CONSOLIDAREA
BOLSEVISMULUI
În august 1928 se semneaza,
la Paris pactul Kellog - Briand, la care adera si Rusia, în septembrie, prin
care se renunta la razboaie de agresiune (Atacarea Poloniei de catre Soviete în
1939 a fost de aparare ! n.n.)
În februarie 1929 la Moscova se semneaza protocolul Litivinov, între Rusia
Sov 959y247j ietica, Polonia, România, Letonia si Estonia, prin care se actualizeaza
pactul Kellog-Briand. Dar în ziua urmatoare Pravda (oficiosul
comunist de la Moscova n.n.) aminteste reprezentantului român ca U.R.S.S. n-a
renuntat întru nimic la pretentiile ei asupra Basarabiei. (subl.n.)
Negocierile cu Rusia sovietica continua, privind pactul de neagresiune, ele
izbindu-se mereu de cererea teritoriala (Basarabia) a Sovietelor.
Ele reîncep si se desfasoara la Riga, în perioada martie-aprilie 1932.
Guvernul francez a cerut aliatilor sai, România si Polonia sa
încerce sa ajunga la încheierea uni pact de neagresiune cu Sovietele, cu scopul
de a înlesni alianta militara cu Rusia Sovietica; acest scop era împartasit de
Benes (Cehoslovacia) si de N.Titulescu. Negocierile, însa, sunt întrerupte de
negociatorul român când, în momentul de a semna textul asupra caruia cazusera
de acord, delegatul sovietic pretinde sa introduca o clauza, implicând
legitimitatea pretentiilor rusesti asupra unei parti a teritoriului nostru si
anume, Basarabia. Franta, ca intermediar, fagaduise solemn ca
Sovietele nu vor ridica pretentii teritoriale.
Statele Unite, aflate într-o perioada de expectativa, dupa ce
ajutasera consistent instaurarea bolsevismului în Rusia, se aliniaza, acum
demersurilor diplomatice europene.
La 10 octombrie 1933 Franklin Delano Roosevelt trimite o scrisoare lui Mihail
Kalinin, propunând stabilirea relatiilor diplomatice între Statele Unite si
Uniunea Sovietelor.
Roosevelt recunoaste guvernul Sovietic, ca guvern legitim al Rusiei.
În acest context international, la 9 iunie 1934, N.Titulescu îsi perfecteaza
optiunea politica pro-sovietica, prin reluarea relatiilor diplomatice între
România si Uniunea Sovietica, fara, însa, ca Sovietele sa recunoasca granita
noastra de rasarit.
Acest demers nu scapa diplomatilor germani. La 22
octombrie 1934 Germania expune, pentru prima oara, ministrului Român de la
Berlin, Petrescu Comnen, oferta Germaniei catre România: Garantia tuturor
granitelor noastre, inclusiv cele cu Uniunea Sovietica si cu Ungaria.
Reînarmarea completa cu cele mai moderne arme, a
armatei Române. Germania nu
cere României sa-si paraseasca aliantele. Singurul lucru pe care îl cere
României este asigurarea ca ne vom opune oricarei
încercari a trupelor sovietice de a trece peste teritoriul nostru. (subl.n.)
Nicolae Titulescu, care promisese francezilor si cehilor ca trupele sovietice
vor putea trece peste teritoriul nostru, în cazul unui conflict european ascunde raportul lui Petrescu Comnen. Totusi Gheorghe Bratianu, informat de diplomatul Mihail Sturdza se
deplaseaza la Berlin,
unde i se reînnoieste oferta germana. Refuzul guvernului Român de a lua
în consideratie oferta germana îl determina pe Hitler sa-si schimbe, momentan,
atitudinea fata de Rusia Sovietica si sa încheie pactul Ribentrop - Molotov în
1939.
La 27 februarie 1936, Parlamentul Francez ratifica tratatul de alianta militara
cu Sovietele.