Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DECLANSAREA CELUI DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

istorie




DECLANSAREA CELUI DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

Īn zilele urmatoare, la 23 august 1939, Ribentrop si Molotov semneaza Pactul de neagresiune si colaborare economica, pe 10 ani. Misiunile militare franceze si engleze parasesc Moscova.
Ceea ce a urmat este bine cunoscut: declansarea razboiului al doilea mondial, īnceput cu atacarea Poloniei de catre Germania, la 1 septembrie si aproape concomitent de Rusia la 17 septembrie, cele doua īmpartindu-si Polonia, Rusia pretextānd apararea intereselor populatiei din estul Poloniei.
Īn primele luni ale anului 1940, martie-aprilie, Uniunea Sovietica produce masacrul de la Katyn, unde sunt asasinati cei 11.000 (alta versiune 15.000) de ofiteri polonezi. El este pus pe seama germanilor si prezentat astfel de rusi la tribunalul de la Nürenberg. Mai tārziu, īn fata dovezilor zdrobitoare, sovieticii sunt obligati sa recunoasca masacrul, cu atāt mai mult, cu cāt puteau fi prezentati si vinovatii: Stalin si Beria.
Dupa invazia germana īn Norvegia, de la 9 aprilie 1940 si atacarea Frantei, prabusirea ei devine iminenta, cu atāt mai mult cu cāt comunistii francezi manifestau zgomotos, īntrebāndu-se, referitor la lupta lor: Pour quoi? Et pour q 11411i816l ui?
Asupra Romāniei se abat nori grei. Urmare refuzurilor Guvenrului Romān, mai sus amintite (neacceptarea trecerii trupelor rosii prin Romānia) si garantarii de catre occident numai a granitei de vest, cāt si a īncheierii pactului Ribentrop - Molotov, la 23 august 1939, are loc la 26 iunie 1940 Ultimatumul Sovietic, īn urma caruia Romānia trebuie sa evacueze Basarabia īn patru zile. Aceasta dramatica evacuare a constituit o tragica epopee pentru armata romāna - si nu numai, atacata, uneori dezarmata, ofiterii dezbracati, rupāndu-li-se epoletii, huiduiti, populatiei care se retragea spre Romānia confiscāndu-li-se carutele, caii si bunurile carate īn pripa, de catre populatia neromāneasca (rusi, ucrainieni, evrei). Aceste actiuni au fost favorizate si de faptul ca, īn multe zone, armata sovietica a patruns īn devans, ea fiind, īn prealabil pregatita pentru aceasta actiune, cu mult īnainte de savārsirea actului de cotropire. Faptele mai sus amintite, au fost consemnate cu amanuntime īn documentele prezentate īn brosura Asa a īnceput holocaustul īmpotriva poporului romān, autor Gheorghe Buzatu (Bucuresti 1995). Ele au produs, la vremea respectiva, un puternic ecou īn constiinta romāneasca, fapt ce-l determina pe Nicolae Iorga sa publice īn Neamul Romānesc, din 6 iulie 1940, articolul De ce atāta ura?, din care reproducem cāteva fraze:
Se aduna si cresc vazānd cu ochii, documentele si materialele, actele oficiale si declaratiile luate sub juramānt. Īnalti magistrati si bravi ofiteri, care si-au riscat viata ca sa apere cu puterile lor retragerea si exodul romānilor, au vazut cu ochii lor nenumarate acte de salbaticie, uciderea nevinovatilor, lovituri cu pietre si huiduieli... De ce atāta ura?
Asa ni se rasplateste bunavointa si toleranta noastra? Si de nicaieri o dezavruare, o rupere violenta si publica de ispravile bandelor ucigase, de sectanti sanguinari. Nebunia organizata īmpotriva noastra a cuprins tārguri si orase si sate... Li s-au servit numai gloante, au fost sfārtecati cu topoarele, destui dintre ei si-au dat sufletul. Li s-au smuls hainele si li s-au furat ce aveau pe dānsii, ca, apoi sa fie supusi tratamentului hain si vandaliei.
Romānimea aceasta de o bunatate prosteasca fata de musafiri si jecmanitori merita un tratament ceva mai omenesc, din partea evreimii care se lauda pāna ieri ca are sentimente calde si fratesti fata de neamul nostru īn nenorocire. (Am īncheiat citatul)
Si pentru ca acest dezastru, cu care se īncepe dezmembrarea Romāniei Mari sa nu fie singular, Pactul Ribentrop - Molotov īsi continua urmarile nefaste prin Arbitrajul de la Viena, cānd o parte a Transilvaniei este redata Ungariei, urmata de anexarea sudului Dobrogei (judetele Caliaera si Durostor) de catre Bulgaria.
Cum este bine cunoscut, la 22 iunie 1941, Armata Romāna trece Prutul pentru recucerirea Basarabiei.
Īn acesti aproape ultimi doi ani diplomatia americana face mari eforturi pentru convingerea opiniei publice interne, asupra necesitatii intrarii īn razboi. Presedintele Roosevelt si colaboratorii sai intimi duc o propaganda intensa, pentru o interventie īn Europa, deoarece se promisese natiunii americane ca nu vor fi trimisi fiii si sotii lor sa lupte īn Europa. Pretextul acestei interventii a venit, īnsa din partea Japoniei, la 7 decembrie 1941, care a atacat portul Pearl Harbour. Autoritatile americane, care detineau toate detaliile atacului japonez, gratie serviciilor secrete, care descifrau radiogramele japoneze, nu au īncercat evitarea, sau limitarea atacului, astfel īncāt au asteptat producerea lui pentru a putea justifica opiniei publice americane, interventia īn Europa.
Campania germana din Rusia, ignorānd ceea ce se petrecuse cu peste o suta de ani īn urma cu armatele lui Napoleon, se īmpotmoleste īn fata Moscovei, dar īsi continua inaintarea spre Caucaz. Asupra acestui moment cronologic voi zabovi putin.
Īn noiembrie 1948, aflāndu-ma īn detentie, am stat īn aceeasi celula, la Ministerul de Interne (fost sediu C.C., actualmente al senatului), īn subsolul doi, cu Pavel Pavel. Acesta fusese, īn timplul razboiului, corespondent B.B.C. la Londra, revenind dupa 1944 pentru a ocupa postul de director al Institutului de statistica din Bucuresti. Membru al Partidului Comunist din Romānia, din 1936, este arestat fiind unul din secretarii lui Lucretiu Patrascanu. Timp de o luna mi-a facut o prezentare a P.C.R., de la īnfiintare, relatānd, īn acelasi timp diverse evenimente din timpul razboiului, cāt si de la conferinta de Pace de la Paris din toamna anului 1946, cānd a facut parte din delegatia romāna.
O parte din cele prezentate de Pavel Pavel a facut subiectul articolului subsemnatului Din istoria nescrisa sau denaturata a anilor 1940 - 1944 (suplimentul Aldine al ziarului Romānia Libera din 2 noiembrie 2002).
Īn legatura cu perioada de razboi 1941 - 1942 din Rusia, redau cele povestite de Pavel Pavel, sub rezerva aflarii, de catre istorici, a documentelor.
Avānd īn vedere apelurile insistente, uneori chiar disperate ale Sovietelor de ajutorare, acestia īncheie cu America Conventia de īmprumut si īnchiriere. Īn prealabil, Stalin pune īn aplicare o mare diversiune, prin care vrea sa arate ca Sovietele īsi reorienteaza politica interna, renutānd, de fapt, numai la forme si formule necorespunzatoare cerintelor internationale occidentale.
Astfel:
. Se da libertate bisericii ortodoxe ruse, īn fruntea careia se instaleaza un Patriarh (Alexei al Moscovei).
. Se schimba denumirea de Comisar ar poporului cu cea de Ministru.
. Se dau grade īn armata si decoratii.
Efectul acestor hotarāri a fost dublu, īn special cel privind libertatea religoiasa. Īmi amintesc, din relatarile celor veniti din Rusia, militari, sau civili, de rivirimentul populatiei care īsi scotea icoanele īngropate, īn special, īn zonele de ocupatie, convinsi fiind ca īn eventualitatea reīntoarcerii armatelor rosii, nu vor avea de suferit repercusiuni. Desigur bisericile nu au fost readate, ele ramānānd, īn continuare sa īndeplineasca misiunea de Depozite. Īntreaga suflare ruseasca traia un eveniment īnsufletitor, īnrolāndu-se īn zonele de ocupatie, īn unitatile de partizani. Marea Farsa aduce, īnsa si reversul "medaliei", constānd īn primirea Sovietelor, din partea americanilor, a 40.000 de camioane, 10.000 de tancuri, precum si artilerie grea si aviatie.
Privitor la "Ajutorul aliat", iata cum este prezentat de Jacques de Launay, īn volumele I si II din Mari decizii ale celui de-al doilea razboi mondial 1939-1945 :
La 13 octombrie (1941) Roosevelt decide ca si Uniunea Sovietica sa beneficieze de avantajele legii de Īmprumut si īnchiriere. Decizia nu este facuta publica, decāt la 7 noiembrie 1941, cānd conjunctura politica interna a aparut presedintelui, ca fiind cea mai favorabila.
Acordurile au fost īncheiate pe o durata de 12 luni, pāna la 30 iunie 1942, ele vor fi reīnoite īn fiecare an, pāna īn 1945. Īn īntreaga perioada a razboiului Sovieticii au primit circa : 17.000 de avioane, 16.000 de tancuri, 8.000 de tunuri, 50.000 de motociclete, 500.000 de camioane, 51.000 de masini de teren tip Jeep, 450.000 de tone de exploziv, etc., etc. Am īncheiat citatul.
Īn finalul acestui episod inserez, īnca o data, o relatare din sursa Pavel Pavel, care ar putea apartine "humorului negru", sau unei nuante de cinism.
Īn anul 1946, la presiunile americane, Sovietele sunt obligate sa restituie īn stare de functionare, materialele primite īn baza legii amintite. Īmbarcarea are loc la Vladivostok unde, pe vasele americane, se aflau prese uriase, care transformau blindatele īn "pachetele". Stupefiati, rusii au protestat, dar fara efect.
Īntre 28 noiembrie si 1 decembrie 1943, are loc conferinta de la Teheran (preambulul celei de la Yalta), unde se face o evaluare politico-militara si unde presedintele Roosevelt admite, īn aceasta prima faza, pretentiile teritoriale Sovietice, cu rugamintea ca ele sa ramāna secrete, pāna dupa alegerile prezidentiale din Statele Unite, pentru a nu pierde voturile cetatenilor americani originari din tarile vecine Uniunii Sovietice (polonezi, finlandezi, baltici).













Document Info


Accesari: 3102
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )