Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Joc si distractie in adolescenta

Joc












ALTE DOCUMENTE

Lista jocuri full
Aliniati pe un butuc
Eu am nevoie
Fifa tactici
Regulament Rummy - remi
SCHEME FIFA 2007
aproximativ toate schemele din FIFA 07 pt PC :
Teoriile jocului. Teoriile afective


Joc si distractie in adolescenta




Desi exista un mare numar de lucrari psihologice referitoare la adolescenta, problemele jocului la aceasta varsta au fost mai putin abordate, arata Ursula Schiopu (1970, p. 16 959o1420j 0).

Dupa cum subliniaza unii autori, adolescenta propriu-zisa se caracterizeaza prin intelectualizare, prin dezvoltarea gandirii abstracte, prin incorporarea de noi conduite adulte. Tendinta spre libertate si independenta fata de tutela parentala este mai expresiva si mai naturala, adolescentul cautand prilej pentru a-si exprima originalitatea si dispozitia pentru confruntarile sociale complexe precum examenele, concursurile etc. Devine selectiv in consumul de lectura, muzica, distractii si este interesat de gasirea unei identitati vocationale ce se prefigureaza la inceput mai ales pe baza trasaturilor de caracter si pe interese si in timp se fundamenteaza aptitudinal (Mariana Popa, 2002, p. 95).

Dupa 16-17 ani, adolescentii incep sa fie preocupati de viitoarea profesie, sa adune informatii si chiar sa faca scurte stagii de activitate voluntara.

In directia evolutiei activitatilor ludice, se manifesta urmatoarele aspecte:

Jocul de manuire evolueaza, sub influenta cunostintelor oferite de disciplinele tehnice, spre activitati de utilizare de aparate, instrumente, obiecte, activitati incarcate inca de elemente ludice (demonteaza diferite aparate pentru ca apoi sa incerce sa le reconstituie). Jocul-ocupatie se afla in dezvoltare la adolescenti.

Jocul cu subiect, aflat in declin in perioada pubertatii, se interiorizeaza foarte mult, capatand forma reveriilor in care adolescentul devine personaj principal al unor aventuri fantastice, explorari etc. Intr-un fel, vizionarea de filme, emisiuni TV reacualizeaza planul mental si contextul spiritual al jocurilor cu subiect si rol, arata Ursula Schiopu (1970, p.161).

Jocul sportiv capata functii duble: se manifesta sub forma activa de practicare a unor sporturi si sub forma pasiva, prin pozitia de suporter pentru anumite echipe sportive.

Jocurile intelectuale de tipul sahului, tablelor, biliardului, cartilor, dar mai ales al jocurilor strategice pe computer, se mentin pe primele locuri in topul preferential al jocurilor adolescentului, pentru ca-i permit sa-si masoare capacitatile intelectuale aflate in plina crestere. In genere, el tinde sa-si creeze o oarecare reputatie in astfel de jocuri si apoi sa-si mentina un titlu dobandit.

Perioada adolescentei este o perioada de intensa constituire a prestigiului dupa cum este si o perioada in care tanarul incearca sa se cunoasca (Idem, p. 162).

Insertia momentelor ludice in cadrul activitatilor neludice este inca evidenta la adolescent (vezi diferite preocupari cu caracter ludic din cadrul lectiilor, colectioneaza diferite obiecte, biografii celebre etc.).



In acelasi timp, multe activitati extrascolare cu un caracter ludic au punctul de plecare in viata scolara: improvizatia dramatica, construirea de aparate originale, instalatii electronice, repararea de aparate electrice, construirea de adaposturi pentru animale, jucarii etc.

De altfel, activitatea creatoare apare ca o caracteristica a varstei.

Ursula Schiopu, E. Verza s.a. arata ca in adolescenta are loc o noua restructurare in plan preferential al jocurilor si activitatilor distractive, acestea din urma tinzand sa se contureze mai bine si sa capete o pondere tot mai mare. Jocurile sportive, de exemplu, capata un caracter mai organizat si mai programat, deoarece tanarul a sesizat faptul ca performantele se obtin in urma antrenamentelor. Asadar, o buna parte din timpul acordat sportului se consuma in antrenamente, adolescentul fiind interesat atat de rezultate, cat si de Eu-l sau fizic pe care tinde sa-l apropie de modelele ce incep sa-i influenteze aspiratiile si disponibilitatile de cunoastere (Mariana Popa, 2002, p. 96).

Dansul, sueta, lectura distractiva se integreaza, de asemenea, mai mult in categoria activitatilor de tip loisir, cu functii asemanatoare jocului propriu-zis. O sursa importanta de amuzament la aceasta varsta o constituie "duelurile verbale", schimburile de replici. Aceasta forma verbala a jocului se va dezvolta si va predomina la varsta adulta. Schimburile de replici, jocurile de cuvinte, glumele solicita mai mult sfera intelectuala si afectiva a persoanelor implicate.

Excursiile capata o pondere mai mare. Acestea raspund spiritului de aventura al tanarului, au proprietatea de a-i permite sa-si masoare rezistenta, talentul organizatoric, reactiile in fata imprevizibilului, capacitatea de decizie, independenta.

Dependenta tanarului de adult, bugetul lui limitat determina o anumita selectie si un anumit grad de participare la diferite tipuri de distractii si de asemenea tendinta tot mai frecventa de a inlocui distractia cu o activitate utila care sa-i aduca "bani de buzunar" (Idem, p. 98).

Paleta loisir-urilor in mediul rural este diferita fata de cel urban. Loisir-urile, distractiile in mediul urban, sunt mai variate si mai numeroase, fapt ce poate exercita efecte perturbatoare ale programului de instruire al adolescentului (baruri, cluburi de noapte, jocuri mecanice etc.).

Concluzii:

Jocurile si distractiile adolescentului stau sub semnul schimbarilor majore produse in plan intelectual, afectiv, comportamental, social si cultural. Adolescentul, osciland intre copilarie si maturitate, viseaza si este preocupat de viitor, traieste intens sentimental, este dornic de a sti si a invata, se antreneaza in elaborarea de lucrari originale in literatura, arta, stiinta, tehnica, participa cu responsabilitate la activitati cu caracter social.

Specific pentru aceasta varsta este faptul ca functia de cunoastere a jocului scade considerabil, astfel incat in majoritatea situatiilor el este inglobat in activitatea distractiva si este o forma a acesteia, arata Ursula Schiopu (1970, pp. 283-284). Cresterea functiei distractive, cresterea rolului acesteia in destinderea adolescentilor au repercusiuni concrete in tratarea problemelor pedagogice ale jocului.










Document Info


Accesari: 2031
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )