Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




TURISM VRANCEA

Turism


CAPITOLUL I



PREZENTAREA JUDETULUI VRANCEA

In capitoul I se prezinta judetul Vrancea cuprinzan cadrul natural ,clima,fauna, vegetatie, elemente de relief,populatia pe sexe, veniturile populatiei.Acest capitol este necesar pentru a cunoaste cadrul in care se va deschide pensiunea.

1.1 Elemete descriptive

Localizare geografica

Cadrul natural

Judetul Vrancea este cuprins intre coordonatele geografice 45023’ si 46011’ latitudine nordica si 26023’ si 27032’ longitudine estica , fiind situate in partea de SUD – SUD EST a tarii, la curbura Carpatilor Orientali.

Judetul Vrancea se intinde pe o suprafata totala de 4857 Km2 ceea ce reprezinta 2% din suprafata totala a tarii.

Judetul Vrancea , dupa ultimul recensamant are o populatie de 394879 de locuitori reprezentand o densitate de aproximativ 81 loc/Km2.

Administrativ judetul Vrancea cuprinde municipiile Focsani si Adjud, orasele Marasesti, Panciu, Odobesti si un numar de 59 comune.

Reteaua hidrografica a judetului Vrancea este bogata in ape curgatoare de suprafata si subterane.

Elemete de relief

Din punct de vedere geologic, Muntii Vrancei sunt munti de încretire.

Situati în partea de vest a judetului, ei sunt alcatuiti din urmatoarele subunitati:

a) Culmi si masive muntoase ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m alcatuita din gresii dure.

La baza unor povârnisuri sau în culmi secundare, apar fie alterate de gresii calcaroase semidure cu marne relativ mai moi, complexe litografice care favorizeaza alunecarile de teren. Din aceasta categorie fac parte culmile Lacauti (1772 m), Giurgiu (1720 m) si Zboina Frumoasa (1657 m) sau masivele izolate cu aspect de maguri, cum sunt masivele izolate Goru (1783 m) si Pietrosu (1658 m).

b) Culmi si masive muntoase ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1500 m. Ele formeaza o centura lata de 12 km în jurul masivelor muntoase, clasificate în :

- culmi muntoase alcatuite din gresii dure cum sunt Astragalul Mare - Musat , Musa Mare, Pietrele ;

- culmi muntoase alcatuite din gresii dure alternate cu menilite, sisturi disolitice, marne bituminoase din conglomerate si din alternante de marno-argile, gresii calcaroase, gresii silicioase, marno - calcare cum sunt : Muntele Arisoaia (1715 m), Muntele Verdele (1499 m), Muntele Paiasele (1530 m) ;

- culmi muntoase alcatuite din marno-calcare rigide cum ar fi Muntele Coza (1530 m) ;

- masivele izolate cu aspect de maguri alcatuite din gresii dure, alternante cu menilite, sisturi disolidice, marne bituminoase, conglomerate, gresii calcaroase, calcare, gresii silicioase, marno-calcare cum este Muntele Zburatura ;

- masive muntoase cu aspect de pinteni, alcatuite din gresii calcaroase semidure ce alterneaza cu marne relativ moi, cum ar fi Muntele Mârdanului.

c) Culmi si masive muntoase ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1300m - sunt situate în partea nordica si estica a unitatii muntoase. Altitudinea acestora oscileaza între 1250 si 1380m, si au o alcatuire litografica foarte variata.

-culmi muntoase alcatuite din gresii dure cum sunt: Muntele Coada Lepsii, Culmea Zboina si Clabuc ;

- culmi muntoase alcatuite din gresii dure si alternante de gresii calcaroase semidure cum este Muntele Laposul ;

- culmi muntoase alcatuite din marno - argile , calcare , gresii calcaroase semidure cum este Muntele Furul (1417m) ;

- culmi muntoase alcatuite din gresii dure , calcare si intercalatii de gresii , cum este Muntele Zboina Neagra (1400 m);

- culmi muntoase alcatuite din gresii dure , conglomerate , marne bituminoase , cum este Muntele Via Draci;

- masive muntoase izolate cu aspect de maguri alcatuite din gresii calcaroase, marno-calcare si conglomerate cum ar fi Tisarul Mare (1265 m).

d) Culmi si masive muntoase ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1100m.

- Culmi muntoase ramificate , alcatuite din marno-calcare rigide, marne, marne argiloase gresii calcaroase, calcare din menilite, sisturi disolidice si marne bituminoase, asa cum este masivul Fetele Mari (1000-1400 m);

- masive muntoase izolate cu aspect de maguri, alcatuite din gresii dure, menilite, sisturi disolidice, marne bituminoase, din gresii calcaroase cu intercalatii de marne si marne nisipoase precum Tiua Neagra, Tiua Golasa, Locoteilor, Veghiu lui Bucur ;

- masive muntoase cu aspect de pinteni alcatuite din gresii dure, calcare cu intercalatii de gresii, conglomerate si marne , din gresii calcaroase cu intercalatii de marne si marne nisipoase  (Frumoasele Mari, Chinusului, Pieptul Mic, Arsura, Urloaia), fie din gresii dure, menilite, sisturi disolidice, marne bituminoase, gresii calcaroase cu intercalatii de marne si marne nisipoase (Muntele Scaldatoarelor, Piatra Alba, Piscul Gresului, Dealul Piatra Rosie, Muntele Misinei si Muntele Hisinei), fie din marnoargile cu intercalatii de gresii calcaroase, marnocalcare, calcare si conglomerate cum ar fi : Dealul Negru si masivul de la nord de Dealul la Porcarie.În zona culmilor montane sunt formate goluri de paduri create prin defrisari forestiere, avalanse de pietris sau zone aride pe care nu creste vegetatie decât foarte redusa, formându-se luminisuri masive (goluri) .

DEPRESIUNI INTRAMONTANE SI SUBMONTANE

Depresiunea Lepsa, se afla la punctul de confluenta a râului Putna cu pârâul Lepsa. Ea este rezultatul eroziunii laterale intense a Putnei si a pârâului Lepsa, atât în stadiul actual cât si în stadiile anterioare.

Depresiunea Gresu, care s-a format în urma declansarii a doua porniri de teren: una pe versantul drept al Putnei , alta pe cel stâng, pe povârnisurile Petrei Albe si Piscul Gresului.

Depresiunea submontana este situata între povârnisurile estice ale muntilor Vrancei si dealurile vestice.

D E A L U R I L E

DEALURILE ÎNALTE VESTICE

Sectorul sudic este situat între Valea Putnei si Valea susitei. Este alcatuit din doua siruri de culmi, unul vestic, mai înalt, masiv si continuu (Rachitosul Mic - 891m, Dealul Teius - 827m, Dealul Frasinet - 647m) si unul mai estic, mai putin masiv, mai fragmentat, cu altitudinea mai mica ( Dealul Hagiului - 650m, Scaune - 753m., Radului - 759m., Gherghelus - 851m., Cerdac -760m., Dealul lui Bataraga - sipotel - 564m.).

Sectorul central, situat între Valea Putnei si curmatura Reghiului, este cel mai îngust si mai scurt, dar mai înalt decât sectorul nordic. El are o culme deluroasa principala, masiva (culmea Jaristea - 693m., Dealul Ursului, Muntele Raiuti - 959m.), din care se desfac catre vest alte doua : Dealul Porcaretelor (787m.) si Dealul Hijmei (648m.).

Sectorul sudic: situat între Valea Reghiului si limita sudica a judetului, are o dimensiune mare. Este alcatuit din culmea Ursoaia (777m) si dealul Cheia (814m), la nord de Valea Fetigului, iar între acestea si Valea Milcovului sunt : Dealul Rachitas cu aspect de magura, Dealul Conacului si Dealul Gurbaneasa (913m).

DEALURILE SUD - ESTICE

La sud de cumpana apelor, între bazinul Milcovului si Râmnei, predomina o serie de culmi prelungi pe directia nord - vest - sud - est a caror altitudine variaza între 400 - 700m, din care se desprind culmi secundare, ce coboara treptat catre vaile cursurilor de apa (Râmna si Râmnic).

DEALURILE ÎNALTE ESTICE

La nord de Depresiunea Putna - susita se afla culmea Usturoiu - Coada Vaii Babei (625 - 790m.) si Dealul Mare (505 - 710m.). Din aceste culmi, se desprinde catre depresiunea interdeluroasa , Magura Odobesti (996), situata între Valea Putnei si a Milcovului

Caracteristici climatice

CLIMA

Prin pozitia sa, teritoriul judetului Vrancea se gaseste la contactul dintre regiunea cu clima continentala si regiunea cu clima de munte. Ca urmare el este cuprins între doua tendinte : tendinta continentala, care îsi face simtita efectele în partea estica a lui si cea montana, simtita în special în partea lui vestica.

Dispunerea reliefului in trepte ce coboara catre est, deschide larg spatiu în primul rând influentelor est - continentale, dar în acelasi timp si climatului nordic si sudic.Câmpia are o temperatura medie anuala mai mare de 9°C, iar muntii între 2-6°C. Circulatia diferitelor mase de aer, de la o perioada la alta, determina schimbari nepericuloase ale starii vremii, tocmai datorita faptului ca teritoriul judetului este deschis maselor de aer de provenienta si cu proprietati diferite, format mare de 400mm.

Relieful determina însa o repartitie inegala de precipitatii. Astfel, în Câmpia Siretului - treapta de relief cea mai joasa - cantitatea de precipitatii este mai mica de 600mm, în regiunea dealurilor subcarpatice nu depaseste decât local 800mm, pe când în regiunea montana aceasta cantitate ajunge pâna la 1200mm. Intervalul cel mai ploios este mai - iunie, iar cel mai secetos

decembrie - februarie cu prelungiri pâna în luna martie. Caderile de precipitatii în cantitati mai mari de 30mm în 24 ore sunt foarte frecvente pe raza judetului.

EXTREME Cea mai scazuta temperatura a fost de - 28° C pe data de 13.01.1985, iar cea mai ridicata de + 38,5° C pe data de 07.07.1988. La precipitatii, cea mai mare cantitate în 24 ore a fost de 83,7 l / m. 17317u2024r p. în 05.10.1992, iar anul cel mai ploios din anii de referinta a fost 1976, cu 7410 l/ m.p.

Prima zi de înghet pentru zona Focsani este dupa 20 octombrie, iar ultima zi cu înghet 10 aprilie.

Stratul de zapada oscileaza între 15 - 25 cm.

Vegetatie si fauna

FLORA spontana a judetului Vrancea cuprinde 1375 de specii si 99 subspecii de plante superioare,apartinand la 109 familii si 515 genuri,dintre care 34 sunt ferigi,9 gimnosperme si 1332 angiosperme.Din punct de vedere floristic, au fost determinate peste 150 de asociatii vegetale, iar in zona montana si colinara se remarca prezenta a numeroase specii endemice dintre care mentionam cateva : Aconitum moldavicum, Campanula carpatica, Cardamine glanduligera, Chrysanthemum rotundifolium, Dianthus kitaibelii ssp. spiculifolius, Thymus comosus, precum si specii monumente ale naturii: Taxus bacata, Leontopodium alpinum.

Cel mai ridicat grad de naturalitate este asigurat in arboretele forestiere, pluriene, de tip natural-fundamental din zona montana si colinara unde daunele produse de factorii meteo-climatici si biologici sunt nesemnificative ( rupturi si doborâturi de vânt si zapada, seceta, boli si daunatori ), spre deosebire de arboretele artificiale echiene si scoase in afara habitatelor naturale ca, de exemplu pinul cultivat la câmpie, in cursul anului 2001 s-au resimtit efectele secetei 59.

In zona montana si colinara, efectele secetei s-au resimtit in special la nivelul pasunilor si fânetelor, precum si la productia fructelor de padure : afin, merisoare, zmeura si ciuperci .

Pe lânga aceste cauze naturale, la nivelul pasunilor montane, se manifesta cauze antropice datorate pastoritului si slabei intretineri ale acestor pasuni, constând in ruderalizarea unor suprafete apreciabile cu specii invadante, fara valoare economica .

FAUNA SALBATICA

Este specifica habitatelor zonei transpalearctice dintre care : 40 specii de mamifere, 220 de specii de pasari sedentare, de pasaj, oaspeti de iarna sI de vara ( dintre care 53 sunt clocitoare ), 9 specii de reptile, 12 specii de batracieni, 32 specii de pesti cu urmatoarele mentiuni : efectivele faunei de mamifere se mentin in limite constante, cu tendinte de crestere constatata la speciile de interes cinegetic .

Fauna piscicola este repartizata zonal :

- pe cursul superior al râurilor care izvorasc din M-tii. Vrancei ( zona pastravului ) unde, amonte de ultimile localitati impactul antropic este minim si, in crestere spre aval ca urmare a gospodaririi necorespunzatoare a deseurilor menajere si industriale depozitate in albia râurilor, dintre care, un loc important il ocupa rumegusul rezultat de la debitarea masei lemnoase;

- pe cursul mijlociu al râurilor ( zona mrenei vinete ) predomina impactul negativ al deseurilor menajere.

- in sectorul inferior ( zona scobarului ) se manifesta poluarea cu reziduuri provenite din sectorul zootehnic si industrial.

Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusive ca resurse genetice.

Valorificarea economica a unor componente a diversitatii biologice sa bazat pe eliberarea a 45 de Autorizatii de mediu in conformitate cu prevederile O.M. nr. 647/ 2001 si Avizelor Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, dintre care: 38 Autorizatii de mediu pentru recoltare/ comercializare fructe de padure, ciuperci, rachita, pomi de iarna si cetina de brad, celelalte 7 fiind Autorizatii de vânatoare, si recoltare melci .

1.2.Structura populatiei

Organizarea administrativa a judetului Vrancea


Judet

Ani

Numarul oraselor

si

municipiilor

din care:
municipii

Numarul

Numcomunelor

Numarul
satelor

Vrancea

Se observa o crestere a comunelor,in 2001 fiind un nr de 59,iar in 2007 68.acest fapt se datoreaza ordonantei data de primariile satelor mai mari,care au considerat ca un sat c un nr de locuitorii ridicat,imprejmuit de alte sate mai mici poate fi comuna.

 

Asistam la o scadere considerabila a copiilor cu varsta cuprinsa intre 0-14 deoarece nivelul de trai scade si oamnii nu mai dau nastere copii mergand pe considerentul ca nu au cu ce sa ii creasca . Deasemenea , inversul situatiei precedente ,asistam la o crestere a populatiei de varsta a -3-a.

Populatia pe sexe si medii


Judet

       Anii

Total
(numar persoane)

Urban
(numar persoane)

Rural
(numar persoane)

Ambele

sexe

M

F

Ambele
sexe

M

F

Ambele

sexe
sexe

M

F

Vrancea

In tabelul urmator putem oberva faptul ca numarul sexului feminin este mai mare decat cel masculine si se mentine asa si faptul ca populatia urbana este mai diminuata decat cea rurala.Acest fapt se datoreaza faptului ca viata la tara era mult mai ieftina decat cea de la oras,iar gradul de poluarea mult mai scazut.

Populatia scolara , pe niveluri de educatie (inclusiv învatamîntul particular)

numar

Judet

Anii  
scolari

Total

Prescolar

Primar si gimnazial

Liceal

Profesio-
nal si de ucenici

Postliceal
si de
maistri

Superior

Total

Primar
(cl.I-IV)

Gimnazial
(cl.V-VIII)

Învata-
mântul
special
(cl.I-VIII)

Vrancea

anul

anul

anul

anul

anul

Se observa o crestere de-a lungul anilor a persoanelor care trec de etapa liceului ,realizand studii superioare,deoarece societatea se dezvolta iar cererile pentru a fi angajat devin din ce in ce mai mari.

CAPITOLUL II

In acest capitol sunt prezente date statistice cum ar fi:sosiri si innoptari ale turistilor pe ultimii 4 ani,unitatile de cazare din Vrancea si Lepsa,durata medie a sejurului,densitatea circulatiei turistice,popoarele emitente de turisti,numarul pensiunilor din Vrancea si Lepsa;toate aceste date fiind necesare pentru realizarea proiectului practic.

2.1.SOSIRI ALE TURIsTILOR ÎN UNITĂŢILE DE CAZARE DIN LEPSA SI VRANCEA

Sosiri ale truistilor romani si straini in unitatile de carzare din lepsa si vrancea.innoptari ale turistilor in unitatile de cazare din lepsa si vrancea

Table nr 1

In tabelul nr 1 observam mai intai o crestere a turistilor romani din 2003 pana in 2006 apoi o scadere deoarece apare moda de a petrece vacantele in strainatate iar posibilitatea de trecere la frontiere devine mai accesibila.de asemenea se observa o crestere a turistilor straini din 2006 pana in 2007 deoarece turismul romanesc incepe sa se dezvolte.turistii straini prefera hotelurile luxoase si pensiunile rurale si agroturistice.

Innoptari ale turistilor romani si straini in unitatile de cazare din lepsa si vrancea

Tabel 2

ani

total

din care romani

din care straini

hoteluri

din care romani

din care straini

hanuri si moteluri

din care romani

din care straini

moteluri

din care romani

din care straini

pensiuni turistice urbane

din care romani

din care straini

pensiuni turistice rurale

din care romani

din care straini

pensiuni agroturistice

din care romani

din care straini

campinguri

din care romani

din care straini

popasuri turistice

din care romani

din care straini

tabere de elevi si scolari

din care romani

din care straini

In tabelul de mai sus observam faptul ca din 2006 asistam la o crestere a innoptarilor turistilor straini intru-cat se construiesc hoteluri ce inspira incredere,hoteluri cu stele mai mule,mai luxoase,pe cand turistii romani prefera pensiunile ,fiind mai putin scumpe.De asemenea observam ca innoptarile turistilor romani scad deoarece ei prefera sa viziteze si apoi sa se intoarca acasa sau sa innopteze la rude si prieteni.

2.1.1.Durata medie a sejurului in vrancea

Acest indicator poate fi atât cantitativ cat si calitativ, arata în acelasi timp amploarea activitatii turistice ;cu cât valoarea acestui indicator este mai mare cu atât calitatea serviiciilor prestate poate fi considerata a fi mai risicata si implicit creste gradul de multumire al turistilor.

Durata medie a sejurului se calculeaza astfel :

în care:

= durata medie de sejur;

Zt = numar de zile turist;

T = numar total de turisti;

Dupa efectuarea calculelor, rezultatele obtinute se pot observa în urmatorul tabel:

Tabel nr 5 Durata medie a sejurului în Vrancea

ANUL

Vrancea

Lepsa

Romania

Sursa:I.N.S.S.E-Anuare statistice 2003-2007

Se poate observa din datele de mai sus ca durata medie a sejurului scade in Vrancea incepand cu 2005 datorita conditiilor minime de cazare,turisti preferand sa se cazeze in conditii de lux in alte statiunii montane unde acestea exista.

2.1.2.Densitatea circulatiei turistice in vrancea si lepsa

Acest indicator aduce informatii cu privire la frecventarea zonelor si ce masuri trebuie luate pentru satisfacerea turistilor fara a fi întâlnita suprasolicitarea zonei.De regula ,valoarea indicatorului trebuie sa fie subunitara sunt cazuri în care în anumite perioade ale anului valorile depasesc limita normala.


Densitatea circulatiei turistice se calculeaza astfel :

în care:

L = numarul locurilor de cazare în zona;

S = suprafata zonei;

N = populatia zonei.

Dupa efectuarea calculelor, rezultatele se pot observa în urmatorul tabel:

Tabel nr 6 Densitatea Circulatiei turistice

Anul

Vrancea

Lepsa

2003

2,15

0,95

2004

2,27

0,98

2005

2,03

0,76

2006

2,67

0,93

2007

3,12

1,05

Sursa:INSSE-Anuare statisrice 2003-2007

2.2.PRINCIPALELE TARI EMITENTE DE TURISTI PE ZONE TURISTICA

Sosirile turistilor straini în România si în tarile concurente în perioada 2003 – 2005 (mii turisti)

Mai mult de 95% din sosirile internationale în România provin din Europa.

Este interesant de remarcat ca un procent de 75% provin din cinci tari vecine: Ucraina,

Moldova, Bulgaria, Ungaria si Serbia si Muntenegru. Daca în anul 2004 cresterea a fost

condusa de Ungaria cu 69%, în anul 2007 s-a înregistrat o scadere care a situat nivelul

sosirilor de turisti din Ungaria la cel din anul 2003. Printre cele 15 tari membre ale UE cele

mai mari piete pentru România sunt: Germania, Italia, Franta, Austria si Marea Britanie.

Din regiunile extraeuropene, principala piata emitatoare spre România este SUA, din

care fluxul de turisti a crescut constant din anul 2003, pâna la 120.000 sosiri în anul 2007.

Turistii americani au început sa fie constienti de faptul ca România este mai mult

decât o destinatie care se identifica cu mitul lui „Dracula”.

Analiza cifrelor privind cazarea arata ca un mare numar din acesti turisti nu apeleaza

la serviciile unitatilor de cazare si stau fie la rude sau prieteni, fie nu înnopteaza în

România, motiv pentru care este dificil de evaluat impactul lor asupra economiei.

În perioada 1991-2007 principale tari emitatoare de turisti spre România sunt

Germania, Israel, Italia, Franta, Republica Moldova, Federatia Rusa, Marea Britanie,

S.U.A si Ungaria. Important de mentionat este faptul ca în anul 2005 primele cinci tari

emitatoare de turisti pentru România, si anume Germania, Italia, SUA, Franta si Ungaria

detineau împreuna aproape jumatate din piata.

Germania a fost liderul ca tara emitenta a turistilor cu o cota de piata ce a variat de la 13,66%

în anul 1996 la 19,64% în 2002, scazând apoi la 15,76% în 2007.

In anul 2007,Germania are o cota de piata de 13,41%, prima pozitie a fost preluata de Italia ce

a detinut 13,62 % din numarul total al sosirilor din unitatile de cazare. În toata perioada

2003-2007, Italia a ocupat locul doi cu o cota ce a crescut continuu de la 10,93% în 2003 la

12,63% în 2004.

A treia tara emitenta de turisti pentru România este în ultimii patru ani reprezentata

de Franta cu o cota de piata ce a ajuns la peste 8% în anul 2007.

A patra tara emitenta de turisti pentru România este reprezentata de S.U.A. în

perioada 2004-2007 (cu exceptia anului 2003) cu o cota ce a fost de 6,8% în anul 2007.

În perioada 2003-2007, turismul catre toate destinatiile a crescut, singurul sector

care a înregistrat o scadere a fost turismul intern în statiunile balneare, ceea ce reflecta atât

tendinta românilor de a-si petrece concediul în strainatate, cât si faptul ca facilitatile din

turismul balnear se afla în degradare.

Pentru zona montana Israelul era prima tara emitenta cu o cota de 19,31% în 2004.

Similar cu zona balneara, Germania detine locul doi cu 8,83%, dar are o cota de piata

mai mica. Marea Britanie este a treia tara emitenta pentru zona montana cu 7,92% .S.U.A.

detine locul patru în zona montana cu 7,23%, locul 5 fiind ocupat de Italia cu 6,98%.

2.3.CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA PE DESTINATII

Structuri de primire turistica cu functiunii de cazare turistica

Tabel 3

unitati de cazare turistica total

hoteluri

hanuri si moteluri

moteluri

vile turistice

cabane turistice

pensiuni turistice urbane

pensiuni turistice rurale

pensiuni agroturistice

campinguri

popasuri turistice

tabere de elevi si prescolari

In tabelul de mai sus se observa ca incepand cu anul 2005,o data cu inceprea dezvoltarii turismului,creste si numarul unitatilor de cazare turistica.Ponderea majoritara detinand-o pensiunile turistice rurale,deoarece,tuirstii vroiau o vacanta intr-un mediu nepoluat,un mediu rustic.

Dinamica structurilor de primire turistica cu functiunii de cazare turistica

anii

indicatori absoluti

indicatori relativi

∆i/1

∆i/i-1

Ii/1

Ii/i-1

Ri/1

Ri/i-1

Ai/1

Ai/i-1

Capacitatea de cazare existenta-locuri-in lepsa

Tabel 4

total

existenta(locuri)

hoteluri

hanuri si moteluri

moteluri

vile turistice

cabane turistice

pesiuni turistice urb

pensiuni turistice rur

pensiuni agroturistice

campinguri

popasuri turisitce

tabere de elevi si pre

O data cu cresterea unitatilor de cazare pe care am observat-o in tabelul 3,cresc si numarul de locuri de cazare.crestrea se observa tot din anul 2005.Cererea tot mai mare din partea turistilor ii determina pe ofertantis a creasca numarul de locuri de cazare.

Capacitate de cazare existenta in functiune mii-locuri-zile

Tabel 4

ani

total

in functiune(locuri-zile)

hoteluri

hanuri si moteluri

moteluri

cabane turisitce

pensiuni urbane

pensiuni rurale

pensiuni agrotur

campinguri

popasuri tur

tabere de elevi si presc

In tabelul 4 observam o crestere a numarului de zile incepand cu anul 2005 deoarece numarul de zile alocate concediilor cresc si se ia in vigoare legea prin care patronii trebuie sa plateasca concediile angajatilor.

Dinamica capacitatii de cazare existenta in functiune mii-locuri-zile:

anii

indicatori absoluti

indicatori relativi

∆i/1

∆i/i-1

Ii/1

Ii/i-1

Ri/1

Ri/i-1

Ai/1

Ai/i-1

2.4.1.Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in Vrancea in perioada 2004-2007

Tabel 3

ani

total

Se observa o cadere din 2003 pana in 2005 datorita uramrilor atacurilor din SUA,care a influentat negative turismul in toate tarile,apoi cand populatia isi mai revine din soc iar tara noastra se dezvolta din punct de vedere turistic se observa pana in 2007 o crestere lina.

2.5.NUMARUL PENSIUNILOR DUPA NIVELUL DE CLASIFICARE IN VRANCEA SI LEPSA IN ANUL 2007

Tabel 6

Nivel de clasificare

 

 

 

 

VRANCEA

21

4

1

-

LEPSA

14

1

4

-

Raportand numarul pensiunilor din Lepsa la numarul pensiunilor din Vrancea observam ca este o pondere de aproape 50% din total.Observam de asemenea ca numarul pensiunilor de doua margarete este mai ridicat atat in vrancea cat si in lepsa ,fata de pensiunile cu 3 si 4 margarete.pensiuni de 5 margarete neexistand

CAP 3.Infiintarea unei pensiunii

3.1. Date generale ale proiectului:

-Societate comerciala-

“Cris&Tin ”

1.DATE DE IDENTIFICARE A SOCIETĂŢII COMERCIALE

Numele firmei :Cris&Tin Exim SRL

Sediul firmei ( adresa, telefon, fax): Sat Lepsa,Comuna Tulnici,judetul  Vrancea,telefon:0237265128,fax 0237265128

Cod fiscal: R 15956865

Numarul si data înregistrarii la Oficiul Registrului Comertului: J40/16266/2004

Forma juridica de constituire : SRL

Tipul activitatii potrivit obiectului de activitate:

Servicii în turism – cod CAEN

Natura capitalului social si valoarea (particular, strain, mixt):

particular, 150.000.000 lei

Asociati, actionari principali :

Numele actionarului/asociatului

Ponderea detinuta din capitalul social - %

Bizna Oana-Cristina

CONDUCEREA

Nume: Prenume: Functia:

Bizna   Oana-Cristina Administrator

DESCRIEREA PROIECTULUI

Importanta Vrancei în domeniul turismului este de necontestat însa potentialul acesteia este foarte slab exploatat. Comuna Lepsa dispune de peisaje de munte mirifice,avand ca puncte de atractie Cascada Putnei,Pastravaria Lepsa,Manastirea Lepsa;turistii au astfel ocazia sa profite de multitudinea de posibilitati de petrecere a timpului liber, fie drumetii cu piciorul sau cu ATV-urile,fie la pescuit montan, existând o serie variata de activitati ce pot fi desfasurate pe durata sejurului.

Legaturile dintre Lepsa si Soveja,Focsani si Brasov sepoate face cu masina proprie dar exista si o cursa regulata cu autocarul.

Prin implementarea acestui proiect sunt reprezentate atât interesele comunitatii,prin scaderea ratei somajului din comuna,oferirea de noi locuri de munca cât si prin posibilitati de reorientare profesionala, ridicarea nivelului de trai al populatiei prin cresterea veniturilor acestora, dar si stimularea tuturor celor intersati în dezvoltarea economica a comunitatii prin reducerea gradului de izolare a comunei prin integrarea acestuia într-unul sau mai multe circuite turistice si prin punerea în valoare a potentialului acesteia.

Obiectul proiectului îl reprezinta imobilul cu o suprafata construita de 550mp, situat însat Lepsa, Judetul Vrancea, format din teren cu suprafata de 1050 mp, aflat în proprietatea ,,Cris&Tin Exim SRL, dobândit prin contractul de vânzare –cumparare.

Scopul proiectului este construirea unei cladiri cu etaj si dotarea acesteia conform unei pensiuni de 3 margarete, cu o suprafata construita desfasurata de 550 mp pe un teren cu o suprafata de 1050 mp, cladirea se afla vis a vis de Manastirea Lepsa(monument istoric)pe un teren cu acces lastrada principala,care face legatura intre Lepsa si Soveja, peisajul natural este deosebit favorizând turismul. Cladirea inclusiv anexele gospodaresti se vor încadra în stilul arhitectural cu specific zonei de munte. Fondurile vor fi asigurate de catre asociatul unic al societatii.

Proiectul respecta criteriile minime de clasificare a pensiunilor turistice pentru alocarea a 3 margarete ca si grad de confort si va avea compartimentari si dotari atât pentru cazarea turistilor cât si pentru relaxarea acestora în interiorul cladirii si afara în curtea interioara .

MIJLOCELE FIXE ALE SOCIETĂŢII

VALOARE

VECHIME

STARE ACTUALĂ

CONSTRUCTII

72.000 euro

3 ani

F.BUNĂ

TEREN

33.000 euro

4 ani

F.BUNĂ

Obiectivele proiectului

Pe termen scurt

1.Construirea si dotarea unei pensiuni de 3 margarete ca o alternativa pentru ofertele de servicii în turism in sat Lepsa,Comuna Tulnici;

2. Exploatarea eficienta a patrimoniului natural cu pastrarea nealterata

a mediului înconjurator;

3. Reducerea somajului ;

4. Cresterea veniturilor colectate la bugetul Consiliului Local Tulnici din taxele si impozitele locale aferente activitati economice desfasurate;

Pe termen lung :

1. Crearea unei clientele fidele care sa fie multumita de serviciile oferite;

2. Integrarea ofertei turistice în circuitul international;

3. Cresterea nivelului de trai prin cresterea veniturilor persoanelor angajate si a persoanelor beneficiare direct sau indirect de realizarea proiectului;

4. Crearea de noi locuri de munca si specializarea în diferite meserii cum ar fi cea de receptioner, bucatar, ospatar pentru tinerii din zona;

5. Cresterea permanenta a calitatii serviciilor oferite clientilor;

3.2. DESCRIEREA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Amenajari exterioare

În curtea interioara cu gazon , va fi amplasat un cos de baschet pentru clientii care doresc miscare, leagane pentru copii, sezlonguri cu umbrele de soare pentru sezonul cald, unde se pot organiza petreceri, gratar în aer liber, focuri de tabara. Va fi amenajata o gradina de vara cu spatii verzi si aranjamente florale destinata relaxarii turistilor loc în care se pot servi bauturi racoritoare si gustari.

Pentru agrement si organizarea de excursii ,expeditii , se vor achizitiona:

-trei ATV-uri;

-10 biciclete;

-schiurii si sanii;

Amenajari interioare

Holul de primire (cu o suprafata de 30 mp) va conduce catre receptie si va fi decorat deosebit si mobilat corespunzator.

Livingul (cu o suprafata de 78mp) va fi decorat cu mobilier de calitate în stil rustic va fi dotat totusi cu aparatura audio-video performanta destinata relaxarii într-o atmosfera calda si primitoare la care vor contribui canapelele si fotoliile confortabile, televizorul la care se pot viziona diverse filme pe DVD-uri sau pe canalele televiziunii prin cablu, turistii pot servi bautura în barul de la parter si pot asculta muzica la combina muzicala si 2 calculatoare conectate la internet.

Bucataria cu o suprafata de 30mp (spatiul destinat prepararii mesei) va fi bine organizata pentru o igienizare rapida si utilata corespunzator cu echipamente electrocasnice de înalta tehnologie, va avea acces diferit fata de cel al turistilor pentru o buna organizare a servirii mesei, tot la parter se afla un spatiu destinat activitatilor de spalatorie –calcatorie folosit de angajatii pensiunii având de asemenea acces diferit fata de cel al turistilor.

Sala de mese (cu o suprafata de 74mp) spatiul destinat servirii mesei cu o capacitate de 27 de locuri va fi dotat cu mobilier( scaune si mese) iar pentru a creea o atmosfera primitoare va fi decorata cu obiecte artizanale.

Terasa cu o suprafata de 80 mp, va fi acoperita si va servi drept spatiu de relaxare pentru turisti, va fi dotata cu 1 masa de biliard, 2 mese de pin-pong si o masa de sah.

Din cele 12 dormitoare:

- 8 dormitoare vor avea paturi duble,

- 3 dormitoare vor avea un pat dublu + un pat simplu,

- 1 dormitor cu pat single.

- toate camerele vor fi dotate cu baie proprie si incalzire centrala.

Prin acest proiect toate aceste spatii vor fi dotate corespunzator functiilor ce urmeaza sa le indeplineasca.Vom avea în vedere dotarea cu obiecte de buna calitate si de ultima generatie, astfel încât sa reziste în timp si sa confere un ambient placut locului în care vor fi amplasate.

Compartimentarea pensiunii va fi realizata dupa cum urmeaza:

Parter

Etaj

Receptie

12 camere cu baie proprie

Living

terasa

Bucatarie

Sala de mese

Spalatorie

O camera dubla va contine conform clasificarii de 3 margarete :

-covor 

- pat dublu cu saltea relaxa;

-cuvertura de pat si pled;

-masa si scaune;

-dulap de haine si cuier;

-veioza si vaza de flori;

-oglinda;

-prosoape plusate;

-perdele transaparente si perdele obturate;

-perii pentru haine si pantofi;

-scrumiere,pahare;

-televizor si aparatura video;

MODUL DE ASIGURARE CU UTILITĂŢI

Pe terenul cu o suprafata de 1.050 mp, proprietate a S.C. Cris&Tin Exim SRL, amplasat în sat Lepsa,Comuna Tulnici,Judetul Vrancea se va construi pensiunea in suprafata totala de 550 mp cu urmatoarele utilitati:

Instalatiile electrice

Iluminatul pensiunii va fi conceput în functie de cerintele arhitecturale si de nivelurile normate de iluminare corespunzatoare fiecarei încaperi, sursele de iluminat folosite:(aplice decorative,lampi si spoturi pentru iluminat).

Instalatii de apa si canalizare

Apa curenta calda si rece va fi furnizata de un put de mare adâncime forat în incinta proprietatii echipat cu o pompa, complet automatizata;

-evacuarea rezidurilor menajere si golirea rezervorului vidanjabil se va realiza printr-un sistem propriu ecologic de epurare a apei

încalzirea cladirii se va face cu ajutorul unei centrale termice proprii;

fiecare încapere din incinta pensiunii va avea calorifere ca sursa curenta de încalzire, instalatia fiind proiectata sa respecte normele P.S.I. în vigoare;

În conluzie, din punct de vedere tehnic pensiunea va beneficia de tehnologii moderne de constructie, arhitectura adapata la mediul înconjurator, acces la toate utilitatile necesare unui obiectiv, si nu în ultimul rând va genera un impact minim asupra mediului înconjurator.

Durata si planul de actiune

Durata proiectului va fi de 9 luni

Activitatile

luna nr.

pregatirea amplasamentului

-fundatie

-amenajare curte interioara

x

x

x

x

conectarea sistemului la principalele retele de utilitati

X

x

x

x

constructia camerelor

-compartimentare

interioara

x

x

x

x

x

x

x

constructie acoperis

-finisari interioare

-finisari exterioare

x

x

x

x

x

x

x

x

In tabelul de mai sus se observa ca constructia initiala a pensiunii a inceput dupa cele 4 luni de pregatire si amenajare a terenului.

3.3 DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI

Oamenii reprezinta cel mai bun capital al oricarei firme, desi uneori exista situatii când se acorda importanta mult mai mare investitiilor în baza tehnico-materiala,neglijându-se latura umana, cea care pune în valoare echipamentele –dotarile.

Astfel, pentru un personal calificat care sa ajute la maximizarea satisfactiilor turistilor ,se vor realiza programe pentru îmbunatatirea cunostintelor de catre angajati iar printre acestea se numara :

-participarea la diferite seminarii de specialitate;

-învatamântul de la distanta;

-cursuri prin corespondenta

-certificat de competenta lingvistica pentru turism emis IRECSON.

În cadrul acestui proiect se va pune accent pe creearea de noi locuri de munca si specializarea în diferite meserii , astfel la nivelul societatii vor fi puse spre concurs 20 de noi locuri de munca, dupa cum urmeaza:

Functia/

Postul/Denumirea locului de munca

Numarul de persoane

Costul lunar

al fortei de munca

-RON-

Perioada de timp

Costuri pentru primul an de activitate

-RON-

Administrator

nedeterminata

Receptioner

nedeterminata


Ghid

nedeterminata

Gratangiu

nedeterminata


Bucatar

nedeterminata


Ospatar

nedeterminata

Camerista

nedeterminata

Paznic

nedeterminata

OFERTA PENSIUNII

Pozitionarea în inima muntilor Vranceii, în satul Lepsa, face din Pensiunea

,,Cris&Tin” locul ideal pentru organizarea de excursii si expeditii de cercetare,

pescuit si vânatoare.

Pensiunea este situata în comuna Tulnici,sat Lepsa, la poalele muntilor Vrancei . Receptia pensiunii este deschisa 24 de ore din 24, camerele se pregatesc pentru check-in începând cu ora 13.00, check-out se face în ziua plecarii, pâna la ora 12.00.
Meniurile vor fi traditionale românesti, sau cu specific vanatoresc, bucatarul va tine cont de dorintele dumneavoastra speciale.Micul dejun se serverste între orele 07.30 si 10.00 dimineata.

Pentru o vacanta perfecta va punem la dispozitie cele mai bune conditii de cazare:

8 camere duble cu baie proprie, TV si telefon

4 camere de 3 locuri si o camera single

sala de mese, bar si living

terasa, gradina , loc de joaca amenajat pentru copii

plimbari cu ATV-urile si drumnetii cu biciclete

ghid care va poate insoti si prezenta obiectivle turistice din zona

Tarife cazare:

-camera dubla demipensiune -98 Ron/pers(27euro)

pensiune completa -115 Ron/pers (33euro)

-camera single demipensiune -105 Ron/pers( 30euro)

pensiune completa-119 Ron/pers(34euro)

-mic dejun 10 Ron/pers (3euro)

-prânz  14 Ron/pers (4euro)

-cina 17 Ron/pers (5 euro)

Agrement

-plimbari cu ATV-uri 21 Ron/pers( 6 euro)

-excursii în muntii Vrancei 59 Ron/pers(17euro)

IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA DEZVOLTĂRII ZONEI

În ultimii ani se remarca îndreptarea turistilor catre destinatiile rurale, datorita stresului si agitatiei din marile orase acestia aleg sa se reecreze într-un mediu mai putin poluant si mult mai linistit, evitând depasarile într-un mediu aglomerat. Astfel zona Lepsa reprezinta o destinatie ce se încadreaza perfect în destinatia turistilor care doresc sa se relaxeze si sa uite de agitatia oraselor.

Proiectul contribuie la dezvoltarea localitatii prin:

stimularea concurentei în localitate si îmbunatatirea ofertei prin aparitia unei noi pensiuni având standarde de 3 margarete;

satisfacerea dorintelor turistilor prin oferirea de servicii de calitate;

valorificarea potentialului turistic natural si cultural;

creearea de noi locuri de munca durabile în domeniul serviciilor contribuind astfel la diminuarea somajului în localitate;

cresterea contributiei la bugetul local;

Proiectul va aduce în zona turistica acomunei Tulnici, judetul Vrancea o noua pensiune turistica rurala ce va contribui la dezvoltarea ofertei turistice atât cantitativa, dar mai ales calitativa a zonei.

În urma concretizarii proiectului, pensiunea ,,Cris&Tin, va oferi conditii de cazare foarte bune, facilitati si amenajari pentru petrecerea timpului liber iar serviciile vor fi prestate la cele mai ridicate standarde. Proiectul va avea ca rezultat sporirea prestigiului zonei si includerea acesteia în traseul si preferintele unor clienti diversificati din tara si strainatate.

Cel mai important aspect al implementarii acestui proiect îl reprezinta creearea de noi locuri de munca, calificarea si recalificarea fortei de munca pentru a raspunde mai bine nevoilor în evolutie pe piata muncii. Pensiunea va genera 18 locuri de munca noi în zona, care vor fi ocupate de locuitorii din satul Lepsa.

În concluzie proiectul va avea o contributie însemnata la dezvoltarea localitatii atât direct prin ocuparea fortei de munca tinere din zona, cât si indirect prin sustinerea diversificarii activitatilor treditionale din zona.

In urmatorul subcapitol este prezentata investitia in procente.

DEVIZELE INVESTIŢIEI

Bugetul Total al proiectului este de 105000 Euro, din care:

Sursa

Suma [ € ]

Reprezentând

Contributie proprie teren

Contributie proprie constructie

BUGETUL PROIECTULUI DETALIAT

ECHIPAMENT

EURO

CENTARALA TERM SI ECHIPAMENT DE RACORDARE

DOTARE CU ECHIPAMENT SI MOBILIER

DOTARI CU MIJLOACE DE TRANSP SI AGREMENT

TEREN

CONSTRUCTIE

FUNDATIE

PARTER

PLACA ETAJ

ETAJ

ACOPERIS

RETEA ELECTRICA

RETEA SCURGERE APE MENAJERE

AMENJARE CURTE INTERIOARA

FINISARI INTERIOARE

FINISARI EXTERIOARE

PROIECTARE+APROBARI

TOTAL

Se poate observa ca o mare parte a investitiei este determinata de dotarea cu echipament si mobilier de ultima ora cat si a finisarilor interioare si exterioare.

Toata invetitia se va face pentru un nivel de 3 maragarete,tinand cont de concurenta existent ape piata.

VENITURI sI CHELTUIELI PREVIZIONATE

ÎN PRIMII 3 ANI DE ACTIVITATE

Denumire indicator

Euro

Ron

Euro

Ron

Euro

Ron

Total venituri

1. Venituri din prestari servicii

2. Venituri cazare sezon

3. Venituri cazare extrasezon

4. Venituri din alimentatie publica

Total cheltuieli

- Cheltuieli cu materiile prime si cosumabile

-Alte cheltuieli(cu energia si apa)

- Cheltuieli cu amortizarea

- Cheltuieli cu personalul angajat

-Cheltuieli cu impozitele si taxe

-Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

-Cheltuieli cu promovarea

Profit brut

Este de mentionat ca invetitia initiala de 105000 euro se va amortiza in cei 3 ani previzionati in tabelul de mai sus.

ORGANIZAREA DE PROGRAME SPECIALE

Programe speciale de câte o saptamâna

“Descopera Lepsa- program destinat tuturor turistilor care în vacante pentru o saptamana pot îmbina relaxarea cu diverse activitati: se poate pescui; se pot observa animalele, fauna si flora

Vom practica preturi mai scazute decât în cazul programelor de weekend iar pentru un grup de 10 persoane, o persoana va beneficia de cazare gratuita de asemenea copii cu vârsta pâna în 6 ani beneficiaza si acestia de cazare gratuita.

Cu acest program dorim sa atragem turistii prin:

- vizite la Pastravaria Lepsa;

- expeditii si excursii în padurile din Lepsa-muntii Vrancei însotiti de ghizi;

- plimbari cu masini specializate pentru escaladarea muntilor;

- petrecere de seri în salbaticie in padure la lumina focului de tabara ;

Se vor realiza urmatoarele circuite turistice :

1.Lepsa-Soveja

2. Lepsa—Gresu

3.Lepsa-Gresu-Brasov.

Programe speciale de sfârsit de saptamâna

,,În linistea padurilor Lepsei’’ program care va fi destinat firmelor care doresc sa si invite salariatii sa petreaca un week-end într-un loc ferit de agitatia si stresul oraselor.  Turistii vor beneficia de spatiile de relaxare si dotarile aferente puse la dispozitie si de un meniu alcatuit din mâncarurile traditionale ale Vrancei, uitând chiar si pentru o zi sau doua de problemele cotidiene. În ajunul plecarii putem organiza focuri de tabara si cine servite în aer liber. Ca metoda de cunostere a acestui program vom folosi site-ul pensiunii de pe internet precum si contactarea directa a diverselor companii cu potential financiar , dispuse sa investeasca în diverse programe de relaxare pentru personal

Programe speciale care se adreseaza anumitor

categorii de persoane (grupuri tinta)

“Program de vanatoare”-in urma contractului incheiat intre societatea noastra ,primaria si Ocolul Silvic Tulnici se vor organiza cicluri de vantoare conform legii in vigoare. Programul va fi mediatizat pe internet si introdus în cele mai frecventate motoare de cautare. Ne vom adresa tuturor celor care indragesc acest “sport”. Pentru atragerea turistilor straini vom apela la o agentie de turism cu care vom încheia un contract în prealabil.

Vanatul,considerat Trofeu,va fi pregatit in bucataria pensiunii,in cadrul unei serii cu meniu specific vanatoresc.

Ne vom face cunoscuti astfel si turistilor din strainatate, oameni cu posibilitati financiare, exigenti în ceea ce privesc conditiile de cazare, pe care ne vom bucura sa-i avem ca oaspeti pe toata perioada anului.

Preturile promotionale care vor fi practicate de pensiune

Clasificare

Preturi Lei Ron

Preturi Euro

Camera dubla demipensiune

27 euro/pers

Camera dubla pensiune completa

33 euro/pers

Camera single demipensiune

30 euro/pers

Camera single pensiune completa

34 euro/pers

ALTE SERVICII:

-mic dejun

3 euro/pers

-prânz

4 euro/pers

-cina

5 euro/pers

-mese festive

38 euro/pers

-pachet de Craciun

110euro/pers

-pachet de Pasti

135euro/pers

AGREMENT:

-plimbari cu ATV-uri

20 euro/pers/ora

-biciclete+sanii+ski-uri

20

6 euro/pers/zi

Datorita concurentei acerbe din domeniul turismului,preturile practicate de pensiunea noastra vor fi promotionale.



Daniela Firoiu, Economia Turismului ,Editura Sylvi,Bucuresti pg.64

Daniela Firoiu, Economia Turismului ,Editura Sylvi,Bucuresti pg.65

Maria Stoian- Managementul Pensiunii ,Editura Economica, Bucuresti , 2002, pg. 40

Daniela Firoiu Resusele Umane în Turism, Editura Universitara, Bucuresti 2005, pg. 227


Document Info


Accesari: 9013
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )