 1.000 de lucratori īn meseriile de baza din turism.

Prin colaborarea cu Institutul de Īnalte Studii de Turism din Glion (Elvetia) s-au organizat la Bucuresti primele cursuri de pregatire pentru personalul din Europa Centrala si de Est, cu durata de 1 an, pe module de management, precum si īn meseriile de baza deficitare.

Introducerea īn Romānia a simbolului Steagul Albastru (Blue Flag)[10], un alt program important al Ministerului Turismului, constituie recunoasterea internationala a calitatii plajelor litoralului romānesc al Marii Negre.

Īn anul 2003 s-a asigurat realizarea fazei pilot pentru 5-6 plaje din statiunile Mamaia si Neptun-Olimp. Atribuirea simbolului se face īn functie de īndeplinirea a 27 de criterii referitoare la calitatea apei, echiparea si curatenia plajei, informarea publicului, etc. Simbolul este atribuit de o organizatie non-guvernamentala internationala, Fundatia de Educatie pentru Mediu.

Prin acest program se vizeaza alinierea turismului de litoral din Romānia la practicile europene īn domeniu avānd o mare influenta asupra atractivitatii ofertei turistice de litoral.

Programul "Marca Q" (de crestere a calitatii serviciilor turistice)[11] este un program similar derulat si īn Spania, Franta, Elvetia care a introdus un sistem eficace de atragere a sectorului privat pentru atingerea unui standard de calitate (prin lansarea marcii de calitate - Q), care sa corespunda exigentelor actuale ale turistilor.

Au fost elaborate norme nationale de certificare a calitatii serviciilor hoteliere si a acordarii marcii "Q", aprobate printr-o hotarāre a Guvernului, dupa care s-a desfasurat o campanie de sensibilizare a agentilor economici cu privire la implicatiile pozitive ale marcii "Q".

Programul "Marca Q" urmareste ca efect īmbunatatirea sensibila a calitatii serviciilor turistice si implicit cresterea competitivitatii ofertei romānesti īn strainatate. De asemenea, se urmareste creerea unei culturi a calitatii īn turism care, pe termen lung, sa aiba consecinte favorabile asupra acestui domeniu de activitate.

Programele turistice cu caracter social au continua programele sociale lansate pāna īn prezent: "Litoralul pentru toti", "1 Mai la mare", "Refacere īn statiuni balneare", iar efectul acestora s-a dorit a fi crearea unui sistem de turism social si īmbunatatirea utilizarii structurilor turistice īn tot timpul anului.



Dictionarul explicativ al limbii romāne, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000, p. 360

O.Nicolescu, I. Verboncu, Management, Editia a treia, Bucuresti, Editura Economica, 1999, p 131

Istocescu A., Strategia si managementul strategic al firmei, Ed. Academiei de Studii Economice, Bucuresti, 2003, p. 102

Istocescu A., op.cit, p. 101

A se vedea Anexele 2

A se vedea Anexe 2

Dosar cu privire la Programul Ministerului Turismului pe anul 2003.

Guvernul Romāniei, Planul National de Dezvoltare 2002, 2001, p. 346-353

Guvernul Romāniei, Planul National de Dezvoltare 2003, 2002, p. 229-327

Ministerul Transpoturilor, Constructiilor si Turismului; Autoritatea Nationala pentru Turism,Programul Stegaul Albastru "Blue Flag", 2004, p. 14

Ministerul Transpoturilor, Constructiilor si Turismului; Autoritatea Nationala pentru Turism, Marca Q,Model de bune practici pentru implementarea si certificarea calitatii serviciilor hoteliere din Romānia, p. 25










Document Info


Accesari: 3648
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )