Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DESCOPERIREA FLUVIILOR AMAZON SI LA PLATA

istorie




DESCOPERIREA FLUVIILOR AMAZON sI LA PLATA

CĂLĂTORIA LUI ORELLANfA PE „RĪUL AMAZOANELOR"




Cīnd īn 1540, pe rīul Napo, Francisco Orellana s-a despartit pentru eauna — cu sau fara voie — de Gonzalo Pizarro, pe brigantina sa se u cincizeci de soldati si doi preoti; unul din acestia — Gaspar Carvaja

DESCOPERIREA FLUVIILOR AMAZON sI LA PLATA

descriere a acestei calatorii. Potrivit versiunii lui Orellana si _ a facut c• repezi ale rīului Napo au dus īn cīteva zile corabia pe o Carvajal, aP^ai muite sute de kilometri de locul despartirii si pe tot distanta de. n_au zarit pe mal nici un sat. Asadar, nici nu putea fi vorba parcursul el vizij pentru expeditia lui Pizarro. Oamenii lui Orellana sa procure p^ ^ foame, erau ne 19119h715t voiti sa fiarba si sa manīnce pielea sufereau ei ^ ^ ianuarie 1541 ei au īntālnit primul sat indian. Era impo-seilor. f^ ^ ~ntoarca, fiindca pe uscat nu exista drum, iar pe rīu ar fi fost sibil sa s^ .0neze cu vīslele īmpotriva curentului, īn conditii deosebit

rfde Bt£p ^ luni īntregi.

O eilana a hotarāt sa se lase īn voia curentului si sa navigheze pīna are fara sa stie unde va ajunge īn cele din urma. De la indienii la mar■ , ^^^^^ au aflat ca īn apropiere se afla un rīu foarte mare si hotar'īt sa mai construiasca o brigantina. Ei au procurat de la indieni Srmente si la 1 februarie si-au continuat drumul. La 11 februarie 1541 aiuns la punctul unde se unesc trei rīuri; cel mai mare dintre ele era a tīt de lat ea o mare" (Maranon — Amazonul). Orellana s-a lasat īn voia puternicului curent al rīului, care ducea vasul sau spre rasarit, catre o nare necunoscuta si printr-o tara necunoscuta. īnca de la gurile rīului Napo, uriasul fluviu īsi rostogolea valurile īn fata lui si Orellana credea ca se' afla aproape de ocean. Dar treceau zile si saptamīni si spaniolii continuau sa navigheze īn jos, dusi de curent, fara sa vada vreun semn ca se apropie marea. Uriasul fluviu primea unul dupa altul afluenti mari si totusi calatorii puteau totdeauna sa vada de la mijlocul apei ambele maluri, uneori, ce-i drept, numai ca niste īndepartate si vagi fīsii de ver­deata. Dar cīnd se apropiau de mal, īn fata lor apareau nenumarate brate, īnconjurate din toate partile de desisurile de nestrabatut ale padurilor ecuatoriale virgine. Cīnd īntālneau pe mal cīte un sat mic, spaniolii īl jefuiau si luau cu forta de la „salbatici" rezervele lor de alimente; īn satele mai mari, ei faceau schimb cu indienii sau īi convingeau sa le dea provizii. Uneori se hraneau destul de bine, dar erau torturati de „plaga egipteana - tīntarii".

Mai departe, pe fluviu īn jos, ei au īntālnit triburi razboinice care
cu barcile lor usoare īi atacau pe spanioli atunci cīnd se apropiau de
inal. Praful de pusca pe care īl aveau oamenii lui Orellana se stricase
m pricina umezelii, iar corzile arbaletelor īsi pierdusera elasticitatea,
^^cīt spaniolii nu mai puteau folosi armele lor cu tragere lunga. De
lui a> ^mbele vase se tineau, īn limita posibilitatilor, la mijlocul fluviu-
au' V^k^rau mai putin expuse primejdiei. Dupa 50 de zile, spaniolii
neapU^S īn drePtul unui afluent de pe partea stānga, a carui apa parea
(cel in- Ca cerneala"- Orellana a dat acestui afluent numele de Rio Negro
pestg i1c^1ffre dintre afluentii din stīnga ai Amazonului, cu o lungime de
deasa s k™^" ^a* •'os> pe cursu* rīului, tara avea o populatie mai
^ r?a^U^ ītāl t i    l dit l a a

^ r?a^Ur^ se īntālneau sate mari; unele dintre ele pareau sa se

i

Pasari C1tiva kilometri. Pretutindeni se puteau capata porumb si

care tr^ CUm sPune Carvajal, la 24 iunie spaniolii au īntālnit un sat īn leea+,,_.    u numai „femei", cu pielea de culoare deschisa, care nu aveau barbati". Aceste femei purtau cozi lungi, erau īnalte, puter-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

nice si īnarmate cu arcuri si sageti. Ele i-au atacat pe spanioli,
fost respinse si au pierdut sapte-opt luptatoare. Acest pasaj din '
rea despre calatoria lui Orellana a produs o impresie atīt de puteri
asupra contemporanilor, care si^au amintit de vechea legenda m- »
despre amazoane, īnoīt rīul caruia Orellana a vrut sa-i dea nunf^
sau a capatat, pastrāndu-1 pīna astazi, numele de „rīul Amazoane]' 1
(Amazonas). ^

Mai aproape de mare traiau caraibii; Caravajal sustine ca ei canibali (mīncau carnea dusmanilor ucisi), dar si mestesugari iscusiti V-faceau tot felul de arme si vase frumoase, viu colorate. īn sfārsit, sD liolii au ajuns la „marea Dulce" adica la gurile marelui fluviu. Aceasta s-^a īntīmplat la 2 august 1541. īntreaga calatorie pe „rīul Amazoanelor" de la gurile rīului Napo si pīna la mare, a durat 172 de zile. Desi au avut ciocniri dese cu indienii, numai trei spanioli au murit din cauza ranilor si opt, din pricina bolilor.

Expeditia s-a pregatit timp de peste trei saptamīni pentru a iesi in mare. Spaniolii au acoperit cu punti ambele brigantine si au facut pīnze din mantiile lor peruviene. La 26 august, fara busola si fara pilot Drellana a iesit īn ocean si a pornit spre nord, de-a lungul tarmurilor continentului. Din fericire, īn tot timpul calatoriei nu i-au prins nici "urtuni si nici ploi torentiale, caci altfel vasele slabe ale lui Orellana n-ar Ei rezistat. īntr-o noapte ele s-au pierdut unul de altul si si-au continuat calatoria separat. Orellana si tovarasii sai de drum au trecut cu bine prin golful Paria si prin teribilele lui „guri" (strīmtori), ajungīnd la 11 septembrie 1541 pe insulita Cubagua, situata īn dreptul coastei de sud a insulei Perlelor (Margarita). Aici, au īntīlnit compatrioti care le-au aratat multa prietenie, fiind impresionati de povestea calatoriei neobis-iuite care durase, īn total, opt luni si jumatate.



SOARTA LUI ORELLANA

Aceasta este versiunea lui Orellana si Carvajal. Partizanii lui Pizarro insa au declarat ca Orellana nu este numai un tradator, ci si un mincinos, De altfel, multi istorici considera ca el si-a īnflorit aventurile sale uimi­toare cu cele mai fantastice povestiri, īn spiritul calatorilor mincinosi iin evul mediu (de pilda „Sir John Mandeville"). Au fost considerate irept basme povestirile despre popoarele neobisnuite care traiesc pe ma-iurile rīului si īndeosebi povestirea ca spaniolii ar fi īntīlnit acolo, īn padurile virgine de nestrabatut, „o republica a femeilor — a amazoanelor razboinice". Calatorii de mai tīrziu au cautat zadarnic pe malurile Ama­zonului urmele acestei republici a femeilor si ale satelor care se īntindeau De kilometri īntregi de-a lungul malului.

O alta minciuna raspīndita de Orellana sau de īnsotitorii lui, despi^ xrasele foarte bogate pe care le-ar fi īntālnit īn drum, orase unde Iod" ;orii acopereau cu aur templele lor si īsi umpleau casele cu obiecte iur, a produs o impresie si mai puternica asupra contemporanilor. Aces jasm a determinat organizarea mai multor expeditii īn bazinul ^maz īului, īn cursul secolelor al XVI-lea si al XVII-lea. Ele n-au dat m īici un rezultat.

DESCOPERIREA FLUVIILOR AMAZON sI LA PLATA

ortanta realizare geografica a lui Orellana a constituit-o faptul ® 11Xf abatut primul dinspre vest spre est, de la un ocean la celalalt, ca el a slt t neexplorat si a dovedit īn mod practic ca, cel putin īn un conti atorujuj( acest continent sudic este extrem de lat, ajungīnd dreptul e ^ kilometri si ca „marea Dulce" a lui Vicente Pinzon repre-la f^urile „rīului Amazoanelor".

zlnta s cubagua, Orellana a trimis un raport regelui Spaniei si apoi a īnsotitorii sai spre Espanola, unde a debarcat la sfārsitul anului Orellana visa sa puna stapīnire pe īntreaga tara descoperita de el.

1 urmator el s-a īntors īn Spania si a īncheiat cu guvernul un con-aI1cu privire la cucerirea ei. S-au gasit oameni bogati care sa-i finan-expeditia. Pe la mijlocul anului 1544 o escadra alcatuita din patru cu 400 de oameni a parasit gurile Guadalquivirului. Expeditia a Oferit un esec total. Ea a pierdut trei luni līnga insulele Canare, si doua lSUni līnga insulele Capului Verde; circa 100 de oameni au murit, iar 50 slu dezertat. īn timpul traversarii oceanului, o furtuna a īmprastiat vasele si numai doua corabii au ajuns la gurile Amazonului. Acolo, Orellana si cea mai mare parte dintre oamenii lui au murit din pricina frigurilor. Cīteva zeci de oameni care au mai scapat au plecat spre Espanola.

DESCOPERIREA BAZINULUI FLUVIULUI LA PLATA

īn aprilie 1526, Sebastian Cabot, care era atunci īn slujba spaniolilor, a plecat īn fruntea unei flotile compuse din patru corabii. El avea misi­unea sa treaca prin strīmtoarea Magellan spre insulele Moluce, dar īn loc de aceasta, el a pornit sa exploreze „rīul lui Solis" (La Plata), la gurile caruia a ajuns īn februarie 1527. El a lasat aici doua corabii mari, iar cu celelalte doua a pornit īn sus pe rīul Parana. īnaintīnd īncet īmpo­triva curentului, spre nord, si oprindu-se des pe drum, Cabot a ajuns īn martie 1528 la gurile rīului Paraguay, care se varsa īn Parana dinspre nord. Pe cursul inferior al Paraguayului (probabil īn apropiere de var­sarea lui Rio Bermejo) a avut loc o ciocnire sīngeroasa īntre spanioli si agricultorii indieni localnici, bine organizati si bine īnarmati. īntrucīt īn aceasta lupta spaniolii au pierdut 25 de morti, Cabot s-a straduit din toate puterile sa stabileasca cu bastinasii relatii pasnice, ceea ce a si «butit sa faca. El a gasit la ei podoabe de argint, pe care le-a luat īn schimbul altor obiecte diferite (mai tīrziu s-a aflat ca indienii īsi procu-asera podoabele īn timpul unei expeditii facute īn nord-vestul bazinului rtn I Para§uay)- Iata de ce, dupa īntoarcerea lui Cabot īn Spania, noul '_ descoperit a īnceput sa fie denumit Rio de la Plata (rīul Argintiu)1; iu aceasta denumire s-a pastrat numai pentru estuarul comun al "arana si Uruguay.

cursul ' f a- consi;rui''; doua forturi pe tarmul fluviului La Plata si pe ProPort    €rr a^ ^>aranei- Dar 'cmd m 1535 o noua expeditie de mari tat r.« 'l\ COndusa de Pedro Mendoza a patruns īn La Plata, ea a consta-fusesera distruse, iar micile lor garnizoane nimicite de i r->    ;——

Pr°vine si denumirea spaniola a republicii La Plata-Argentina („Argintie")-

Istoria *1

es<:operirilor geografice I.—II.


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE


indieni. Atunci Mendoza a construit pe tarmul apusean al fluviul Plata, la sud de delta Paranei, orasul Buenos Aires. Un detasam mandat de Juan de Ayolas, trimis īn cautarea „tarii de argint" pe ?i Paraguay īn sus, a patruns pīna la gurile rīului Pilcomayo



CO,

a a

Harta Americii de sud (sīīrsitul secolului al XVI-lea).

>st īntemeiat orasul Asuncion (1536). In anul urmator, Ayolas a īnainta mai sus pe cursul rīului, pīna la tropicul sudic (pīna la 21° latitudinj idica), descoperind regiunea Gran Chaco. El a mers cu detasan^ iu prin padurile rare din aceasta regiune, departe spre apus, pīnf -t īalele Anzilor, apoi s-a īntors si īn apropiere de rīul Paraguay a P'e

PRIMELE DESCOPERIRI DIN INTERIORUL AMERIC1I DE NORD

euna cu īnsotitorii sai īntr-o lupta cu indienii localnici. Indienii din - • nea Buenos Aires faceau de asemenea īn permanenta incursiuni a orasului si spaniolii au fost nevoiti sa plece de acolo. Īnainte 1 parasi, ei i-au dat foc (1541). Orasul a fost refacut abia īn 1580, '" a"    capitala coloniei La Plata (mutata acolo din Asuncion).

Alv

dupa moartea lui Mendoza (1537), a ales un drum nou pentru a
-trunde īn bazinul fluviului La Plata. El a debarcat cu un detasament
coasta Braziliei de sud, īn dreptul paralelei de 27° 5' latitudine sudica,
f*    at īn partea de sud a podisului Braziliei si 1-a strabatut urmīnd
lea rīului Iguacu (circa 1 300 km) pīna ce a ajuns la Parana. Cu acest
va., i }a 25 km mai sus de varsarea rīului Iguacu el a descoperit una
luntre cele mai mari cascade din lume: rīul cu un debit mare de apa,
se īmparte īntr-o multime de-brate, ajungīnd la o latime de aproape
l d īa īlta d ī t d

Nunez Cabeza de Vaca, numit guvernator al coloniei La

ggre se    p

3 km, se pravaleste de pe o stīnca īnalta de 65—70 m, īn peste 30 de

suvoaie despartite de insulite stīncoase. Detasamentul lui Cabeza de Vaca

a ooborīt pīna la gurile Paraguayului, iar pe acest rāu a urcat pīna la

Asuncion.

Domingo Martinez īrala, loctiitorul lui Cabeza de Vaca a urcat īn 1543 de la Asuncion īn regiunea mlastinoasa de pe cursul superior al rīului Paraguay pīna la varsarea rīului Cuyabā (dincolo de paralela de 18° latitudine sudica). El a cautat fara succes sa ajunga din „saraca" colonie La Plata īn bogatul Peru. Dupa cītiva ani (1547—1,548), Irala si-a repetat īncercarea, mergīnd pe un drum situat mai spre sud (īn dreptul paralelei de 21° latitudine sudica), a traversat partea de nord a regiunii Gran Chaco si a urcat pe podisul care poarta acum denumirea de podi­sul Boliviei. Drumul de pe malurile fluviului La Plata īn Peru fusese astfel descoperit.

Dupa aceste expeditii, spaniolii au ajuns sa cunoasca tot cursul rīului Paraguay, precum si cursul inferior si mijlociu al Paranei, demonstrīn-du-se, astfel, dupa exemplul rīului Iguacu care izvoraste din muntii Serra^ do Mar, ca macar unii dintre afluentii de pe stīnga ai Paranei izvorasc foarte aproape de oceanul Atlantic, de pe povīrnisurile vestice file muntilor de pe litoral.











Document Info


Accesari: 1285
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )