Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























PROTECTIA COPIILOR CARE SUNT LIPSITI DE INGRIJIREA PARINTILOR PE PERIOADA IN CARE ACESTIA SE AFLA LA MUNCA IN STRAINATATE

Copii




PROTECTIA COPIILOR CARE SUNT LIPSITI DE INGRIJIREA PARINTILOR PE PERIOADA IN CARE ACESTIA SE AFLA LA MUNCA IN STRAINATATE

Instabilitatea socio-economica din Romānia si tranzitia interminabila au determinat pe multi dintre romāni sa plece la munca īn strainatate pentru a-si putea īntretine familia. Desigur, cīstigurile obtinute sīnt importante atīt pentru familie cīt si pentru economia romāneasca, īnsa aceasta migratie spre vest are si aspecte mai putin dorite. Acestea ar fi destramarea familiala si "abandonul" copiilor la bunici sau la alte rude, cu consecinte psihologice grave īn timp pentru acestia. Trecutul ne arata ca si īn perioada comunista foarte multi parinti au fost nevoiti sa lucreze pe santiere, īn alte orase, si sa lase copilul īn grija bunicilor. Acestia din urma au avut dintotdeauna un rol foarte important īn educatia si cresterea copiilor, dar dupa revolutie au un rol si mai mare, pentru ca foarte multi romāni, aproape doua milioane lucreaza īn prezent īn strainatate, dintre care majoritatea au si unul sau mai multi copii. Situatia e mai accentuata īn Moldova si īn zonele rurale, unde 30-50% din copii traiesc la bunici sau la rude apropiate. Sīnt si cazuri īn care copilul cel mare de vīrsta adolescentei este si tata si mama, avīnd grija de fratii lui mai mici. Īn situatii extreme copilul ramīne total abandonat si autoritatile trebuie sa aiba grija de el.




Exista o problema destul de delicata care se ridica: ar fi mai bine sa se ramīna īn Romānia si parintii sa nu aiba bani, astfel sa nu aiba posibilitatea sa-i educe si sa-i īngrijeasca sau e mai bine sa plece, eliminīndu-se problemele financiare, īnsa sa ramīna copii īn grija altor persoane sau doar cu un parinte. Lucrurile nu pot fi privite īn alb si negru, īnsa trebuie evidentiate consecintele psihologice care apar ca urmare a absentei numai a unuia din parinti pe o perioada mai lunga. Din momentul nasterii, copilul observa ca exista doua persoane īn jurul lui cu roluri diferite. Īmpreuna, parintii īndeplinesc toate functiile familiale. Functia instrumentala este legata 848e422i mai mult de tata, iar cea afectiva de mama. Īn aceste conditii apare identificarea baiatului cu tatal, iar a fetei cu mama, necesara constituirii identitatii de sine a copilului. Aceasta identitate este afectata cīnd nu exista ambele figuri parentale īn preajma copilului. Copii īnvata sa accepte limitele si disciplina pe care parintii o impun. El poate manipula prin dualitatea lui pe parintii care nu sīnt uniti. De exemplu, cīnd nu reuseste sa obtina ceva de la unul din parinti īncearca de la al doilea si reuseste astfel īn cele mai multe cazuri si invers. La vīrsta de trei ani copilul crede ca el este cel mai puternic. Omnipotenta este o iluzie, o fantezie a copilului, parintii fiind cei care īl fac sa revina cu capul pe pamīnt prin educatie si prin limitele impuse. Īn momentul cīnd acestea nu sīnt, copilul se simte puternic, ca poate sa faca orice, īnsa īn momentul cīnd nu reuseste sa faca fata problemelor intervine dezamagirea si frustrarea. Plecarea unuia dintre parinti sau a ambilor, conduce la un sentiment de abandon sau la anxietatea de separare. "Se recomanda sa se evite plecarea ambilor parinti īn strainatate" Astfel fiecare despartire pe parcursul vietii lor va fi traumatica si accentuata.

Eforturile vor fi īndreptate pre evitarea despartirii, chiar daca uneori aceasta este necesara. Astfel vor aparea multe compromisuri si tulburari afective. Intervine si lipsa atasamentului care nu poate fi compensata īn nici un alt fel. Lipsa de afectivitate este de cele mai multe ori autocompensata prin cheltuieli nejustificate si prin imaginea afisata, īnsa banii nu pot compensa lipsa parintilor si rolul lor īn dezvoltarea copilului si īn viata de zi cu zi. Absenta parintilor sau doar a unuia poate conduce si la probleme scolare, copilul nu se mai concentreaza, se īnchide īn el sau devine nelinistit, abandoneaza scoala uneori, nu are nimeni puterea sa-l controleze. Copilul sufera de disciplina, de lipsa de limitare. Parintii plecati sīnt de mai multe feluri: care suna des, care vin acasa la cīteva luni si-l viziteaza sau care numai trimit bani. Īn aceasta privinta autoritatile trebuie sa impuna ca plecarea īn strainatate sa aiba loc dupa ce s-a lasat copilul pe mīini bune si s-a luat angajamentul de a se tine un contact permanent cu copiii, cu toate ca cele mai moderne mijloace de comunicare, telefonul sau internetul nu tin loc de caldura umana si de un sfat dat de aproape, cu afectiune parintesca.
Din pacate, aceasta datorie se uita cīnd se ajunge īn strainatate si daca la īnceput era īn plan ramīnīnerea pentru o perioada scurta, aceasta se prelungeste pīna se ajunge la instalarea unei rupturi puternice īntre parinti si copii. Īn concluzie, se recomanda sa se evite plecarea ambilor parinti īn strainatate si de asemenea, īnainte de aceasta, cīteva īntīlniri de consiliere psihologica care sa stabileasca relatia dintre parinti dupa plecare si relatia īntre parintele plecat si copil/copii, pentru a se evita aparitia de probleme īn familie si la copii. Altfel, se creeaza la copii sentimentul abandonului si este posibil ca odata ajunsi la maturitate sa abandoneze si ei pe copii lor ca un fel de protest si ca razbunare īmpotriva propriilor parinti.

Centrele care vor fi īnfiintate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului vor oferi consiliere copiilor ai caror parinti sunt plecati īn strainatate, dar si familiilor care vor sa plece, precum si celor īn grija carora vor ramāne copiii. Centrele de consiliere vor fi īnfiintate numai īn mediul rural.
Guvernul a adoptat o lege prin care cetatenii romāni care muncesc īn strainatate sunt obligati sa informeze autoritatile cine va avea grija de copii pe timpul absentei din tara.
De multe ori, copiii ramān īn grija unor rude. Īnsa, potrivit Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului, peste 2000 de minori au fost efectiv abandonati de parintii plecati la munca; ei se afla acum īn grija sistemului de ocrotire sociala.

Risc de exploatare prin munca sau trafic

Minorii ai caror parinti pleaca la munca peste granite pot fi expusi exploatarii prin munca sau risca sa fie vānduti unor retele de traficanti.

Din aceste cauze, de acum īnainte cetatenii care vor sa plece la munca īn strainatate trebuie sa adauge īn dosar si un act de la primarie privind persoanele cu care si-au lasat copiii. Actul trebuie depus īn copie la Agentia pentru Munca īn Strainatate (APMS), la ambasada de unde se ridica viza si la Directia pentru Protectia Copilului.

Acesteia īi revine sarcina de a verifica daca minorii sunt īngrijiti bine. Daca acestia nu ramān la rude, ci la vecini, la dosar mai trebuie depus si un act notarial īncheiat de parinti si cei care iau copiii īn īngrijire. Autoritatea pentru Protectia Copilului spera sa previna astfel orice fel de abuz si e gata sa ia si alte masuri, daca aceasta nu se va dovedi suficienta.

Prevenirea abuzurilor

Decizia, daca va fi aplicata de directiile de protectia copilului, va ajuta la reducerea abandonului, a riscurilor la care sunt supusi minorii ce nu pot beneficia de supravegherea parintilor. Si parintii trebuie sa cāntareasca foarte bine riscurile īnainte de a-si lasa copiii pentru a munci peste granite.

Riscurile cresc īn functie de vārsta copiilor, cei sub doi ani fiind mai fragili, dar si īn functie de lungimea perioadei īn care sunt despartiti de parinti sau de comportamentul celor īn grija carora ramān

Copiii cu parinti plecati īn strainatate nu se distreaza la fel de bine ca cei cu parintii aflati īn tara. Conform ultimului studiu al Fundatiei Soros, cei mai nefericiti sunt cei cu ambii parinti plecati īn strainatate. Copiii cu parinti fosti emigranti, pe de alta parte, sunt cei mai fericiti, declara ca se distreaza foarte bine cu prietenii si cu familia si rād cu pofta (īn medie, sunt cu doua procente mai multi copii cu parinti fosti emigranti care se declara fericiti, decāt copiii cu ambii parinti aflati acasa).



Pe de alta parte, majoritatea copiilor care au ambii parinti plecati īn strainatate se simt singuri (36%), neiubiti (22 %),neglijati (16 %), diferiti de alti copii (34 %) sau pur si simplu nu stiu ce se astepta de la ei (22 %), īn conditiile īn care copiii provenind dintr-o familie normala au mult mai rar probleme de acest fel (cu pāna la 16 procente mai putini se plāng de aceleasi nelinisti). Cei cu mamele plecate īn strainatate sunt destul de aproape, īn statistici, de copiii cu ambii parinti plecati din tara, procentele dintre cele doua "categorii" diferind cu cel mult doua puncte.

Familia reprezinta principala sursa de sprijin pentru copii atunci cānd se confrunta cu o problema, mai ales daca aceasta este legata de scoala. O pondere semnificativa dintre copiii care au parinti migranti declara īnsa ca nu apeleaza la nimeni cānd vine vorba de vreo problema legata de scoala.

Mai mult, statisticile arata ca īn unele cazuri plecarea unuia dintre parinti determina deteriorarea relatiei copilului cu parintele ramas acasa, fie ca este vorba de mama sau de tata. Deocamdata nu se poate vorbi despre un numar alarmant de copii care au probleme la scoala, dar statisticile arata ca sunt destul de multe cazurile īn care acestia au rezultate mai proaste la scoala , mai multe absente, nota scazuta la purtare, sau pur si simplu nu se duc cu placere la scoala.

Pentru copiii ai caror parinti sunt plecati la munca īn strainatate, scoala reprezinta un factor important de stres. Majoritatea convorbirilor tele­fonice dintre copiii si parinti au ca prim subiect aspecte legate de scoala, apoi rudele īn grija carora ramān si modul īn care īsi petrec timpul liber:

Potrivit studiului "Efectele migratiei: copiii ramasi acasa", realizat de Fundatia Soros, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu au cel putin un parinte plecat la munca in strainatate. Dintre acestia, 80.000 au doar tatal plecat, 55.000 doar mama, iar in cazul a 35.000 dintre ei, atat mama, cat si tatal sunt la lucru peste granita. Copiii raman, de obicei, in ingrijirea familiei restranse sau a altor persoane.

Aproximativ 18% din elevii de gimnaziu aveau, la sfarsitul anului scolar 2006-2007, cel putin un parinte la munca in strainatate. Acest fenomen a afectat, conform studiului "Efectele migratiei: copiii ramasi acasa", regiunile din vestul tarii. Din cei aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu care aveau cel putin un parinte plecat la munca in strainatate, 80.000 au doar tatal plecat, 55.000 au doar mama plecata, iar in cazul a 35.000 dintre ei atat mama cat si tatal sunt plecati la munca in strainatate, copiii ramanand in ingrijirea rudelor sau a prietenilor. Este adevarat ca piticii ai caror parinti muncesc in strainatate au un nivel de trai mai ridicat decat ceilalti. La trei sferturi dintre acesti copii gasim telefon mobil, iar o treime au calatorit in strainatate. Astfel, singurul avantaj al copiilor care sunt departe de parinti ramane bunastarea. Studiul arata ca veniturile din strainatate sunt folosite in mare parte la imbunatatirea conditiilor de locuire si la inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata. Computerele si consolele de jocuri video sunt mai frecvente in gospodariile de migranti decat in celelalte. Totodata, copiii cu parinti plecati in strainatate detin intr-o mai mare masura biciclete, role, MP3 playere sau iPod-uri. Asa cum era de asteptat, aceasta situatie are si efecte negative, cel mai frecvent fiind deteriorarea relatiei copilului cu parintele ramas acasa. Alte efecte negative se intalnesc la nivel psihologic. Datele de ancheta confirma existenta unei asocieri semnificative intre absenta ambilor parinti sau doar a mamei si frecventa simptomelor de deprimare la copii. In ceea ce priveste abuzurile verbale, umilintele, amenintarile, agresiunile fizice sau neglijenta, diferentele dintre cei cu parinti plecati si cei cu parinti non-migranti nu sunt semnificative. Totusi, cercetarea indica importante semnale de alarma privind situatia generala a copiilor din Romania din aceasta perspectiva. Astfel aproape jumatate dintre elevii de gimnaziu au fost supusi frecvent la abuzuri verbale, aproximativ 35% s-au aflat frecvent in situatii in care s-au simtit umiliti, 20% au fost adesea amenintati si 15% au fost agresati fizic. Si consumul de substante interzise minorilor are o incidenta putin mai mare in randul elevilor de gimnaziu care au ambii parinti plecati sau doar mama plecata la munca in strainatate. Ponderea copiilor care au avut cel putin o data probleme cu politia este usor mai mare in randul celor care au parinti migranti fata de ceilalti. De asemenea, copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate au rezultate scolare medii si sunt in mica masura intre primii din clasa, au mai multe absente nemotivate decat ceilalti, iar dupa absolvirea cursurilor isi doresc sa plece in strainatate.

Plecarea unuia sau a ambilor parinti dintr-o familie la munca īn Occident s-a creionat tot mai accentuat īn ultimul timp ca un fenomen social. Aceasta este optiunea aleasa pentru rezolvarea problemelor financiare, dar intentia, initial buna, de a schimba situatia economica a familiei, ajunge īn timp sa aiba efecte negative asupra copiilor.

Sute de familii au solicitat īntreruperea studiilor pentru copiii lor. Dintre acestea, 70% dintre copii vor continua scoala īn Italia, ceilalti urmānd sa ajunga īn Spania. Judetele cu cel mai mare numar de copii ramasi fara parinti sunt Suceava, Neamt, Bacau, Galati, Iasi, Dāmbovita, Constanta, Maramures, Botosani si Vaslui. La aceasta data, la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) sunt īnregistrate 351 de familii īn care ambii parinti sunt plecati la munca īn strainatate. Numarul copiilor ramasi singuri acasa este de 650. Dintre acestia, 626 sunt, cel putin teoretic, īn grija rudelor de pāna la gradul IV. Practic, ei nu se bucura de nicio forma de protectie. Numarul ambilor parinti plecati īn strainatate este mai mare īn mediul urban, iar tendinta este de a nu se īncredinta īn mod legal copiii pe perioada absentei din tara. Separarea copiilor de catre unul sau ambii parinti plecati la munca īn strainatate pentru o perioada prelungita de timp genereaza sentimentul de abandon, cu repercusiuni asupra personalitatii. Principalele probleme identificate se refera la modul de relationare cu colegii si, īn special, modul de īndeplinire a cerintelor didactice. Reactiile copiilor sunt descrise de specialisti ca urmānd un traseu bine definit. Ei remarca initial schimbarea aspectului fizic, urmata de abandon si absenteism scolar, de schimbarea grupului de prieteni, a anturajului si, uneori, de comiterea unor infractiuni, toate pe fondul unei privari afective. Desi se pare ca tinerii īnteleg foarte bine motivele care i-au determinat pe parinti sa plece din tara si chiar apreciaza faptul ca īsi pot permite mai multe, ca sunt mai liberi, comunicarea si nevoia de afectiune ramān probleme nerezolvate. Īn plus, īn familiile cu mai multi copii, cel mare este supraīncarcat cu sarcini, revenindu-i rolul de a avea grija de cei mai mici.   Absentele de la scoala si rezultatele slabe la īnvatatura sunt alte probleme ale copiilor lasati singuri acasa. Dar ce īi afecteaza cel mai mult este violenta verbala din partea colegilor si faptul ca sunt victime ale jafurilor de tot felul. Lipsa comunicarii este evidenta mai ales īn situatiile īn care copiii au probleme - pe care nu stiu cum sa le rezolve - sau atunci cānd sunt bolnavi. Fenomenul copiilor lasati singuri acasa a fost luat īn atentie la nivel national, DGASPC fiind institutia care monitorizeaza fenomenul īn ansamblu, dar fara a se concentra pe cazuri particulare decāt īn momentul īn care sunt sesizate īncalcari flagrante ale drepturilor copilului. Mai exact, se intervine atunci cānd raul a fost deja produs, cānd copilul a devenit victima sau agresor. Psihologii scolari se confrunta adesea cu elevi care sunt ramasi īn grija fratelui mai mare. De multe ori acestia sunt retrasi īn colectivitate, iar īn momentul īn care stiu ca unul dintre parinti vine acasa, se teme.



170 de mii de elevi din ciclul gimnazial au cel putin un parinte plecat sa munceasca īn strainatate. Dintre acestia, aproximativ 35 de mii au ambii parinti plecati īn strainatate.
Cifrele fac parte dintr-un studiu realizat de Fundatia Soros, care si a propus sa realizeze o evaluare cāt mai realista a migratiei externe, dar si sa atraga atentia asupra efectelor pe care aceasta le are asupra copiilor. Studiul arata ca migratia parintilor are atāt efecte pozitive, cāt si efecte negative asupra copiilor ramasi acasa. Principalele efecte pozitive ar fi legate de bunastarea materiala. Copii care au parintii plecati īntr-o alta tara beneficiaza de conditii mai bune de trai, au telefon mobil, au computer si calatoresc īn strainatate mult mai des decāt copii ai caror parinti locuiesc īn Romānia.

Efecte negative

Pe de alta parte, efectele negative sunt mult mai multe si mult mai grave. Autorii studiului sunt de parere ca relatia copilului cu parintele ramas acasa are de suferit īn anumite cazuri, iar efectele ar putea fi similare cu cele ale pierderii unui parinte prin divort sau deces. Acest lucru ar putea cauza o serie de probleme psihologice, dupa cum spune sociologul Alexandru Toth. "Analizele au relevat simptome de depresie mult mai frecvente īn cazul copiilor cu ambii parinti sau doar cu mama plecata. Īn general plecarea mamei este factor de risc pentru aparitia unor simptome de depresie la copii. Au un sentiment de singuratate, se simt neglijati ca nimeni nu īi iubeste si exista riscul unor acte autodistructive si comportamente deviante", a spus domnul Toth.Sociologul Alexandru Toth a mai precizat ca cei mai vulnerabili sunt copiii care au ambii parinti plecati īn strainatate, si care au ramas īn grija rudelor, dar si cei care locuiesc īn prezent doar cu tatal.

Recomandari pentru autoritati

Autorii studiului au facut si cāteva recomandari pentru autoritatile competente, dar si pentru scolile la care īnvata copiii ai caror parinti sunt plecati"Primul lucru - nu stiu cum de nu s-au gāndit si autoritatile - este elaborarea si implementarea unor politici publice coerente prin care sa fie identificati si monitorizati copiii aflati īn situatie de risc. Un lucru important care s-ar putea face relativ repede ar fi construirea unii set de servicii sociale, plecānd de la scoala". "Asta ar rezolva foarte bine o parte din problemele copiilor ai caror parinti sunt plecati, pentru ca ar include consiliere speciala, un ajutor suplimentar īn procesul de īnvatare, adica ore suplimentare acolo unde copiii ramān īn urma, conditii de petrecere a timpului liber īn activitati organizate īn comun", spune coordonatorul de program al fundatiei Soros, Ovidiu Voicu.O alta solutie, a mai spus domnul Voicu, ar fi reorganizarea sistemului de asistenta sociala, care īn acest moment ar fi prost organizat si ineficient.
Coordonatorul de programe al Fundatiei Soros a criticat faptul ca īn prezent serviciile de asistenta sociala sunt īmpartite īn doua: unul la primarii si altul centralizat.
Acest lucru, crede domnul Voicu, nu ar contribui decāt la mentinerea unei confuzii generale

Copiii ai caror parinti pleaca la munca in strainatate sunt tristi si depresivi, cu tendinte autodistructive, se arata intr-un studiu al Fundatiei Soros. Studiul, realizat in iunie 2007, pe un esanton de 2.037 elevi din clasele V-VIII, releva faptul ca profilul copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca este asemanator cu cel al copiilor din familii monoparentale. Astfel, desi plecarea la munca este temporara, efectele asupra copiilor pot fi resimtite ca in cazul pierderii unui parinte prin divort sau deces. Principalul efect negativ se remarca la nivelul psihologic. Desi nu exista semnalmente in cazul sanatatii fizice, moralul copiilor cu parinti migranti este mult mai scazut decat al celorlalti. Ei prezinta adesea simptome de anxietate, depresie si nervozitate, sunt mult mai nelinistiti si mai ingrijorati ca inainte de plecarea parintilor si plang mai mult. Astfel, rezultatele studiului arata ca 36% dintre copiii chestionati se simt si

singuri, 20% cred ca nu ii iubeste nimeni, 15% se simt neglijati, iar 25% se declara nefericiti. Trebuie amintit aici cazul recent al baiatului de 12 ani care s-a sinucis pentru ca mama sa urma sa plece la munca in Italia. In acest context, realizatorii studiului subliniaza rolul scolii de a ameliora situatia acestor copii. Cu toate acestea, intr-o masura covarsitoare, scolile romanesti nu detin instrumentele esentiale de actiune. "Daca un profesor observa ca un elev are probleme, el nu poate decat sa atentioneze psihologul scolar. In cele mai multe cazuri insa, profesorii constata ca nu au un psiholog in scoala. Daca este foarte dedicat, el merge la domiciliul copiilor. Daca nu, ridica din umeri si problemele copilului se mentin sau, mai rau, se agraveaza", a declarat Ovidiu Voicu, manager de programe in cadrul Fundatiei Soros Romania. El a adaugat ca aceste neajunsuri contribuie la incapacitatea de a identifica si monitoriza situatia copiilor cu parinti migranti, care sunt mult mai expusi anumitor pericole. In acest sens, consumul de substante interzise minorilor are o incidenta mai mare in randul elevilor de gimnaziu care au ambii parinti plecati, sau doar mama plecata la munca. Totodata, intre 15 si 16% dintre acesti copii au avut cel putin o data probleme cu politia, iar 54% s-au batut cu alti copii, determinand profesorii sa atraga atentia familiei. Situatia este cu atat mai grava, cu cat cei mai multi dintre copiii vizati vin cu mai mica placere la scoala, au rezultate mai slabe, mai multe absente, mai multe corigente si au mai des nota scazuta la purtare decat cei supravegheati de parinti. Mamele-menajere, ingrijitoare pentru copiii altoraIn Romania, potrivit statisticilor, exista aproximativ 170.000 de elevi de clasele V-VIII care au cel putin un parinte plecat la muca in strainatate. Cifra este in realitate mult mai mare, in conditiile in care, potrivit ANPDC, circa 600 de primarii din tara nu au transmis datele referitoare la acesti copii. Dintre minorii identificati, aproape 35.000 au ambii parinti plecati. In cazul copiilor cu un singur parinte plecat, realizatorii studiului atrag atentia ca lipsa mamelor ii afecteaza intr-o masura mult mai mare pe micuti, comparativ cu lipsa tatalui. In acesta situatie se afla circa 55.000 de copii. Totodata, mamele plecate la munca viziteaza mai putin tara. Studiile arata ca majoritatea romancelor migrante lucreaza in menaj sau ingrijirea persoanelor, avand o capacitate economica mai redusa. Aproximativ 10% dintre acestea nu au avut posibilitatea sa revina nici macar o singura data in tara, de cand au inceput munca, iar 32% si-au putut vizita familia o singura data.



Migrantii romani nu vor sa se mai intoarcaDatele Institutului National de Statistica (INS) arata ca in ficare an migreaza aproximativ 10.000 de romani. "Acest numar nu este ingrijorator. Important este numarul de migranti care decid sa ramana acolo sau sa isi prelungeasca perioada de sedere", a explicat sociologul Dumitru Sandu, care a adaugat ca acestia reprezinta un procent semnificativ. Specialistul ne-a dat ca exemplu un studiu realizat anul trecut in Focsani si Alexandria, cand migrantii s-au intors in tara de sarbatori. Cu cat petrec mai mult timp in strainatate, migrantii se gandesc din ce in ce mai putin la intoarcerea in tara. Sociologul Dumitru Sandu este de parere ca o parte din banii pe care provin de la migranti ar trebui sa fie destinati, cu sprijinul autoritatilor locale, pentru consilierea psihologica si asistenta sociala a copiilor care raman in grija unuia din parinti sau chiar in grija bunicilor.

Conform ultimelor date de la ANPDC, īn Romānia sunt 82.464 de copii ai caror parinti sunt plecati la munca īn strainatate. 24.406 provin din familii īn care ambii parinti sunt plecati, 47.154 din familii īn care este plecat doar un membru, iar īn 8.904 cazuri, singurul sustinator legal este plecat. 2.500 de copii sunt īn sistemul de protectie sociala

MASURI  privind activitatile de identificare, interventie si monitorizare a copiilor care sunt lipsiti de Ingrijirea parintilor pe perioada In care acestia se afla la munca In strainatate

1. Serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor si oraselor, denumite In continuare SPAS, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum si directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti identifica cazurile de copii ai caror parinti se afla la munca In strainatate,

SPAS, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, precum si directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti intocmesc un raport de evaluare initiala (REI) pentru fiecare caz.

In situatia In care din REI rezulta faptul ca acel copil se afla In situatie de risc, SPAS, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, precum si directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti Intocmesc planul de servicii, In vederea prevenirii separarii copilului de familia sa.

4. In situatia In care REI recomanda consilierea familiei/persoanei la care se afla copilul In Intretinere si Ingrijire si oferirea de servicii de suport, la propunerea asistentului social sau a persoanei cu atributii de asistenta sociala care a instrumentat cazul, In planul de servicii se va decide cu privire la serviciile de suport pe care comunitatea le^ poate oferi.

5. In cazul In care apreciaza ca exista motive temeinice de natura sa primejduiasca dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului aflat In situatia prevazuta la art. 1, SPAS si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul vor sesiza imediat directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la identificarea cazului, In vederea instituirii unei masuri de protectie speciala asupra copilului.

6. Cetatenii romani care au copii minori In Ingrijire si doresc obtinerea unui contract de munca In strainatate au obligatia de a notifica SPAS/primariei de domiciliu intentia de a pleca la munca In strainatate, precum si nominalizarea persoanei In Intretinerea si Ingrijirea careia vor ramane copiii, conform anexei nr. 2.

In vederea respectarii dispozitiilor prevazute de Hotararea Guvernului nr. 683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza In strainatate, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 384/2001, parintii solicitanti de locuri de munca In strainatate au obligatia prezentarii la agentii de ocupare a fortei de munca a unei dovezi emise de SPAS/primaria de domiciliu, conform anexei nr.










Document Info


Accesari: 8555
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )