Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Joc si distractie la varstele mature

Joc


Joc si distractie la varstele mature

In aceasta etapa a dezvoltarii umane jocul capata sensuri si semnificatii multiple Un loc important il ocupa, in acest context, jocul ritual, dupa cum arata Ursula Schiopu (1970, p. 169). Acesta a evoluat in viata sociala straveche, fiind legat de momente pregnante din viata colectivitatilor si se rega 14314y2419o seste astazi, cu sensuri modificate, in petrecerile si serbarile legate de evenimentele vietii civice si a celei familiale. Un loc aparte in aceasta categorie il au serbarile de Craciun si de Anul Nou (jocuri folclorice, cum ar fi: Irozii, capra, jocuri cu masti etc.). In ele se exprima forme, conservate social, de manifestari culturale prezente mai ales in mediul rural, cu specific aparte in diferite regiuni ale tarii.



.Daca in perioada pubertatii iese in evidenta dezvoltarea distractiilor ca specii ale jocului, in perioadele tineretii si apoi in cele ale vietii de adult, jocul se transforma intr-o specie a distractiei, prezenta lui devenind mai difuza si mai greu de identificat (vizionarea unui film, lectura unei reviste, plimbarea pe strada etc.).

Cerinta de joc, evoluata, transfigurata, deserveste insa necesitati profunde ale structurii psihice umane. Astazi exista numeroase studii si statistici in aceasta problema, exista o sociologie, o pedagogie si o psihologie a loisir-urilor. Ursula Schiopu (op. cit., pp. 172-173) considera ca distractia, ca si jocul, ca activitate complementara muncii, are cateva insusiri particulare din punct de vedere psihic:

Realizeaza intretinerea acelor zone ale personalitatii umane care nu sunt antrenate in procesul activitatilor mai dificile, prin aceasta realizandu-se functia de complementaritate a jocului si a distractiei in corelatie cu munca. Tensiunea responsabilitatii si a  efortului psiho-fizic implicate in activitatea de munca creeaza necesitatea de reechilibrare si stimulare a tuturor rezervelor psihicului uman. Jocul si distractiile au functii similare cu ceea ce se numeste "odihna activa". Exista tipuri de distractii care ofera mai mult sau mai putin aceste conditii ( jocurile sportive, hobby-uri etc.).

Jocul si distractia la tineri si adulti prezinta o importanta functie de divertisment si deconectare, realizand eliberarea rezervelor emotionale. Asa este divertismentul prin activitati artistice si de creatie (expozitii de artisti amatori, schimbarea aranjamentului in casa, design vestimentar etc.).

Jocul si distractiile constituie, de asemenea, conditii pentru dezvoltarea culturala, intelectuala, de creatie in domenii variate.

In acelasi timp, distractiile constituie o problema sociala, dar si economica, dezvoltandu-se o adevarata industrie a constructiilor destinate relaxarii si distractiei adultilor. In societatea moderna, mijloacele tipice de distractie si joc oferite populatiei sunt influentate in mare masura de tehnica. Emisiunile de radio si TV, filmele, cluburile, cafenelele, jocurile de sah, table, carti etc., intra in sarcina unor institutii sociale.

Jocuri si distractii specifice tinerilor

Exista numeroase tipuri de distractii la care adera tinerii, ce se exercita in mediul familial sau in afara lui, pasive sau active, individuale sau colective, mai bine organizate sau nu.

Un tip bine conturat de joc si distractie este cel ce include jocul si distractia artistic-intelectuala. Acestea presupun antrenarea inteligentei, aptitudinilor si cunostintelor (jocuri de societate, baluri, scenete, sarade, bancuri, cuvinte incrucisate etc.).

Distractiile cultural-manuale sunt de asemenea importante in aceasta perioada a vietii. Asa sunt: pictura, sculptura de amatori (actul de creatie insusi constituie terenul "distractiei"), sezatorile din mediul rural, cusutul artistic, tricotajul, designul vestimentar etc.

Distractiile de evaziune (cu sens de variatie, iesire din cotidian) corespund pe plan psihic odihnei active in care sunt solicitati alti centri nervosi decat cei antrenati in ocupatia obisnuita a individului. Asa sunt: vizionarea de filme, de emisiuni TV, lectura, jocuri de carti, sah, table, domino, dansul, dar si iesirile la restaurant, cafenea, concerte, excursiile, plimbarile etc.

Distractiile sportive, legate de caracterul sportului de a fi spectacol sau joc, constituie, de asemenea, o categorie foarte vasta.



Joc si distractie la varstele adulte

Distractiile de evaziune si de participare capata o pondere mai mare in aceasta perioada a vietii. Adultul, implicat mult mai mult socio-profesional, familial, dispune de un timp liber mai limitat. Omul adult, devenit parinte, incepe sa acorde o parte din timpul sau jocurilor copiilor, stimularii, dezvoltarii lor. Jocurile si distractiile in familie au o pondere foarte insemnata in viata adultilor. Se achizitioneaza jucarii adaptate diferitelor varste ale copiilor, se organizeaza plimbari, excursii, petreceri cu ocazia diferitelor evenimente din familie.

Distractiile sportive se mentin, de asemenea, in aceasta perioada a vietii. Acestea capata un loc important, diferentiat. Adultii devin spectatori pasionati. In schimb, practicarea sportului este mai putin activa. La varstele mature, medii si tarzii se practica uneori sportul pentru a preintampina diferite afectiuni (obezitatea, spre exemplu).

Joc si distractie la varste inaintate

Jocul cu nepotii, plimbarile prin parc, jocurile de istetime sunt caracteristice acestei perioade de viata. De asemenea, colectionarea ocupa un loc important, aceasta si in contextul diminuarii si deteriorarii progresive a auzului, vazului, ceea  ce determina restrangerea loisirului de tip lectura, film etc.

Dar "jocul insoteste omul intreaga viata" (Ursula Schiopu).

Cursul 12: Jocul ca mijloc de psihodiagnoza

Jocul copiilor poate constitui un teren important de descifrare a capacitatilor psihologice (capacitati intelectuale, trasaturi de personalitate etc.) la copii si la tineri. Analiza conduitei in diferite situatii de joc poate fi efectuata prin observarea ei. Dupa modul cum se comporta copilul in joc se poate spune daca este mai inventiv, mai activ in joc, daca poate sau nu surprinde solutii noi ingenioase, daca dispune sau nu de claritate in idei, coerenta in rolul pe care si l-a asumat etc. Jocul pune in evidenta, de asemenea, caracteristici ale atentiei, strategii aloe gandirii, imaginatiei etc. (Ursula Schiopu, 1970, p. 184, Mariana Popa, 2002, p. 137).

Psihodiagnoza prin joc a inteligentei





Document Info


Accesari: 1177
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )