ruciadele au fost campanii militare
ale crestinismului catolic, cu scopul de ocupare ale unor teritorii din
Palestina, cu lacasuri de cult biblice, teritorii care nu au apartinut
niciodata in trecut vreunei tari europene. La de 21321e49v clansarea Cruciadelor au mai
contribuit si urmatorii factori:
- Penetrarea turcilor seldciuci
in anul 1071 in Asia Mica (care au ingreunat liberul pelerinaj al
credinciosilor crestini in Palestina).
- Apelul împaratului bizantin
ortodox Alexios Komnenos, care se simtea acut amenintat de turci.
- Zelul confesional si spiritul
belicos al epocii.
- Ideea de razboi sfânt pusa
in circulatie de papalitate, cuplata cu false promisiuni de iertare a
pacatelor in caz de moarte în timpul Cruciadelor (indulgente).
- Dorinta de îmbogatire usoara si
rapida a aventurierilor europeni.
- Interese comerciale in zona
estica a Bazinului Mediteranian.
Cruciadele au
constituit (alaturi de încrestinarile fortate din primele secole dupa Edictul
de la Milano din anul 313, de Reconquista iberica din secolele 14-15, de Conquista
spaniola a Americii Latine din secolele 15-16, de razboaiele si persecutiile
contrareformei catolice din secolul 16, de vânatorile medievale de vrajitoare
si de Inchizitie) cele mai mari crime savârsite de Biserica impotriva
umanitatii. Istoricii apreciaza ca in total au fost ucisi de catre Biserica in
1500 ani (între secolele 4-19) circa 10 milioane oameni nevinovati, in timp ce
alte câteva milioane de oameni nevinovati au fost persecutati, torturati,
mutilati, exilati, distrusi psihic. In timpul celor sapte Cruciade, trupele de
aventurieri crestini catolici au devastat peste tot pe unde au trecut (Europa
si Asia), au ucis zeci de mii de crestini ortodocsi (razbunare pentru Marea
Schisma din 1054) si zeci de mii de locuitori civili necrestini ale regiunilor
asiatice.