Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DESCOPERIREA MEXICULUI SI A TARMULUI NORDIC AL GOLFULUI MEXIC

istorie




DESCOPERIREA MEXICULUI sI A ŢĂRMULUI NORDIC AL GOLFULUI MEXIC

EXPEDIŢIA LUI CORDOVA sI DESCOPERIREA PENINSULEI YUCATAN




9^ ani dupa descoperirea Floridei niste soldati spanioli care hoinareau fara rost pe insula Cuba s-au constituit īntr-un detasament, si-au ales un "capitan" bogat - Francisco Fernandez Cordova - si au notarīt "sa-si īncerce norocul plecānd sa descopere pamīnturi noi, unde sa-si poata gasi o ocupatie". Printre ei se afla si soldatul Bernal Diaz del astillo autorul cartii "Adevarata istorie a cuceririi Noii Spānii", care ipt la expeditiile ce au dus la descoperirea si cucerirea Mexi-carte r^^6 Pe care le dam mai jos īntre ghilimele sīnt luate din

mīna de la rnīna, soldatii au achizitionat si au echipat doua ^ ^ *re*a corabie le-a fost data pe datorie de guvernatorul ^eīas(?uez- El a aprovizionat expeditia cu alimente, iar cu atu au raai cumparat niste porci si au facut rezerve de alte maruntisuri pentru schimb. Soldatii au angajat si mari-

Pe ^^ insulele Bimini de nord si de sud, situate īn dreptuī
- latitudine nordica, la sud-vest de Bahama mare. Nu se poate

a tocmai aceste insule au fost descoperite de Alaminos īn 1513.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

nari, precum si trei cīrmaci; capetenia acestora era Antonio Alamin Corabiile au mers timp de idouasprezece zile de-a lungul tarmurilor CuW" iar apoi au iesit īn larg, navigīnd la īntāmplare spre vest, pe o m necunoscuta. O puternica furtuna, care a durat doua zile si doua nont"^ era cīt pe aci sa distruga corabiile. Dupa ce furtuna s-o potolit, Alamin a schimbat directia. īn a doua zi de navigatie īn largul marii a apar°+ pamīnt la orizont - tarmul peninsulei Yucatan. "Nimeni n-a de,scone ī īnca acest pamīnt si nimeni n-a auzit de el". īn departare se vedea * asezare mare, mult mai mare decīt satele din Cuba sau din Espafiola.      ° Dimineata au aparut zece piroge pline de indieni, care se īndrepta-spre corabii, cu ajutorul vāslelor si pīnzelor. "Fiecare piroga era scobita cu iscusinta dintr-un trunchi urias de copac si multe din ele puteau sa transporte cīte patruzeci de oameni". Indienii s-au apropiat fara teama de corabii si s^au urcat pe vasul principal. Purtau camasi din tesatura de bumbac si legaturi īn jurul soldurilor. Ei li s-au parut spaniolilor mai civilizati decīt indienii din Cuba, care "umbla aproape goi si numai femeile poarta o bucata de pīnza īn jurul soldurilor". Spaniolii i-aU jspatat cu pīine si slanina si au daruit fiecaruia cīte un sirag de mar­jele. Asadar, cel de al doilea contact dintre spanioli si yucatani, adica toporul Maya, a īnceput, ca si primul, cīnd Columb a īntālnit un vas :iudat līnga tarmurile Hondurasului, īntr^o atmosfera tot atīt de pasnica. A doua zi dimineata indienii au venit īn numar mult mai mare, mbareati īn douasprezece piroge. Capetenia lor īl asigura prin semne ►e Cordova de prietenia sa si-1 pofti pe tarm spunānd: "cones catoohe", dica "veniti īn casele noastre". "Noi am botezat regiunea capul Catoche i asa este si astazi īnsemnata pe harta". Cordova a debarcat cu un grup e oameni pe tarm, unde se adunase o multime mare de indieni. Cape-siia lor i-a poftit pe straini prin semne sa mearga mai departe īn sat. oldatii au hotarīt sa mearga, ramīnīnd īnsa atenti, cu mīinile pe arme. īnd s-au apropiat de niste dealuri īmpadurite, la un semnal al capeteniei, stenii sai au iesit din locul unde stateau la pānda. Capetele le erau upodobite cu pene. Purtau "zale" facute din tesatura de bumbac, iar ' l arme aveau sulite, scuturi, arcuri si prastii. Dupa ce au tras un nor » sageti, indienii s-au napustit cu sulitele īn mīna asupra spaniolilor, ir acestia i-au respins si i-au pus pe fuga. īn lupta au fost ucisi cinci-rezece indieni si tot atātia spanioli au fost raniti.

īn apropiere de locul bataliei, īnvingatorii au vazut o piata cu trei nstructii de piatra. "Acestea erau templele lor, unde se aflau multi )li de lut, cu chipuri de demoni sau de femei.. . īnauntrul templelor 1 gasit mici casete de lemn, iar īn ele alti idoli si cāteva discuri mari, ele din aur, dar cele mai multe din arama, cāteva salbe, trei coroane alte nimicuri ca, de pilda, pesti si rate facuti din aur de calitate mai >asta. Cānd am vazut toate acestea - aurul si cladirile de piatra -. ■am bucurat mult ca am descoperit aceasta tara".

Dupa lupta, spaniolii s-au intors pe corabii, si-^au bandajat ranitii si | plecat mai departe spre vest, navigīnd numai īn timpul zilei; noaptea ncau ancora, dar, din prudenta, nimeni nu debarca pe tarm. Corabiile īnaintat īn aceasta directie cīteva sute de kilometri. Apoi tarmul a

DESCOPERIREA MEXICULUI

spre sud si Alaminos a crezut ca noul paimīnt descoperit nu cotit ^>ruSCntinent, ci o insula. Dupa ce au calatorit doua saptamāni de-a este un ? ur^OT' noii "insule", spaniolii au vazut īn departare o loca-lungul V ^ ^ gurile unui rīu. Pe corabii nu mai era decīt putina apa litate a? ^gtfel, spaniolii au fost nevoiti sa acosteze la tarmul tarii pe de ^nd'ienii o numeau Campeche si sa ia apa din rīu. care w1 acest timp s-a apropiat un grup de indieni care purtau mantii

t aturi de bumbac. Ei aratau cu mīna spre rasarit, īntrebānd daca din ,n_au venit cumva de acolo si repetau cuvāntul "castilian", dar SPH1Tii n-au īnteles atunci ca este vorba 'de .castilieni si ca, prin urmare, .rir nii stiau ce se petrece pe insulele Antile. Prin gesturi, ei i-au poftit m Ridati sa-i urmeze īn sat. Dupa ce s-au sfatuit, acestia au hotarīt sa ^ rga dar sa fie cu luare aminte si sa nu se departeze unii de altii, Au fost condusi pīna la niste case mari din piatra, foarte bine construite. Erau templele idolilor lor, īn care erau zugraviti pe pereti serpi mari si alti idoli hidosi. Īnauntru era un fel de altar acoperit de sīnge īnche­gat . Se pare ca nu de mult s-au adus aici jertfe omenesti..." Indienii s-au adunat īntr-un numar atīt de mare, īncāt soldatii au fost cuprinsi de teama ca li se īntinde o cursa la fel cu aceea din Catoche. Niste oameni īmbracati īn mantii sfāsiate au adus cīteva legaturi de trestie uscata pe care le-au asezat gramada. In acelasi timp au venit doua detasamente de arcasi si prastieri cu zale din vata de bumbac, cu scuturi si suliti, care s-au oprit īn apropiere.

"In acel moment, din templul īnvecinat au iesit zece indieni īn mantii albe, lungi pīna la calcāie. Parul lor lung era atīt de īncālcit si plin de sīnge naclait, īncīt nici nu mai putea fi pieptanat, ci numai taiat. Acestia erau preotii Ei ne-au afumat cu niste cadelnite si prin semne ne-au dat a īntelege ca trebuie sa parasim tara lor īnainte de a fi ars gramada de trestie, caci altfel ne vor ataca si ne vor ucide. Apoi au poruncit sa se dea foc trestiei si au tacut. Ostenii, īnsirati ca pentru lupta, au īnceput isa fluiere, sa bata tobele si sa sufle dintr-un fel de trompete... Ne-a cuprins o spaima atīt de mare, īncīt īn siruri com­pacte ne-am retras spre tarm, am īncarcat butoaiele cu apa si aro plecat".

Dupa o saptamāna a īnceput sa sufle vīntul dinspre nord, care s^a transformat apoi īntr-o furtuna ce a durat patru zile. Furtuna a fost atīt de puternica, īncīt nu a lipsit mult ca vasele ancorate sa fie aruncate Pe tarm. Dupa ce vīntul s-a potolit, corabiile au plecat mai departe spre \.n7;'^CaU^n^ sa se tT** °īt rnai aproape de tarm, pentru a se putea apro-cu apa proaspata. Dupa cīteva zile spaniolii au vazut marele sat ton, īnconjurat de ogoare cultivate cu porumb. Din cauza ca 2a marii era mica, au fost trimise dupa apa niste barci, sub fost t a cPr^kiei celei mai mici. Dimineata, soldatii care luau apa au epj acati de indieni. Dupa o lupta care a durat o ora, spaniolii au nieri T aJ>r<?ape cincizeci de morti, iar doi dintre ei au fost luati prizo-(mai tīrz ln a^ara de unul singur, au fost raniti, dintre care unii grav T- *u a.u "^i murit cinci). Cordova capatase zece rani si sāngele īi oaie. Cu mare greutate, parasind pe tarm butoaiele cu apa,


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

spaniolii au revenit pe corabii,
nitii au suferit crāncen cīnd au"f ^
pansati, caci ranile au trebuit sa /
soalate cu apa de mare. Unii d
ei au īnceput sa-1 blesteme pe
tonio Alaminos pentru ruta pe
a ales-o si pentru descoperirea i
lei (el afirma tot timpul ca
I      vorba de o insula, iar nu de un
i     tinent)". n

GriJalva

De aceea toti au hotarāt sa se īntoarca īn Cuba. īntrueīt aproape toti marinarii erau raniti si nu erau destui oameni pentru a conduce co­rabiile, s-a dat foc vasului celui mai mic. Dar īnainte de a porni la drum trebuiau sa ia apa de baut. īn cautarea apei, corabiile au pornit spre sud-vest si īn cea de a treia zi au dat de un golf īn care se varsa un rīulet. Apa din el se dovedi īnsa a fi amara si sarata. Mai tīrziu, Alaminos

t dat acestui golf (situat la extremitatea sud-vestica a peninsulei Yueatan) mmele laguna de Terminos, īntrucīt tot mai spera sa gaseasca acolo apatul (īn spaniola - "termino") noii "insule". Dar de acolo coasta otea spre vest si spaniolii, chinuiti de sete, au hotarīt sa se īntoarca 1 Cuba. Cu toate greutatile īntāmpinate, expeditia lui Cordova a cer-etat tot tarmul nordic si vestic al peninsulei Yucatan pe o distanta de 00 de km si a descoperit o tara locuita de poporul maya, care se afla a un nivel mult mai īnalt de civilizatie decīt triburile indiene pe care ; cunoscusera pīna atunci europenii.

Alaminos a propus ca expeditia sa nu se īntoarca īn Cuba de-a lungul armului peninsulei Yucatan (īn acest caz ar fi trebuit sa navigheze tot impui īmpotriva vīntului si curentului), ci sa foloseasca curentul (Golf-tream) si sa se īndrepte spre Florida, unde īsi puteau procura apa de aut. Cordova, care era pe moarte din pricina ranilor primite, nu s-a npotrivit acestui plan si spaniolii au traversat pentru prima data golful lexic, ajungānd pe tarmul apusean al Floridei, dupa ce au strabatut este 1 200 de km īn patru zile. Pe tarmul Floridei au avut o ciocnire x indienii, dar au izbutit totusi sa ia apa. Dupa aceea, nenorocosii cauj itori de aventuri s-au īntors īn Cuba.

Cei mai multi dintre participantii la expeditie au pierit. Cordova a turit la zece zile dupa īnapoiere. "Banii putini pe care i-am avut s-au js pentru aceasta expeditie; ne-am īntors īn Cuba saraci, plini de datorii acoperiti de rani.. . Dupa socoteala noastra, 57 de soldati au pierit-ita tot ce ne-au adus expeditia si descoperirile noastre! Dar Diego VelaS" lez a scris īn Spania ce descoperire mare a facut el si cīt de multe

DESCOPERIREA MEXICULUI

ur a cheltuit pentru expeditie. La fel a scris despre aceasta de a , -n piandra Juan Rodrigo de Fonseca, presedintele consi-ru India, laudindu^l pe Velasquez, iar pe noi, care am desco-liului P6111* . a Fonseca nici nu ne-a pomenit!", peru atw

EXPEDIŢIA LUI GRIJALVA sI DESCOPERIREA MEXICULUI

toata īnfrāngerea pe care au suferit-o spaniolii pe tarmurile pen-l Yucatan, obiectele de aur aduse de acolo au stārnit atāt de mult ima-^ f a amatorilor de aventuri, īncāt chiar īn anul urmator (1518) a fost Sina izata īn Cuba o noua expeditie, mai mare, condusa de Juan Grijalva. organ ■ ^ ja dispozitie patru corabii (doua dintre ele au fost echipate de Defio Velasquez) si un detasament de 240 de soldati. Pilot-sef a fost

celasi Alaminos, iar Bernal Diaz a luat si el parte la expeditie. Escadra a pornit spre vest pe drumul pe care-1 urmase si Cordova, dar curentul a īmpins-o catre sud si cu acest prilej a fost descoperita insula Cozumel īn dreptul tarmului rasaritean al peninsulei Yucatan. Locuitorii insulei au fugit īngroziti cānd i-au vazut pe spanioli si acestia au pornit mai departe fara a mai zabovi.

Grijalva a hotarāt īn primul rānd sa pedepseasca pe locuitorii din Champoton, pentru nimicirea detasamentului lui Cordova. Un detasament mare a debarcat pe tarm. Indieni īnarmati, mīnjiti cu vopsea alba si neagra pe obraz, īi asteptau pe spanioli. īn cursul debarcarii, jumatate din soldati au fost raniti, dar pe tarm ei si-au pus "zale" din bumbac si i-au alungat pe indieni, pierzānd sapte morti; saizeci au fost raniti, printre care si Grijalva. Dupa lupta grea din care spaniolii au iesit īnvingatori, dar au suferit pierderi mari, ei au hotarīt sa se comporte pasnic.

De la laguna Terminos, corabiile au īnaintat cu prudenta mai departe spre apus, de-a lungul tarmului īnca neexplorat. Ele mergeau numai ziua si, dupa cīteva zile, au ajuns la gurile marelui rīu Tabasco (astazi rīul Grijalva). Pe tarm s-au ivit o multime de indieni. Din toate partile se auzea din padure zgomotul copacilor care cadeau: indienii construiau baricade pentru a lupta īmpotriva strainilor. Totusi, spaniolii au debarcat Curīnd, spre locul debarcarii s-au īndreptat o multime de barci cu osteni gata de lupta. Prin intermediul unor tīlmaci (prizonieri indieni), Grijalva a poruncit sa se comunice capeteniilor sa vina fara teama la tratative, jwnbele Parti si-au oferit daruri. Indienii au adus peste, gaini, fructe si rte de porumb, au īntins pe pamīnt o basma de bumbac si au asezat



. ^a tfteva obiecte artistic lucrate din aur de calitate inferioara, precum si cīteva mantii. Ei spuneau ca nu au mai mult aur, dar ca spre vest se

la o tara unde este foarte mult aur. Totodata ei au repetat ds cīteva da.1 ^T*11^ >Mejico", pe care spaniolii pe atunci nu-1 īntelegeau. Chiar ca darurile erau neīnsemnate, soldatii s^au bucurat ca aici exista aur rar"|U Porn^ imediat mai departe īn cautarea tarii unde, potrivit asigu­ra date de indieni, se gasea foarte mult aur.

spa ." ^l7?111^ cotea spre nord-est. īn apropiere de gurile unui rīu mare,

steRUi f1 aU Z^t ° multime de indieni; pe sulitele lor lungi fluturau

albe. Ei īi pofteau pe straini sa coboare pe tarm. Erau trimisii

EPOCA MARILOR DESCOPEIĪIRI GEOGRAFICE

.^■m-m^ Drumut tui Cordova
Drumul.Uri Grijalva
farm necunoscut

Descoperirea peninsulei Yucatan si a tarmului sud-estic a! Mexicului

Montezuma, icīrmuitorul Mexicului, capetenia suprema a aztecilor, ītia de īntīmplarile de pe tarmurile ipeninsulei Yucatan, stia ca strainii mers mai departe spre nord si ca ei cauta aur. El a poruncit locuito-r de pe coasta sa dea obiecte de aur īn schimbul "marfurilor" de ie mare, pentru a afla īncotro si cu ce scop se duc castilienii. Din e satele din jur indienii au īnceput sa aduca podoabe de aur. Ele t destul de primitiv lucrate, din aur de calitate inferioara, dar spa-ti au izbutit sa obtina īn schimbul margelelor cantitati nemaivazute i atunci. Grijalva a īndeplinit formalitatile obisnuite si a intrat īn īnirea tarii, īntocmind si actul corespunzator.

Escadra si-a urmat drumul mai departe spre nord-vest. Dupa putin

>, spaniolii au descoperit un arhipelag mic si au trimis acolo o barca

ru cercetari. Pe una din insule ei au gasit cīteva constructii de piatra.

le erau trepte care duceau Ia niste altare. "Pe aceste altare se aflau

monstruosi. Erau zei indieni si chiar īn noaptea precedenta le fuse-

jertfiti cinci indieni; corpurile lor sfīsiate, cu pieptul despicat, cu

;le si picioarele taiate, zaceau īnca aici; peretii erau stropiti de

ī".

Dupa cītva timp spaniolii au debarcat pe un tarm nisipos si si-au

iruit case pe crestele dunelor, caci mai jos nu puteau scapa de tīn-

In apropierea tarmului se vedea o insula. Acolo soldatii au gasit

DESCOPERIREA MEXICULUI



dieni

cn

fel de Prea   ne

ilor -T

se aflau preoti in­fantii negre. "In ziua doi baietasi, caro--tw»" piepturile si au adus garate īn dar zeului lor it sa ne afume cu un > dar nu nea-am lasat. --a baieta-Thiati cu atāta cruzime". a īntrebat pe tilmaciul ce au fost īnjunghiati ba-a bīiguit numai: "Culloa' aceasta cauza spaniolii enui»» insula San Juan de VUxxr Aceasta insula avea un port 'excelent. Dupa cucerirea Mexicului Ta continuat mult timp sa fie cel mai important port al "Noii Spami (el este asezat īn fata orasului Vera-

cruz).

Jertfa  adusa soarelui (desen  aztec)

Grijalva trimise īn Cuba o cora­
bie cu aurul obtinut si cu un raport
asupra tuturor celor īntīmplate. Cu
celelalte corabii el a continuat cala­
toria de^a lungul tarmurilor Mexicu­
lui si a ajuns pīna la marele rīu Panuco, unde coasta coteste spre nord. Corabiile erau deteriorate, se
apropia iarna, iar proviziile erau pe sfīrsite. De aceea expeditia s-a
īntors īn Cuba.

Expeditia lui Grijalva a descoperit o tara noua cu o civilizatie supe­rioara - Mexicul - si a explorat aproape toata coasta apuseana a golfu­lui Mexic - de ia laguna de Temiinos pīna la gurile rīului Panuco - pe o īntindere de aproape 1 000 de km. Dar pentru spanioli lucrul cel mai important era ca Grijalva si soldatii sai au adus o mare cantitate de Podoabe de aur. Vestea despre "tara aurului" s-a raspīndit īn insulele Antile si a ajuns pīna īn Spania.

DESCOPERIREA ŢĂRMURILOR NORDICE ALE GOLFULUI MEXIC DE CĂTRE PINEDA sI PRIMELE sTIRI DESPRE MISISIPI

Cānd vestea despre tara aurului ajunse īn Jamaica, guvernatorul "isulei, Francisco Garay, organiza o expeditie alcatuita din trei corabii, s«b comanda lui Alonso Alvarez Pineda, pentru descoperirea si cucerirea

«a

_ ' Potrivit explicatiilor lui Bernal Diaz, indianul a spus ca poporul culloa, adica "«*icanii, a poruncit sa se aduca jertfe omenesti; dar soldatii sezisasera din vorbele ' n^mai cuvīntul "ulloa", care se repeta des, iar denumirea completa a insulei se U faptul ca ea a fost descoperita īn ziua de sf. Ion (San Juan, 24 iunie) si, aceasta, pe capitanul Grijalva īl chema tot Juan.


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

.Florida saii-Bimirij. ' . - - *." .descpperita de fuan-Ponce

Limita descoperirilor lui Francisco Garai/ dinspre vest si ale lui Diego Velasquez dinspre est, pornind de la capul Smochinilor

Golful Mexic pe harta lui Garay

īgiunilor nordice de pe litoral. Pineda a plecat din Jamaica īn anul 519, a traversat golful Mexic spre nord-vest, iar apoi a luat directia st, īnaintīnd pīna īn locul unde tarmul coteste brusc spre sud. Conti-aīnd sa mearga īn noua directie, el a atins extremitatea sudica a pen-isulei Florida. De aici Pineda s-a reīntors. La īnapoiere, el a explorat >t tarmul nordic al golfului pe o īntindere de peste 2 500 km, din Flonda !na la rīul Panuoo, unde ajunsese Grijalva. Soldatii trimisi de Pineda <: recunoastere au fost prinsi de un alt detasament spaniol, al lui C°rtez ezi mai jos), care īnca de pe atunci se considera singurul stapīn a exicului. Pineda a fost nevoit sa se retraga spre nord. Apoi el a naviga >re rasarit. īnaintīnd aproape de tarm, a patruns īn estuarul unui rW .ias pe care 1-a numit rīul Sfīntului Duh (Rio del Espiritu SanW -obabil ca acesta era marele brat al fluviului Misisipi; rīul descoperi ; Pineda avea un debit de apa atīt de mare īncāt navigatorul a cezt^ īnceput ca aceasta este calea spre India, adica strīmtoarea care eanul Atlantic de marea de sud (oceanul Pacific).

MAGELLAN sI PRIMA CĂLĂTORIE ĪN JURUL LUMII

tul politic al calatoriei lui Pineda a constat īn faptul ca, ba-
Bezulta ^ tuj primului descoperitor, Spania a pus stapīnire īn
se pe lfli Mi     Rlttl fi        l

SG "Pī pe "toata coasta golfului Mexic. Rezultatele geografice ale
mod ?.ic.iajuj pineda au fost de o covārsitoare īnsemnatate: el a dovedit
expeditiei ^c U sapar sj īn acest caz el a fost iprimul care a aratat ca exista un
fluviu. care curge 'pe continentul nordic spre sud si se varsa īn

Soarta ulterioara a lui Pineda a ramas necunoscuta. Potrivit relata-lui Bernal Diaz, indienii l-au ucis pe el si pe multi din oamenii lui ^ dat foc tuturor corabiilor, īn afara de una singura, care, sub co-s1 nda lui Diego Camargo, a scapat fugind spre vest; cum īnsa n-au mticat sa īmbarce si proviziile, marinarii au suferit de foame. Cīnd cora­bia lui Camargo a acostat la tarmul mexican, la Veracruz (1520), pe ea se aflau saizeci de bolnavi, dintre care multi au murit pe tarm. Aceasta corabie si marinarii care au supravietuit au fost capturati de asemenea de Cortez, dupa retragerea sa temporara din capitala Mexicului, care se rasculase. Dupa alte informatii, Pineda ar fi ramas pe rāul Sfāntului Duh cīteva saptamāni, facānd negot pasnic cu indienii. Apoi s-a īntors īn Jamaica si a povestit ca a vazut ipe rāu multe sate si ca indienii care traiesc la nord de golful Mexic poarta podoabe de aur.

Cert este numai ca īn 1520, dupa expeditia lui Pineda, īn mīinile guver­natorului insulei Jamaica a ajuns o harta pe care el a trimis-o ān Spania (asa-numita harta a lui Garay). Pe ea se vad clar ambele peninsule - Florida si Yucatan - legate prin linia de tarm care īnchide la nord golful Mexic. Asadar, este incontestabil ca pāna ān 1520 diferite expeditii spa­niole au terminat - fireste, numai ān linii generale - descoperirea īntre­gului tarm al golfului Mexic si, prin urmare, si a īntregului litoral al Mediteranei americane.











Document Info


Accesari: 1830
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )