Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

istorie




DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROM NIEI N PERIOADA INTERBELIC




CARACTERISTICILE GENERALE ALE VIE II ECONOMICE. DEZBATEREA DE
IDEI N JURUL PROBLEMATICII EVOLU IEI ECONOMICE.

PRINCIPALELE RAMURI ALE ECONOMIEI SI TENDIN ELE MANIFESTATE N
CADRUL LOR.

-POZI IA CAPITALULUI STR IN. ROLUL STATULUI N MODERNIZAREA ECONOMIEI N PERIOADA INTERBELIC

Caracteristicile generale ale vietii economice. Dezbaterea de idei n jurul problematicii evolutiei economice. n evolutia eeonomica a Rom niei, intre anii 1918-1940, se pot deosebi c teva etape de dezvoltare 1 1919- etapa refacem economice si a accelerarii dezvoltam sale n conditiile consolidam statului national unitar, 2 1929-1933, etapa crizei economice, 3 1934 - 1940 etapa unui sustinut progres economic pe seama comenzilor de stat si a necesitatilor de aparare a tarii Pe fondul progresului economic s-au conturat c teva directii primordiale, si anume modernizarea, prin dezvoltarea industriei proprii, o politica protectionista, rolul statului n economie, colaborarea avantajoasa cu capitalul strain

Dupa razboiul de re ntregire nationala si distrugerile provocate de desfasurarea acestuia, refacerea economica s-a impus ca o cerinta de seama Aceasta n conditiile n care, n 1919, productia economica a Rom niei a reprezentat circa 20-25% din cea nregistrata n anul 1913 si alti indicatori argumenteaza situatia grea a economiei nationale n 1919, de pjlda, agricultura a nregistrat un puternic regres, caci Rom nia, care fusese un traditional expor­tator de cereale, a fost nevoita sa importe gr u pentru populatie n 1918, extractia de petrol a reprezentat doar 47% din cuantumul anului 1913 ntr-o situatie foarte grea se afla si sistemul financiar, apasat de inflatie si circulatia mai multor monede Ca urmare a unor eforturi sustinute situatia economica s-a mbunatatit nsa dupa

Criza economica din 1929 - 1933 s-a repercutat negativ asupra ansam­blului economiei rom nesti, n conditiile specifice de dezvoltare a tarii noastre Primele semne au aparut nca de la finele anului 1928 Dezorganizarea economica a avut n Rom nia' unele trasaturi specifice, reiesite din statutul agriculturii n ansamblul economiei, contractarea de noi mprumuturi externe, scaderea preturilor materiilor prime, presiunea capitalului strain, repercursiunile sale asupra maselor populare Criza a cuprins toate ramurile economice, duc nd nchiderea a numeroase ntreprinderi, scaderea masiva a productiei st a Puterii de cumparare a populatiei, falimentul a numeroase banci Salariile si

pensiile au scazut sau nu au fost platite deloc, iar investitiile au fost reduse drastic.

Volumul productiei industriei a cobor t cu 50%. Reduceri notabile sunt consemnate la productia de fonta-de la 72 000 tone (1929) la 2 000 tone si de carbune - de la peste 3 000 000 tone (1929) la 1 500 000 tone (1933). Apogeul crizei a fost atins n anul 1932, c nd erau nregistrati, n Rom nia, 300 000 someri. Reorganizarea economiei, inclusiv pe baza unor masuri institutionale-fondarea Ministerului Economiei Nationale si nzestram Armatei, a Corpului Superior de Control - investitiile de capital, comenzile de stat, ncurajarea unor ramuri si subramuri noi au determinat, dupa 1934, o noua etapa de dezvoltare a economiei. S-au ntreprins, totodata, masuri pentru creterea participarii statului la finantarea industriei chimice, textile, electrotehnice.

Anul 1938 ocupa o pozitie centrala n istoria economiei nationale, fiind momentul de v rf al perioadei interbelice. n acest an, Rom nia avea un venit national pe locuitor de 110 dolari S.U.A., superior celui al unor state, ca Turcia, Grecia, Polonia, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria. Industria contribuia cu 30,8% la crearea venitului national n acelasi an s-au extras, ntre altele, 6 500 000 tone petrol, 2114 milioane metri cubi gaze naturale, 238 000 tone carbune, 280 000 tone otel, 140 000 tone minereu de fier, 143 000 tone zahar. Indicele productiei industriale a fost de 133%, Rom nia fiind plasata, astfel, naintea Ungarie* -(126,5%) si Poloniei (118%)'. Dupa 1938, Rom nia nu a mai fost, strict, un stat exportator de materii prime si importator de utilaje industriale. ara noastra a ocupat locul sase n lume si nt i n Europa la productia de petrol, locul doi 'in Europa la gaze naturale si aur, locul patru n Europa la gr u.


Uzinele Resita (1920 - 1923)

Un rol semnificativ n dezvoltarea economiei l-au avut industriasi, bancheri si oameni de afaceri, ca Nicolae Malaxa, Max Auschnitt, Dumitru Mociornita, O. Kaufman, Ion Gigurtu, grupati n jurul regelui Caro/ al //-/ea. Situatia internationala grava, din vara anului 1940, si impunerea recunoasterii rapturilor teritoriale Rom niei - Nord-Vestul Transilvaniei, (Dictatul de la Viena), teritoriul dintre Prut si Nistru, Basarabia (pe baza pactului Ribbentrop - Molotov) si Ca-drilaterul - au afectat masiv unitatea fireasca a statului national rom n, dezvoltarea sa economica

n perioada interbelica, economia Rom niei a avut, astfel, un caracter agrar-industrial, care, pe parcursul evolutiei sale a cunoscut unele modificari, n sensul atenuarii ponderii sectorului agricol n favoarea celui industrial, fara a schimba nsa imaginea de ansamblu. Agricultura nu a mai avut nsa rolul decisiv n economie. Dinamismul a fost, totodata, un atribut important al evolutiei economiei n anii 1918- 1940. Ritmul mediu de dezvoltare al industriei rom nesti a fost de 5,3 - 5,5%, printre cele mai ridicate din Europa interbelica. Indice de seama al nivelului de dezvoltare al economiei, gradul de nzestrare tehnica nu a fost uniform, caci, ntr-o mare masura tara noastra a continuat sa ram na un stat importator de utilaje si masini industriale. n timp ce ntreprinderi, precum I'.A.R. Brasov, Malaxa sau Resita au dispus de un nivel de nzestrare tehnica comparabil cu standardele de pe plan mondial, marea majoritate a ntreprinderilor a ramas deficitara din punct de vedere tehnologic. Repartitia n Plan teritorial a zonelor industriale, ca si nzestrarea lor tehnica, a fost inegala. Cele mai puternic industrializate arii geografice au fost Bucuresti-Ploiesti-Valea Prahovei, Brasov-Medias-Sibiu- Turda-Cluj, Hunedoara-Arad- Timisoara-Resita, Baia Mare-Satu Mare, Bac u-Piatra Neamt, Galati-Braila.


Uzinele Astra din Brasov

Principalele preocupari teoretice privind calea de urmat n viitor de catre societatea rom neasca au polarizat o vasta dezbatere n perioada interbelica Ea a vizat si economia, alaturi de regimul politic si rolul luptei sociale. ntre curentele de idei cu larga audienta s-au mpus neoliberalismul, taranismul sau agrarianismul si marxismul. Neoliberalismul a avut drept teoreticieni pe Mihai Manoilescu, stefan Zeletin, Vintila Bratianu, I.Gh. Duca, Victor Slavescu. El a accentuat rolul industriei si a ntrevazut o str nsa legatura ntre industrializare, modernizare si consolidarea independentei politice. Statul urma sa joace un rol important prin elaborarea unor planuri de dezvoltare economica. Politica economica inspirata de acest curent, prin noi nsine", a fost sustinuta ntre 1922-1928, de Partidul National Liberal.

Pe fondul expansiunii capitalului strain n Rom nia, ea a vizat ocrotirea economiei nationale si consolidarea puterii economice a burgheziei industriale si financiare, supraevalu nd nsa capacitatea financiara a tarii. Ea a considerat, de asemenea, ca progresul Rom niei era legat de dezvoltarea industriei. Totodata, ea a urmarit exploatarea bogatiilor solului si subsolului cu sprijinul primordial al capitalului autohton. Prin aceasta, capitalul strain nu era exclus, ci doar limitat, pentru a fi mai bine controlat. Principalele sale instrumente de realizare au fosi societatile mixte, mprumuturile, importurile de masini si unelte. n spiritul sau, s-au adoptat o serie de masuri legislative - legea pentru retragerea din circulatie a coroanelor si rublelor (1920), legea privind comercializarea si controlul ntreprinderilor economice ale statului(1924), legea minelor (1924), legea pentru stabilizarea monetara




Legea minelor a fost dezbatuta pe larg, mai ales ca urmare a aplicarii principiului proprietatii statului rom n asupra bogatiilor subsolului, care a trezit ostilitatea marilor monopoluri petroliere.

Ţaranismul a fost teoretizat, ntre altii, de Constantin Stere, Virgil Mad-gearu, Gheorghe Z ne, Ion Mihalache si a constituit ideologia micilor proprietari agricoli. Rom nia urma sa fie, n viziunea acestor teoreticieni, un stat agrar, n care dezvoltarea industriei sa fie subordonata progresului agriculturii, inspirata de cea daneza si practicata pe baza principiilor moderne. Se aprecia ca de progresul agriculturii depindeau aprovizionarea pietii interne, asigurarea nece­sitatilor de hrana ale populatiei, caracterul activ al balantei comerciale externe. Deoarece se considera ca Rom nia nu dispunea de capitalul necesar propasirii economice, prin politica economica a portilor deschise"'s-a ncercat ncurajarea capitalului strain, dar nu n dauna celui autohton, ntre cele doua tipuri de capital urm nd chiar sa se instaureze o egalitate de tratament. Aceasta politica a fost abandonata n mod oficial, dupa

Marxismul, asupra caruia s-au aplecat, ntre alti, serban Voineas\ Lucretiu Patrascanu, a argumentat, si el, importanta procesului de industrializare ce trebuia intensificat n Rom nia.

io Ramura economica importanta, agricultura nu a ncetat sa preocupe guvernele din perioada interbelica. Ea s-a remarcat, prioritar, prin caracterul sau extensiv, dar, ntr-o masura mai mica si prin interesul pentru cu/tura intensiva a unor plante, iar ntre 1918-1926, pentru a asigura aprovizionarea populatiei, exportul de cereale a fost restr ns. Repartitia inegala a proprietatii funciare a generat acutizarea problemei agrare. S-au adaugat lipsa de capital si a unor forme de creditare corespunzatoare a taranimii, lipsa de inventar viu si mecanizarea insuficienta

Modificarea articolului 19 din Constitutie a deschis drum, n plan legislativ, unei rezolvari a problemei agrare. n aceste conditii, reforma agrara din 1921, precedata de decretele-lege pentru expropriere, din decembrie 1918, a deschis calea catre emanciparea economica a taranilor prin acordarea catre acestia a unui lot mic de pam nt. Au fost expropriate, asadar, proprietati agricole care au nsemnat 5 812 200 hectare arabile, pasuni, paduri, f nete, adica 66% din marea proprietate de peste 100 hectare. Au beneficiat de aceasta masura 1,4 milioane de gospodarii taranesti.

Astfel, structura agrara a tarii s-a modificat, unitatea economica de baza devenind micul lot taranesc, de p na la 10 ha, cu o productivitate scazuta nsa. S-au adaugat, la aceasta, greutatile n aplicarea pe teren a prevederilor reformei, continuarea procesului de,far mitare a proprietatii taranesti, nc t, n 1938, un milion de tarani erau conqplet lipsiti de pam nt, lipsa de inventar agricol, rascumpararea foarte mare a terenurilor, n 1930-1931 valoarea datoriilor taranesti depasind de cinci ori valoarea pam ntului. Productia de cereale a crescut nsa de la 7 milioane tone n 1924 la 9 milioane tone n 1928, si a nregistrat cote importante, cu precadere, la gr u si porumb. Rom nia se situa pe locul nt i n Europa la productia globala de porumb si pe locul patru n ceea ce priveste gr ul.


Progrese importante au fost nregistrate, n 1928, la cresterea vitelor mari, ivinelor si porcinelor. n acelasi an erau mentionate n tara 5 732 de tractoare.

Criza economica din 1929-1933 a determinat scaderea suprafetei cultivate i a pretului la produsele agricole. Ţaranimea a fost silita n aceste conditii, sa ontacteze noi datorii, ceea ce a generat, ulterior, v nzarea silita a numeroase Dturi de pam nt. Acestei probleme presante n viata social-economica au icercat sa-i raspunda unele masuri legislative, precum ncurajarea nva am ntului agricol, exportul de cereale, legile de conversiune a datoriilor igricole, din 1932 si 1933, si respectiv legea asanarii datoriilor agricole, din icelasi an. Dupa n agricultura rom neasca au aparut fenomene noi, agate de folosirea primelor de export", de introducerea unor culturi de plante ndustriale, realizarea unor ferme model, constituirea de monopoluri m ceea ce >riveste aprovizionarea si desfacerea produselor agricole n pofida unor legi, ce iu urmarit progresul agriculturii n ansamblul ei, ca: legea pentru lichidarea iatorii/or agricole si urbane (1934), legea pentru ncurajarea agriculturii egea pentru creditul agricol national si cea pentru administrarea Fondu/u, /iticulturii (\ 939), diferentierea sociala a taranimii s-a accentuat, astfel, pe fondul ntensificarii transferului de proprietate.

Economia rom neasca n perioada interbelica a fost martora cresterii -oluluiindustriei, n ansamblu, ce reprezenta, alaturi de meserii, n 1926, 37% din /aloarea totala a productiei. Ea a fost favorizata de bogatia de materii prime, de DOlitica oficiala de credite, de masurile legislative avantajoase. La nivelul Droductiei industriale a crescut ponderea industriei mari si s-a diminuat corespunzator cea a industriei mici si mijlocii. Un rol important pe aceasta directie l-a avut si politica de investitii a carui nivel a crescut, de exemplu, de la 3 100 000 lei, n 1927, la 24 000 000 lei, n 1938, n industria petroliera

Av ndu-se n vedere importanta refacerii industriale si ncurajarea, n general, a economiei, numai ntre 1918-1921 au fost emise 63 de acte normative, ce au contribuit la demarajul economiei rom nesti. Productia de carbune a crescut de la 2 500 000 tone, n 1923, la 3 000 000 tone, n 1928, cea de titei de la 1 900 000 tone, n 1924, la 4,3 milioane tone, n 1928. n Rom nia au functionat, n deceniul trei al secolului nostru, 60 de rafinarii. ntre 1925-1927, 7 mari societati petroliere - Unirea, Creditul minier, Concordia-Sirius, Rom -no-Americana, Petrolul Rom nesc, Astra Rom na, Steaua Rom na controlau 79% din productia tarii. Necesitatile legate de refacerea economiei au impus mutatii deosebite si n industria metalurgica, reprezentata de ntreprinderi ca Malaxa si Copsa Mica-Cugir.

Izbucnirea crizei economice din 1929-1933 a dus nsa la scaderea pro­ductiei industriale, cu exceptia exploatarii petrolului, si a preturilor la produsele agricole si industriale, cresterea numarului de someri. Circa 10 000 ntreprinderi de diverse categorii au fost declarate falimentare. n 1932, c nd criza a atins apogeul n Rom nia, valoarea productiei industriale a scazut cu 50% n ansamblul economiei. Singura ramura care a continuat sa aiba cresteri de productie a fost cea petroliera Concomitent, exportul de produse petroliere a urcat de la 3 milioane tone la 5 milioane tone ntre 1929-1933, deoarece pretul la titei era n scadere.




n lupta pentru depasirea efectelor crizei economice, dupa 1934, s-au nscris masuri cu caracter protectionist - tarife vamale, prime de export, scaderea importului de produse ce puteau fi fabricate n tara, finantarea obiectivelor industriale, diversificarea productiei prin aparitia unor produse noi, ca aparate optice si acustice, cabluri electrice, tuburi de otel. S-au pus bazele industriei electrotehnice, care producea articole de nalt nivel tehnic, precum becuri, transformatoare, aparate radio, motoare electrice.

De asemenea, statu/, prin comenzile sale, destinate, n mare masura apararii nationale, si-a adus contributia la refacerea economiei. Sporuri semnificative s-au nregistrat n industria alimentara, a lemnului, a pielariei si textila. Printre ntreprinderile de profil mentionam pe cele din Bucuresti, Cluj, Ploiesti, Brasov, Bacau, Busteni. Industria siderurgica era concentrata n bazinul Hunedoarei, dar si la Bucuresti, Cluj, C mpia Turzii, unde se produceau otel si laminate, fonta, tabla tevi, articole de menaj. Industria chimica a cunoscut un progres remarcabil si, totodata, unul dintre cele mai nalte nivele ale productivitatii muncii. 95% din titeiul extras era rafinat n tara. Se produceau n Rom nia, de asemenea, negru de fum, cauciuc sintetic, explozivi, cosmetice, n ntreprinderi, ca cele din Fagaras, Brasov, Bucuresti, T maveni. Rom nia a posedat o importanta industrie constructoare de masini. S-au produs locomotive, vagoane de toate tipurile, cazane cu abur, autobuze. La I.A.R. Brasov erau fabricate avioane, precum IAR-80, IAR-81, care s-au remarcat prin performantele lor deosebite n ceea ce priveste viteza si plafonul de zbor.

Sonde la Moreni

Procesul de concentrare a productieis-a manifestat n deceniul al patrulea si a mbracat forme specifice n Rom nia, d nd nastere monopolurilor. Forta economica, aria de cuprindere si dimensiunile economice ale monopolurilor au fost nsa reduse, la nivelul unei ramuri a economiei nationale. Fiind prin excelenta monopoluri de distribuire si nu de productie, printr-o reglementare adecvata, ele nu au avut un rol economic hotar tor ntr-o economie dominata, de altfel, de ntreprinderile mici si mijlocii. Cele 66 societati industriale din Rom nia au reprezentat 46% din ntregul capital industrial. Printre acestea s-au numarat Sindicatul spirtului, Cartelul fabricilor de geam, Oficiul de v nzare al h rtiei, Sindicatul zaharului, Trustul Titan-Nadrag-Calan, Societatea distributiei de petrol, Foresta Rom na si altele.

Rom nia a dispus de importante resurse naturale - petrol, carbune, gaze naturale, fier, minereuri neferoase, lemn, sare, metale pretioase - n exploatarea carora s-au nregistrat cote ridicate. Pentru punerea lor n valoare si pentru obtinerea independentei energetice a tarii au fost realizate investitii n masini si utilaje, s-au facut progrese n ceea ce priveste tehnica de extractie a carbunelui, petrolului si de rafinare a celui din urma, precum si transportul prin conducte. ara noastra era independenta din punct de vedere energetic. Puterea instalata a crescut de la 372 000 kw n 1933 la 500 000 kw n 1937.

Desfasurarea luptelor din anii 1916-1918 a afectat grav si reteaua transporturilor. Pentru punerea n valoare a tuturor zonelor tarii si stabilirea conexiunilor ntre ele, s-au ntreprins masuri de refacere si marire a retelei cailor ferate si a celei de drumuri si sosele, noi constructii portuare la Constanta, Braila, Galati, Ismail, Chilia, Corabia, dotarea cu echipament modern a serviciilor de posta si telegraf. n 1921 s-a introdus transportul interurban cu autobuzul. S-au construit numeroase cai ferate, ca de exemplu Tulcea-Babadag, llva


Locomotiva construita la Resita

Mica-Vatra Dornei, Caransebes-Resita. Cea mai mare parte a utilajului feroviar a
provenit din productia ntreprinderilor Resita si Malaxa. n 1931 au fost asfaltate
si pietruite o serie de sosele ce legau Bucurestiul de alte orase. ntre 1936-1938
au fost moderniza
ti peste 1 600 km sosele n Banat, Dobrogea, Moldova si
Muntenia. v

Flota rom na cuprindea, n 1938, 15 nave maritime. Organul sau tutelar a fost, ntre 1929 si 1936, Directia Generala a Porturilor si Cailor de Comunicatie pe Apa iar apoi Administratia Comerciala a Porturilor si Cailor de Comunicatii pe Apa La baza organizarii transportului aerian n Rom nia s-a aflat decretul din 1920 pentru fondarea Directiei Aviatiei din Ministerul Comunicatiilor. Pentru stimularea productiei aeronautice, n 1925, a fost fondata fabrica IAR Brasov. n 1920 s-a creat, mpreuna cu Franta, o Companie aviatica internationala ce deservea traseul Paris-Bucuresti-lstanbul. Rom nia s-a numarat printre primele state ce au folosit transportul aerian de calatori pe rutele interne. La 24 iunie 1926 s-a deschis primul traseu aerian national, Bucuresti-Cernauti. n 1930 s-au pus bazele primei companii aeriene rom ne, LARES (Liniile Aeriene Rom ne Exploatate de Stat). P na n 1939, legaturile aeriene ale Rom niei cu alte tari au fost deservite si de companiile Air France, CSA, Ala L/tor/a", PLL Lot, Deutsche Lufthansa. n vederea extinderii sistemului postal, n 1925 s-a introdus monopolul de stat asupra instalarii si folosirii statiilor de telefoane si posturilor de radio. n ceea ce priveste sistemul de telefonie, n 1927 si-a inaugurat activitatea, la Bucuresti, prima centrala telefonica automata din tara noastra. Ulterior, n 1933 s-a construit, n capitala tarii, Palatul Telefoanelor. La 1 noiembrie 1928 s-au realizat si primele emisiuni radiofonice, sub egida Societatii Rom ne de Radiodifuziune. n 1940 functionau n Rom nia 4 posturi de radioemisie si trei

Activitatea comerciala a fost afectata de urmarile primului razboi mondial, comertul cunosc nd o sensibila nviorare abia dupa 1924, ca urmare a unor noi tarife vamale protectioniste adoptate n fata concurentei marfurilor straine. n 1924, valoarea comertului rom nesc a crescut cu 110% n comparatie cu anul 1913 si s-au produs o serie de modificari si n structura produselor furnizate la export. Ponderea produselor agricole si, mai ales, a cerelelor a scazut, cu toate ca Rom nia a ocupat locul patru n lume, n timp ce aceea a produselor petroliere si a lemnului a crescut. n ciuda eforturilor guvernamentale de a mentine o balanta comerciala activa, exportul a fost intensificat n dauna importului, cu precadere pe seama petrolului si derivatelor sale, desi preturile lor au scazut masiv. Daca ntre anii 1918 si 1929, comertul a fost dominat de relatiile cu Franta si Marea Britanie, dupa 1933, Germania a nceput sa se impuna n schimburile cu Rom nia. Practic nd si un intens comert de tranzit, Rom nia a cunoscut, n 1936, volumul comercial cel mai ridicat din ntreaga perioada interbelica



Cu toate ca s-au ntreprins numeroase eforturi pentru largirea sistemului bancar si reasezarea leului ntr-o noua paritate n raport cu aurul, fenomenul inflationist a urmat, n general, o curba sinuoasa ntre 1919-1921 numarul societatilor bancare a crescut de la 487 la 556. Rolul cel mai important l-a jucat Banca Nationala a Rom niei care, n T924, controla 25 de banci mici si 52 de ntreprinderi industriale. Alaturi de aceasta s-au impus Banca Rom neasca, Banca Rom na, Banca de Credit Rom n, Banca Marmorosch-Blank, Banca Crissoveloni, Banca Generala a Ţarii Rom nesti. Stopata partial, n 1925, inflatia a cunoscut, ulterior, ritmuri noi ncep nd cu anii crizei economice si p na n 1940. Procesul inflationist nu a putut fi, de fapt, nicic nd stavilit n mod eficace. Cu toate acestea, leul a ramas o moneda liber convertibila si care participa la operatiunile bursiere din lume. Deficitul bugetar a totalizat 11 miliarde lei ntre anii 1916-1922. Cu grele eforturi, datoriile externe ale Rom niei, catre Franta, Anglia, SUA, Italia, Belgia, au fost reglementate la finele anului 1929. n vederea stabilizarii financiare a fost lansat, n februarie 1929, mprumutul de stabilizare" la banci din strainatate. Pentru garantarea rambursabilitatii saie s-a concesionat, la 1 iulie 1929, fabricarea chibriturilor catre firma suedeza Svenska Tradsticke Aktiobolaget. Trei noi mprumuturi au fost contractate n 1930-1932. Primul a fost stabilit, n 1930, cu firma americana International Telephone and Telegraph Corporation si a fost urmat de concesionarea, pe zece ani, a retelei telefonice. La 10 martie 1931 a fost negociat, la Banque de Paris et de Pays-Bas si la alte banci, mprumutul de dezvoltare cu un total de 53 milioane dolari S.U.A., ce a fost conditionat de concesionarea catre o societate suedeza a refacerii si constructiei de sosele, n Rom nia. n sf rsit, n 1932 a fost lansat un mprumut de 75 milioane franci elvetieni pentru acoperirea n devize a leilor intrati n circulatie.

Prin toate acestea a-a deschis calea catre instaurarea unui control strain asupra finantelor Rom niej, confirmat, n ianuarie 1933, prin Planul de la Geneva ce urma sa reglementeze problema datoriilor sale externe. Dupa tara noastra a vizat, n plan financiar, o politica activa de devize, bazata pe comert. Principalele surse de venituri financiare au fost impozitele indirecte, taxele de consum, impozitele pe cifra de afaceri. Pe masura cresterii rolului

.tatului n organizarea sistemului bancar, bugetele au fost grevate si de iheltuielile pentru aparare.

Capitalul strain a provenit, n principal, din reinvestirea mei parti din beneficiile obtinute n exploatarea economiei rom nesti. El a vizat, n special, extractia si prelucrarea titeiului, industria metalurgica, textila, a 3mnului. n 1938, n industria petrolului, capitalul englez reprezenta 20,62%, :el anglo-olandez 16,21%, cel francez 15,49%, cel american 10,10%, cel ierman 0,38%. Datorita masurilor legislative ce au reglementat riguros latrunderea capitalului strain, ponderea sa a diminuat, n general, de la 82% a 37%.

Expansiunea, dupa 1938, a capitalului german n sud-estul Europei, n letrimentul celui englez si francez, a fost resimtita si n Rom nia. Sub presiunea Sermaniei, ca un pret al salvgardarii fiintei nationale a Rom niei, la 23 martie 939 s-a semnat Tratatul economic rom no-german. Rom nia urma sa devina in hinterland agricol al Germaniei. n spiritul colaborarii" economice urmau sa ;e constituie societati mixte pentru exploatarea lemnului, bauxitei, manganului, :alcopiritei. Pe Dunare trebuiau sa se constituie zone libere n jurul instalatiilor jortuare, ca si a antrepozitejor germane. Astfel, Rom nia a fost atrasa n sfera 1e influenta a Germaniei.

Asadar, economia rom neasca, prin directiile sale de dezvoltare din >erioada interbelica n ciuda unor discrepante ntre nivelele de dezvoltare ale liferitelor sale sectoare si a faptului ca nu au fost ntotdeauna valorificate pe leplin conditiile oferite de noul cadru de dezvoltare istoric, a asigurat o crestere i productiei de bunuri, care s-a reflectat si n plan social-politic.

>46

MIHAIL MANOILESCU despre rolul industriei n cadrul economiei rom nesti

Productivitatea industriala este at t de cov rsitor mai mare dec t productivitatea agriculturii, nc t renuntarea la industrializare este pentru orice tara renuntarea la orice viitor economic".

Teoria taranismului despre fundamentul economiei nationale

Aceasta era mica proprietate bazata pe munca, adica ntinderea de pam nt cultivabil potrivita capacitatii de munca a plugarului si a familiei sale, lucrata de proprietar si familia sa, dar neexcluz nd eventualele si sporadicile concursun'de brate ale semenilor..."

Apreciere cu privire la evolutia economica a Rom niei n perioada interbelica

Astfel nc t, intensitatea modernizarii nu a fost egala n toate compartimentele productive Pe c nd industria fusese nevoita a proceda la ample modificari structurale, pentru a obtine o dezvoltare si piete avantajoase, n agricultura modernizarea nu a fost spectaculara, acest domeniu ntregistr nd doar un progres moderat... Asa nc t factorul corelarii celor doua ramuri economice devenea un coeficient de importanta majora pentru nsusi realizarea procesului de dezvoltare si modernizare economica .".

TEM

Caracterizati, n general, nivelul de dezvoltare al economiei rom nesti n perioada
interbelica si comparati-l cu cel al altor state est - si central-europene

Care au fost efectele crizei economice din anii 1929-1933 pentru Rom nia >

Marcati contributia principalelor curente social-politice.din perioada interbelica, n problema
dezvolt
arii industriale a Rom niei

4. Ce rol au avut monopolurile, n economia nationala n perioada interbelica











Document Info


Accesari: 4384
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )