Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Contactul cu Partidul Comunist Roman al lui Nicolae Ceausescu

istorie




Contactul cu Partidul Comunist Romān al lui Nicolae Ceausescu


Partidul Comunist Romān nu avea nici o importanta politica, mai ales ca, dupa interzicerea lui īn 1924, a trebuit sa activeze īn ilegalitate. Secretarii generali ai P.C.R.(dupa 1924 s-au numit prim-Secretari) trebuiau sa fie confirmati de Stalin, ca si īn cazul celorlalte partide comuniste.




Īn jurul vārstei de 15 ani, Nicolae Ceausescu a intrat pentru prima data īn conflict cu legea. A fost arestat, pentru scurt timp, īn Ilfov, lānga Bucuresti. Se pare ca la acea vreme, el nu mai lucra la Alexandru Sandulescu, ci īn atelierul de cizmarie al cumnatului sau, de pe strada serban-Voda. Biografia oficiala relateaza ca motivul arestarii ar fi fost īmprastierea 444c24e de manifeste si incitare la greva, īnsa exista serioase dubii īn ceea ce priveste motivul real, īntrucāt chiar Ceausescu ofera o teorie ambigua privind primele sale activitati revolutionare, neprecizānd clar, motivul arestarii sale:

"Īmprejurarile īn care am intrat īn miscarea revolutionara au avut o mare si puternica influenta asupra vietii mele viitoare si activitatilor mele revolutionare si politice" .

O alta īntāmplare īn care implicarea lui Nicolae Ceausescu e īnvaluita īn mister, e participarea acestuia la constituirea Comitetului Antifascist al Tineretului Romān.

Īn 1934, la Craiova s-a desfasurat un proces, īn care erau judecati, printre altii, Gheorghe Gheorghiu-Dej si Chivu Stoica, acuzati de rebeliune, instigare la greva si acte de violentta īn evenimentele din lunile ianuarie-februarie 1933, de la Atelierele Grivita. Īn timpul sedintei, Nicolae Ceausescu impreuna cu alti trei tineri, au īncercat sa perturbe procesul, īnsa au fost arestati. Asupra lor s-au gasit liste cu semnaturi si manifeste. Cu privire la aceste evenimente, Ion Gheorghe Maurer, presedintele de mai tārziu al Consiliului de Ministri, declara ca Ceausescu ar fi fost platit pentru raspāndirea listelor de semnaturi, "asa cum erau si altii platiti pentru ducerea ziarelor" .

Contactul cu politia nu l-a speriat pe tānarul Ceausescu si nu l-a īmpiedicat sa caute mai departe apropierea de comunisti. Pentru īmprastierea 444c24e de manifeste cu un continut antiguvernamental, la data de 26 august 1934, Ceausescu a fost din nou arestat de politie. Īntrucāt era minor, pedepsele erau de cele mai multe ori blānde.

Dupa o noua arestare īnsa , īn data de 17 septembrie, i se retrage dreptul de a locui īn Bucuresti. Aceasta hotarāre, si mai ales, ceea ce a urmat a fost o grea lovitura pentru Ceausescu. "Trebuia sa se īntoarca la Scornicesti. Asa cum se obisnuia īn astfel de cazuri, s-a īntors īn satul natal pe jos si īnsotit de politisti. Jandarmii l-au trimis din post īn post" .

Ceausescu a trebuit sa stea probabil ceva timp īn Scornicesti, īntrucāt legea prevedea ca īn astfel de cazuri, cel aflat īn cauza, adica Nicolae Ceausescu, sa se prezinte zilnic la post, pentru a putea fi tinut īn evidenta jandarmilor.

Īn jurul anului 1935, se īntoarce la Bucuresti si participānd la īntālnirile Uniunii Tinerilor Comunisti, cu sprijinul activistului Alexandru Moghioros, preia functia de secretar al U.T.C. din judetul Prahova.

La data de 15 ianuarie 1936 a fost arestat din nou pentru ca a īmprastiat manifeste. Ceausescu a stat īn arestul politiei din Brasov pāna la sfarsitul lunii mai. Īn data de 27 mai a avut loc procesul sau si la 6 iunie Ceausescu a fost condamnat la doi ani si sase luni de īnchisoare pentru activitati ilegale.

Cea mai mare parte a pedepsei a efectuat-o la Doftana, unde, īn 1937, au fost adusi la ordinul guvernului Tatarascu, toti comunistii din īnchisorile romānesti. Acest loc de detentie era considerat a fi unul dintre cele mai grele din tara, prin prisma conditiilor de viata oferite.

Īn īnchisoarea Doftana, Ceausescu s-a apropiat de Gheorghiu-Dej, viitorul conducator al statului si al partidului comunist. De la sfārsitul anului 1935, Dej era seful recunoscut al detinutilor comunisti. Pe lānga Gheorghiu-Dej si Gheorghe Apostol, Ceausescu i-a mai īntālnit la Doftana pe Lazlo Luca, viitorul ministru de Finante comunist, pe Emil Bodnaras, viitor ministru al Apararii, pe Pantelimon Bodnarenko, ajuns ulterior sub numele de Gherghe Pintilie, seful Securitatii si nu īn cele din urma, pe Chivu Stoica, viitor presedinte al Consiliului de Ministri si ulterior, Presedinte al Consiliului de Stat. Gheorghe Gheorghiu-Dej a a fost cel care a jucat rolul cel mai important īn cariera politica ulterioara a lui Nicolae Ceausescu.

S-a raspāndit ulterior zvonul ca īntre cei doi ar fi existat relatii de tip homosexual īn timpul detentiei, relatii la care ar fi fost martor Chivu Stoica . Aceasta ar fi, pe deoparte, explicatia ascensiunii īn partid a lui Chivu Stoica, īn ciuda incapacitatii sale de care dadea dovada . Citind despre viata lui Dej, am aflat ca acesta a fost īnsurat, a avut doi copii, si de aceea, nu credem īn aceste lucruri aparute īn literartura romāneasca de dupa decembrie 1989. Nu cred ca pot exista dubii īn priviinta orientarii sexuale a acestuia, fiind un om care a avut relatii cu mai multe femei pe tot parcursul vietii.

Referindu-se la munca de partid depusa īn īnchisoare, propaganda comunista a scris:

"Muncitorul ceferist clujean Pavel Bojan, īntemnitat īnca īn urma luptelor de clasa din ianuarie-februarie 1933, scria ca īn primavara anului 1937, cānd fusese adus si el la Doftana, tovarasul Nicolae Ceausescu era secretarul organizatiei de partid, al sectiei "G din spate", īn care era īncarcerat: «Tovarasul nostru secretar era un om curajos, matur si dārz, ducea la bun sfarsit si cu promptitudine sarcinile ce i se īncredintau. Īmi aduc si azi aminte cum, plimbāndu-ma īn jos si-n sus īn celula mea, ma gāndeam cu admiratie la felul cum īsi manifesta sentimentul simtului datoriei si la energia cu care īsi īndeplinea sarcinile...»" .

La data de 8 decembrie 1938, Nicolae Ceausescu a parasit īnchisoarea. Dupa eliberare, el s-a īntors īn Bucuresti pentru a relua contactele cu colegii de partid. Ceausescu a īnceput sa lucreze la reorganizarea Uniunii Tineretului Comunist, care nu mai reprezenta o forta īn partid. Astfel, Ceausescu a fost ales ulterior, membru al Secretariatului Comitetului Central al U.T.C.. Īn primavara lui 1939, la o manifestare a tinerilor comunisti, Ceausescu a cunoscut-o pe Elena Petrescu, viitoarea doamna Ceausescu, care "30 de ani mai tārziu, īnspaimānta o īntreaga Romānie" .



Calitatea de memru al Partidului Comunist i-a adus lui Ceausescu la sfārsitul lui iunie 1940, o noua condamnare. De data aceasta el a primit o pedeapsa de 3 ani si 200 de zile de īnchisoare pentru "conspiratie contra ordinii sociale" .

Nicolae Ceausescu a petrecut anii razboiului īn diferite īnchisori si lagare. Prima oara a fost internat la Jilava, iar aici a facut cunostiinta cu Ion Gheorghe Maurer, unul dintre avocatii P.C.R., viitor Presedinte al Consiliului de Ministri.

La 24 februarie 1942, Ceausescu a fost mutat la īnchisoarea din Caransebes. Aici el s-a reīntālnit cu Gheorghiu-Dej si Chivu Stoica. La īnceputul lui august 1943, a fost adus pentru scurt timp la īnchisoarea Vacaresti din Bucuresti, pentru ca, īn cele din urma, sa fie dus īn lagarul de munca de la Tārgu Jiu. Aici sustine Alexandru Bārladeanu, ca Ceausescu, s-a adaptat cel mai bine la conditiile din īnchisoare si, asfel, a putut sa organizeze un mic grup de comunisti, sa-i īnvete ordinea si disciplina īn viata zilnica si aceasta nu īn numele unor principii politice, ci pentru a putea supravietui .

Cu putin timp īnainte de īnceputul ofensivei Armatei Rosii, mai multi detinuti au fost eliberati treptat, printre acestia numarāndu-se si Nicolae Ceausescu. Datorita īnaintarii Armatei Sovietice si a "īntoarcerii armelor" īn urma evenimentelor din 23 august 1944, comunistii nu mai erau nevoiti sa se ascunda sau sa se īntālneasca īn case conspirative.

Ajuns din nou īn libertate, Ceausescu se va duce la Bucuresti. Aici, īn noul sediu al P.C.R. situat īn Aleea Eliza Filipescu nr.16, el s-a reīntālnit cu Gheorghe Gheorghiu-Dej , Emil Bodnaras, Ion Gheorghe Maurer si Chivu Stoica. Tot aici el a facut cunostinta cu liderii comunisti ai fractiunii moscovite a P.C.R., īntorsi acasa, grupare condusa de Ana Pauker.




"Portile luminii", īn Omagiu Presedintelui Ţarii, Editura Scrisul romānesc, Craiova, 1983, p. 12.

Lavinia Betea, Maurer si lumea de ieri.Marturii despre stalinizarea Romāniei, Fundatia Culturala Ion    Slavici, Arad, 1995, p. 171.

Thomas Kunze, op.cit., p. 40.

Lavinia Betea, Alexandru Bārladeanu, despre Dej, Ceausescu si Iliescu, Editura Evenimentul Romānesc, Bucuresti, 1997, p. 68.

Thomas Kunze, op.cit., p. 46.

Olimpiu Matichescu, Tineretea Revolutionara a tovarasului Nicolae Ceausescu, Editura Scānteia Tineretului, Bucuresti, 1981, p. 41.

Thomas Kunze, op.cit., p. 52.

Michele Hamelet, op.cit., p. 41.

Lavinia Betea, Alexandru..., p. 43.










Document Info


Accesari: 2216
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )