Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DESCOPERIREA GUINEII SI A AFRICII DE SUD SI EXPLORAREA DE CATRE PORTUGHEZI A DRUMURILOR SPRE INDIA

istorie




DESCOPERIREA GUINEII sI A AFRICII DE SUD sI EXPLORAREA DE CĂTRE PORTUGHEZI A DRUMURILOR SPRE INDIA

DESCOPERIRILE PORTUGHEZE ĪN GOLFUL GUINEII




īn jurul anului 1461, Pero do Cintra se īndeletnicise cu vīnatoarea

sclavi (dupa cīt se pare fara prea mult succes) īn insulele Bissagos, iar

oi, pornind de-a lungul coastei spre sud-est, a descoperit asa-numitul

'inut al rīurilor de la miaza-zi" (litoralul Guineii de astazi). Dincolo de

ralela de 10° el a zarit īn departare munti - culmile sudice ale masi-

lui Futa-Djallon (cu altitudini pīna la 1 100 de mtr.), iar la paralela de

latitudine nordica - un munte (888 de mtr.) chiar pe tarmul marii.

itra a denumit acest tarm muntos Serra do Leao ("muntii Leoaicei"), dar

hartile de mai tīrziu el a fost trecut sub denumirea īntrucītva deformata

Sierra Leone, se pare dupa expresia lui Ca'da-Mosto care a descris

peditia pe mare a lui Cintra. īnaintīnd mai departe si debarcīnd din

: īn loc pe tarm, el īntālnea mereu planta leguminoasa "malageta", ale

.ei seminte amintesc ca gust (dar amintesc numai) piperul indian. De

Jea, tarmul (litoralul Liberiei de astazi) a fost denumit "Coasta Pipe^-

ui". Cintra a ajuns pīna la capul Palmas (īn dreptul paralelei de 4°

itudine nordica), dincolo de care tarmul coteste drept spre rasarit, ex-

irīnd astfel tarmurile Africii occidentale pe o distanta de peste 1 222h713c 000

km (de la arhipelagul Bissagos).

īn 1469, regele Affonso al V-lea 1-^a obligat pe Fernao Gomez, un sat negutator de sclavi din Lisabona, sa-i vīnda la un pret fix tot fildesul īns īn Guinea, acordīndu-i īn schimb dreptul de monopol pe cinci ani

DESCOPERIREA GUINEII sI A AFRICII DE SUD



Astrolab din 1468.

mertului cu "Senegambia", cu sarcina de a explora īn fiecare asuPra CCLjta portiune de coasta, pe o īntindere de 500 km. Gomez si-a an ° f.nU, misiunea pīna īn 1475: corabiile trimise de el au explorat tot īndep |nl or(jic ai golfului Guineii pe o īntindere de peste 2 000 de km. tarmul n^escoperxte succesiv: Coasta Fildesului, Coasta Aurului (īn tara AU lui asanti), unde existau īntr-adevar bogate zacaminte de aur si "Srportughezii au acaparat mari tttiti de nisip aurifer si, in sfir- VSre gurile rīului Volta si delta ferului, s-a descoperit _ "Coasta Sclavilor", care a primit si un alt. iime mai semnificativ - "Lagunele blestemate". Coasta se caracterizea­za aici printr-un flux extrem de pu­ternic; de-a lungul ei se gasesc re­cife primejdioase, printre care se īn­cumetau sa navigheze numai marina­rii foarte iscusiti sau negustorii foarte lacomi. Dinspre largul marii nu se vad intrarile īn lagune. Ţarmurile lagunelor sīnt crestate de mici gol­furi ascunse, strajuite de paduri tro­picale. Nu departe de tarm īncep re­giunile cele mai populate din Africa tropicala. Negutatorii de sclavi nu puteau gasi nicaieri un alt teritoriu mai potrivit pentru operatiile lor murdare decīt aceste tarmuri. Ultima

expeditie trimisa de Gomez (sub comanda lui Sequeira) a descoperit vul­canul Camerun (īn dreptul paralelei de 4° latitudine nordica). Līnga golful Biafra, tarmul cotea brusc spre sud, iar Sequeira - primul din istoria maritima portugheza - a trecut ecuatorul, īnaintīnd pīna īn drep­tul paralelei de 2° latitudine sudica. īn cursul acestor cinci ani, portu­ghezii au descoperit de asemenea insulele Principelui si Sf. Toma, situate in golful Guineii chiar līnga ecuator, iar īn apropiere de coasta, īn fata vulcanului Camerun, ei au descoperit marea insula Fernando Poo cu munti care ating 2 850 de mtr. (nu īncape īndoiala ca oamenii lui Sequeira vazut-o).

astfel " de

ajunge s-a

la expeditia lui Sequeira, faptul ca tarmul Guineii īsi menti-directia spre rasarit, īi facea pe portughezi sa creada ca ei de-a lungul tarmului sudic al Africii si ca vor putea ajunge area Indiana. Cotitura brusca a tarmului spre sud, descoperita dincolo de vulcanul Camerun, le-a spulberat speranta de a ■ india, cel putin īn zona ecuatoriala. Dar īnaintarea spre sud temporar nu din aceasta cauza, ci pentru ca Guinea superioara larSi~~po^bT - -Ului' Coasta Aurului si "Lagunele blestemate" - oferea Dintati pentru procurarea de fildes si aur, precum si pentru de sclavi.

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EVUL MEDIU

DIOGO CAO sI DESCOPERIREA GONGO-ULUI sI ANGOLEI

La sfīrsitul anului 1481 si la īnceputul anului 1482, regele Jo§0 II-lea a trimis sub comanda lui Diogo Azanbuja o flotila spre Coast Aurului pentru a īntemeia acolo o colonie. Azanbuja a construit fortul Sāo Jorge da Mina ("Mina sfīntului Gheorghe"), prescurtat La Mina, ^t regiunea caruia s-au descoperit mari zacaminte de aur. Pentru extracti aurului era nevoie de multi sclavi si de aceea din La Mina erau trimise corabii spre sud īn cautarea unor noi regiuni pentru vīnatoarea de negri

In cadrul expeditiei lui Azanbuja, una din caravele era comandata de Diogo Cao. Despre el s-au pastrat foarte putine date, de altfel si aces­tea contradictorii, īn care cronologia evenimentelor este confuza. Versiu­nea cea mai demna de crezare apartine unui tovaras al sau de drum, geo­graful bavarez Martin Behaim1, care considera ca aceasta calatorie a lui Cao īn cursul careia s^au facut mari descoperiri, a avut loc īn anii 1484~ 1486. Iesind din portul La Mina si ocolind capul Lopez (īn dreptul parale­lei de 1° latitudine sudica), Cāo a īnaintat apoi spre sud-est cale de 700 de km. īn aceasta regiune apa se deosebea mult la culoare de cea din largul oceanului, parea amestecata cu apa dulce si Cao a ajuns la con­cluzia justa ca se afla īn apropierea gurilor unui fluviu foarte mare. Ast­fel au fost desoftperite gurile fluviului Congo. Cāo a debarcat pe tarm (la paralela de 6° latitudine sudica) si a asezat acolo un padrao - stīlp de piatra cu stema portugheza, cu numele regelui si al navigatorului si cu data descoperirii. El a numit marele curs de apa "rīul Padrāo" (Rio do Padrāo), dar acum, acest nume s-a pastrat numai pentru capul sudic din estuarul fluviului Congo (Punta do Padrāo. Pe tarm, Cao a īntīlnit negri iin triburile bantu si a facut cu ei "tīrg mut", caci limba acestora raspīn-iita pe atunci īn īntreaga Africa ecuatoriala si īntr-o parte a Africii de ;ud nu avea nimic comun cu dialectele negrilor din golful Guinea pe :are portughezii īi foloseau ca talmaci.

Cao a trimis cātiva marinari īn sus pe "rīul Padrāo", pentru a stabili .elatii cu "regele" local; īn acel moment, pe ambele maluri ale fluviului, n zona litoralului, exista un mare stat de tip prefeudal - Congo - iar icest nume a trecut si asupra fluviului. Dupa ce solii s-au īntors (nu s-a tabilit cu ce rezultate), Cao si-a continuat calatoria spre sud si a strabatut n aceasta directie īnca vreo 2 000 de km, asezīnd cel putin alte doua

īn jurul anului 1480, Martin Behaim (1459-1507), origisar din Niirnberg, s-a sta-Iit īmpreuna cu un grup de flamanzi īn insulele Azore; el a participat la expeditia lui So, dupa cīt se pare, īn calitate de astronom. Mai tīrziu, īn 1492, a fost la Niirnberg, ide a construit un glob mare ("Marul pamīntului") - cel mai vechi dintre globurile i s-au pastrat pīna astazi. Pe glob exista o serie de inscriptii, printre care si cele feritoare la expeditia lui Cāo. Istoricii germani ai epocii marilor descoperiri au exa-rat adesea importanta lui Behaim, dar cei mai de seama dintre ei - bavarezii Peschel si S. Ruge - au aratat ca pe globul lui M. Behaim greselile īn ceea ce pn; ste indicarea latitudinii anumitor puncte ajung pīna la 16°, īn timp ce pe alte harti 3 acea vieme ele depasesc rar 1°. Prin urmare, spun ei, "Behaim a fost un īnvatat īdiocru si un prost cosmograf" si remarca ironic: "... portughezii n-au tras iri foloase de pe urma eruditiei concetateanului nostru".

AFRICII DE SUD


c. v'r^i^&y:,:-*:'^

POZI IA CAPULUI BUNEI SPERAN E si A EXTREMIT II SUDICE A AFRO

m-t,

Bunei Sperante OCEANUL

IA T L A N T I

Expeditiile portugfieze din anii 1461-1487.

Padrāo: unul īn dreptul paralelei de 13°5' latitudine sudica pe coasta Angolei, iar altul īn dreptul paralelei de 22° latitudine sudica, pe capul Cross, adica īn Africa de sud-vest (īn secolul al XlX-lea s-au gasit toate cele trei padrāo si, īn plus, īntre ele, resturile unui al patrulea). Asadar, cao a descoperit coasta apuseana a Africii de la sud de ecuator, īnainte necunoscuta, pe o īntindere de 20° latitudine. Nu se stie ce s-a īntimplat cu Cāo mai tārziu. Dupa o versiune el ar fi murit īn sud-vestul Africii, lar dupa alta s-ar fi īntors īn 1486 īn Portugalia.

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EVUL MEDIU

BARTOLOMEO DIAZ sI DESCOPERIREA CAPULUI BUNEI SPERANŢE

īndata dupa īntoarcerea expeditiei lui Cao, regele Joāo al II-lea īotarīt sa trimita spre sud doua corabii de razboi. Ele erau mici (chja >entru acea vreme), fiecare avīnd o deplasare de circa 50 de tone, da itīt de stabile, īncīt se puteau instala pe ele tunuri grele. Acestor corabii i s-a adaugat un vas de transport cu provizii. sef al micii flotile a fOst tumit Bartolomeo Diaz, care facuse parte (ca si Cao) din expeditia lUj )iogo Azanbuja, iar cīrmaci principal a fost numit unul din cei .mai ex->erimentati navigatori din acea vreme, Pero Alemquer. Nu s-a pastrat dci o marturie din care sa rezulte ca expeditia lui Diaz avea misiunea e a ajunge īn India. Mai probabil este ca ea trebuia sa efectueze explo-ari la distante mari, ale caror rezultate īnsa erau īndoielnice pentru rincipalii participanti. Nu s-a stabilit nici tipul corabiilor din expeditia xi Diaz: daca erau earavele de tipul descris mai sus, sau "corabii ro-xnae" mai stabile, desi nu atīt de rapide, īn constructia carora portu-bezii au realizat mari succese pe timpul lui Joao al Il-lea.

Dupa cum reiese din denumirea lor, portughezii din secolul al XV-;a, deosebeau "corabiile rotunde" de earavele, īn primul rīnd din pri-na constructiei lor specifice - contururile rotunjite ale corpului navei, reementul de baza era patrat; pīnzele patrate aveau, īn timp de acalmie iu cīnd vīntul batea direct dinspre pupa, o pozitie perpendiculara pe lila vasului. Pentru sustinerea lor se foloseau vergi, care, la schimba-:a vīntului, se puteau roti īn jurul catargului īmpreuna cu pīnza. Cala-iria oe asemenea corabii īn largul oceanului era mai sigura, ele navigau ai bine īn volte, iar īn cazul cīnd aceasta manevra dura multa vreme, :hipajul nu se istovea īn asa masura ca pe earavele. Dar, īn ceea ce ■iveste celelalte conditii pe care trebuiau sa le īndeplineasca vasele cu nze īn jurul anului 1490, ele erau totusi inferioare caravelelor.

Cronologia expeditiei pe mare a lui Diaz nu este destul de limpede, prezent, majoritatea istoricilor īnclina sa considere ca flotila sa a ple-t din Lisabona īn august 1487 (iar nu īn 1486 cum se credea īnainte), az a mers pe drumul obisnuit pīna la Sao Jorge da Mina, iar de aici a mat drumul lui Diogo Cao pīna īn dreptul paralelei de 22° latitudine dica. Dincolo de tropicul sudic, el a descoperit un tarm pustiu si usor īstat. Portughezii parca au patruns īntr-o alta lume: tarmuri golase, esea īnvaluite īn ceata, culori sterse - nimic nu semana cu Africa tro-:ala. Diaz a asezat primul sau padrao pe malul "Portului mic" (īn rtugheza Angra Pequena). De aici el a pornit spre sud de-a lungul astei pustii, care devia tot timpul usor spre rasarit, dar īn apropierea ralelei de 33° latitudine sudica cotea brusc spre vest (īn dreptul golfu-Sfīnta Elena). In timpul acesta s-a stīrnit un vīnt puternic. Fiindu-i ma ca vasele sa nu se sfarīme de stīnci, Diaz a iesit īn largul oeeanu-. Vīntul s-a transformat īn furtuna si portughezii au pierdut din lere coasta Africii. Furtuna īnspaimīntatoare zguduia mereu cele doua abii mici portugheze, mīnīndu-le spre sud (vasul de transport ramasese urma). Era īn luna ianuarie (1488), deci īn toiul verii īn emisfera su-a, dar valurile deveneau tot mai reci. Cīnd furtuna s-a mai potolit.



DESCOPERIREA GUINEII sI A AFRICII DE SUD



sem cotit

Corabii din secolul al XV-lea (dupa desene din secolele XV-XVI).

t't iarasi spre rasarit. Corabiile au mers cīteva zile īn aceasta piaz a co ^mu\ Africii nu se arata. Diaz s^a igīndit ca a ocolit pe-irectie, a .em^atea sudica a Africii. Ca sa se convinga de acest lucru, a emne ex i ^ Dupa doua-trei zile au aparut īn zare niste munti, iar spr^a^ īnalt acoperit cu iarba verde, care se īntindea de la apus rTsārit (3 februarie 1488). Portughezii au zarit pe un deal " rireada de vaci si cītiva pastori anroape goi. Diaz a trimis oameni 1 īarm sa ia apa. Pastorii, pe care nortushezii i-au luat la īnceput drept Lgri au minat vacile mai departe, ei īnsisi ramīnīnd īn vīrful dealului, strigīnd si dīnd din mīini. Diaz a lansat īn ei o sageata din archebuza. Un pastor a fost ucis, iar ceilalti au fugit. Atunci portughezii s-au apro­piat de "negrul" ucis si au vazut ca are parul "ca līna", dar pielea - "de culorea frunzelor uscate" - era mult mai deschisa decīt a negrilor pe care īi īntīlnisera pe tarmurile apusene ale Africii. Astfel, prin uciderea unui pastor dezarmat a fost marcata prima īntīlnire a europeni­lor cu poporul koi-koin, pe carenu-1 cunoscusera īnainte, cu locuitorii bastinasi ai Africii de sud, pe care mai tīrziu olandezii i-aa. numit īn batjo­cura hotentoti ("bīlbīiti"). Din acest "Port al pastorilor" (astazi Mossel), Diaz si-a condus corabiile de-a lun­gul tarmului drept spre rasarit si a ajuns pīna la un golf larg deschis spre ocean (Algoa). Be aici coasta cotea lin spre nord-est, īn directia In­diei Diaz a ajuns la concluzia, care s-a dovedit justa, ca vasele sale au ocolit toata coasta sudica a Africii si se afla īn oceanul Indian, pe care īnainte multi īl considerasera o mare īnchisa. Calea maritima spre India in jurul Africii fusese descoperita!

c1U,

DiT Sa SS īntoarca īn patrie. Temīndu-se sa nu izbucneasca o rascoala, Za t

Di     a asezat pe o insulita din golf cel de-al doilea padrao, dar echi- l     corabii, istovit de īndelungatele peregrinari pe ocean, i

n patrie. Temīnduse sa nu izbucneasca o ras,

si

maiZ-a st nev°it sa cedeze. El a obtinut īnsa īnvoirea echipajului sa iar ama.mteze doar trei zile, s-a īncredintat ca tarmul duce spre nord-est, lunRul°t- "CU adīnca mīnnire", a pornit īnapoi. Calatorind spre vest de-a ^e furt arm U*' ^az a descoperit, īn regiunea unde īnainte fusese prins i t_a Una. care durase doua saptamīni, un cap īnaintīnd mult īn mare uimt Tormentoso ("Capul furtunilor"). Dupa ce a asezat aici cel

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EVUL MEDIU

-al treilea padrao, Diaz a pornit spre nord si s-a īntors īn patrie īr ■cembrie 1488.

La Lisabona, Joao al II-lea, dupa ce a ascultat raportul navigatoru-

i, a poruncit sa se schimbe denumirea capului Tormentoso īn capul

mei Sperante, īntrucīt descoperirea lui a dat portughezilor speranta

a ajunge pe mare īn India. Nu s-^a pastrat nici un fel de informatii

MAREA ĪNGHEŢATA

ZE1ANDA'

Harta portugheza a lumii din 1490.

Diaz sau tovarasii lui de drum au primit vreo recompensa din par-regelui. Or, Diaz īnaintase cu aproape 13° mai la sud decīt predece-sau Diogo Cao, ocolise īntregul litoral sudic al Africii, descoperise semnase pe harta, cu o exactitate uimitoare pentru acea perioada, o une de coasta īnainte necunoscuta, avīnd o lungime de peste 2 500 m.

Fotusi, guvernul portughez nu prea se grabea sa realizeze "buna mta" cu care venise Diaz. S-a vazut ca de la Lisabona si pīna la din sudul Africii trebuiau strabatuti cel putin 10 000 de km pe t si era vadit ca alte cīteva mii de kilometri despart acest cap de . Drumul din jurul Africii pīna īn India parea prea lung. A fost ne-de un eveniment exceptional, pentru ca noul rege portughez sa-si ia iarasi corabiile spre India dupa zece ani de la īntoarcerea lui Acest eveniment a fost miraculoasa descoperire a "Indiei" īn apus >ta savīrsita īn 1492 de o expeditie spaniola comandata de genove-ristofor Columb.

DESCOPERIREA GU1NE1I sI A AFRICII DE SUD

CĂLĂTORIA LUI COVILHAO IN INDIA sI ĪN "ŢARA PREOTULUI JOAO DA INDIA"

; te de īntoarcerea lui Diaz, regele Joāo al II-lea a hotarīt sa tri-

rasarit exploratori care cunosteau bine limba araba, pentru a

mita sR^onnatii despre negotul cu mirodenii si pentru a ■descoperi īn aduna 1        & ^ īn ;;Marea de rasarit" tara regelui-preot Ioan - "Ţara

Tlui Joao da India". Aceasta misiune a primit-o īn 1487 Pero do Co-^īh^o agent diplomatic secret, cu un trecut aventuros. Joāo i-a dat ca . t r ve curteanul Aff onso Paiva. Agentii au ajuns pīna īn insula Rodoa a'iU ea Egee), iar de acolo, travestiti īn negustori sirieni, au plecat īn v^t īn primavara anului 1488 ei s-au alaturat unei caravane care se H Pa spre portul Tore (peninsula Sinai) din marea Rosie, de aici au cat pe un mic vas arab si, oprindu-se pe drum īntr-un numar de por­turi arabe si la Suakin (pe tarmul african), au ajuns la Aden, unde s-au despartit pentru totdeauna: Paiva a plecat sa caute "Ţara preotului Joao Ja India" si a disparut fara urma.

Covilhao s-a urcat pe o mare corabie araba. Minata de musonul de sud-vest, aceasta a ajuns īn India de sud-vest. In porturile de pe coasta Malabar, unde pulsa o vie activitate, el a strīns informatii despre comer­tul exterior al Indiei cu tarile apropiate si īndepartate si despre naviga­tia īn oceanul Indian. Din Calicut, Covilhāo a trecut īn Goa (India de vest), iar īn primavara anului 1489 a ajuns la Ormuz. A ocolit apoi pe la sud Arabia si a navigat pe o corabie araba din Somalia de nord, de-a lungul Africii rasaritene, pīna īn portul Sofala din Mozambie (īn dreptul paralelei de 20° latitudine sudica). Acolo, Covilhao "a auzit de la niste marinari arabi ca din orice punct al acestui tarm se poate merge pe mare spre apus, ca marginile marii nu sīnt cunoscute si ca acolo exista o in­sula īntinsa, la o distanta de peste 900 de mile de mal, care se numeste insula Lunei"1 (G. B. Ramusio).

D!n sofala, Covilhao a calatorit pe mare pīna la Tore, iar apoi cu o ca­ravana pīna la Cairo. Acolo, la īnceputul anului 1491, l-au gasit doi evrei portughezi care i-au adus o scrisoare de la rege. Joao al II-lea īi poruncea mi Covilhāo sa trimita cu unul din ei īn Portugalia o dare de seama com­pleta iar pe celalalt sa-1 ia cu sine pīna la Ormuz si sa continue strānge­rea de informatii si cautarea "Ţarii preotului Joāo da India". Dupa ce s-a dus a doua oara la Ormuz si a ocolit Arabia pe la sud, Covilhāo s-a ntors in marea Rosie, a vizitat "locurile sfinte" musulmane - Mecca si «ima , apoi peninsula Sinai si din Tore a trecut īn Zeila, situata līnga ".ara preotului Joāo da India" - Etiopia crestina.

ne"t pīnaY1 .nuTeau in$ula Lunei Madagascarul; totusi, distanta indicata de la conti-
sudica) est ia (9°° de mile)' daca ° socotim dupa paralela Sofalei (20° latitudine?

!n realitate imU exaSerata, indiferent despre ce fel de mila ar fi vorba īn text.

Cov\ihfanta 6Ste de Cirea 100° de km-

accesul "necred" ^^ . pr?,mu^ crestm cunoscut de noi care a vizitat aceste locuri unde
fectie limba a 1?>°10s era interzis sub pedeapsa cu moartea. Cunoscīnd īnsa la per-

ril°r sale.                  ' el a Putu* sa se dea drept mahomedan īn tot timpul peregrina-

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EVUL MEDIU

, tat anr

luntit relatarile lui Covilhāo despre peregrinarile sale si le-a inclus raportul sau intitulat "Comunicare adevarata despre pamīnturile pl l     J d Idi" (Lib 1540) ī

Din 1492 sau 1493 Covilhāo a trait īn Etiopia, unde a fost bine prjr ca sol al regelui portughez, dar nu i s-a mai dat voie sa plece īn El s-a casatorit acolo (desi lasase o sotie si copii īn Portugalia), a ocui^ functii īnalte si a capatat mosii. In 1520, cīnd Covilhāo avea peste 7o ^ ani, l^a gasit īn Etiopia primul trimis oficial portughez (Rodrigo Lim \ pe līnga "regele regilor". Francisco Alvares, preotul soliei, a notat anr

i       ltail li Cilhā d ial ^

ple pr

ului Joao da India" (Lisabona, 1540); īnsemnarile mai a-ranuntita "ost folosite īn secolul al XVI-lea de istoricii portughezi si de venetianul ilamusio.

Raportul secret trimis de Covilhāo īn 1491 lui Joāo al II-lea din ?airo nu s-a pastrat, dar putini sīnt istoricii care se īndoiesc ca regele l primit raportul si ca atīt el cīt si succesorul sau Manuel cel "Fericit" iu folosit informatiile strīnse de acest calator despre comertul si naviga-ia din India, atunci cīnd au pregatit instructiunile pentru prima expedi-ie a lui Vasco da Gama.












Document Info


Accesari: 2261
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )