Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Glosar istoric

istorie




Glosar


Akrites: alesi dintre soldatii de elita, aveau sarcina de a apara zonele de frontiera (Taurus, Bulgaria). În aceste teritorii ei primeau si o anumita suprafata de pamânt, ceea ce le permitea sa intre în contact cu populatiile din afara granitelor Imperiului. În acest mediu marginal a luat nastere epopeea lui Vasile Digenis Akrites.





Allelengyon: sistem fiscal prin care împaratul Vasile al II-lea (976-1025) obliga pe dynatoi sa plateasca impozitul vecinilor rau platnici, fara sa beneficieze de dreptul de preemtiune asupra terenurilor.


Anthropoi kaloi: principalele elemente ale elitei urbane care în perioada secolelor XIII-XV, c 949b12j onstituiau anturajul guvernatorului orasului.


Apocrisiar: trimis, sol.


Anthypatos la început era o simpla traducere a cuvântului proconsul, care în vremea lui Justinian devine o demnitate; dupa perioada iconoclasta, obtinerea acestui titlu era indispensabila pentru exercitatea puterii juridice de catre strategul unei theme.


Arhonte: este un cuvânt cu sensuri multiple. În secolele VII-VIII, el desemna pe responsabilii detasamentelor maritime locale, dar se aplica si acelor persoane care reprezentau autoritatea publica. La sfârsitul secolului al XI-lea, prin acest cuvânt era desemnata elita locala.


August: în sistemul tetrarhic, era vorba de împaratul principal, în opozitie cu co-împaratii sau caesarii. Chiar daca îl mai întâlnim la unii împarati ai dinastiei Paleologilor, titlu de august nu mai este obligatoriu în secolul al XIII-lea.


Autocrator: termen foarte vechi, care desemna caracterul absolut si independenta totala a puterii imperiale în raport cu oamenii, singurul lui control fiind Dumnezeu. (En Christo to Theo Pistos Basileus - împarat credincios, în Hristos Dumnezeu).


Basileus: la origine rege, termenul desemnând prin excelenta pe Marele Rege al Persiei. El este introdus în titulatura bizantina în urma victoriei lui Heraclius asupra persilor, devenind echivalentul latinescului imperator.


Beg: titlu purtat de guvernatorul provinciilor otomane. Imperiul este împartit la un moment dat în doua mari circumscritii administrative: Anatolia si Rumelia, în fruntea carora era un beglerbeg (beg al begilor).


Catolicos: titlu purtat de patriarhii eterodocsi din Orient, precum în Armenia si în Siria - Irak.


Cezar: la origine, titlul îl desemna pe co-imperator, dar din secolul al VII-lea titulatura era rezervata celei de a doua demnitati imperiale.


Crysobul: cel mai solemn act al cancelariei bizantine, parafat în aur, datat si semnat de împarat cu cerneala rosie.


Despot: înainte de anul 1204 aceasta demnitate permitea dreptul de succesiune imperiala, iar sub Paleologi aceasta denumire era purtata de principii greci sau straini titulari ai despotatelor independente sau autonome (Epir, Moreea, etc.).


Drongar: comandant al flotei centrale, alcatuita din marinari platiti din surse financiare imperiale.


Duce: comandant militar al unei întinse circumscriptii de granita, care din secolul al X-lea regrupa mai multe theme; în timp, ducele a devenit un simplu guvernator de provincie.


Ecloga: o prescurtare a codului lui Justinian, ce permitea o evolutie a dreptului în vremea împaratilor isaurieni.


Emirat: unitate teritoriala desprinsa din descompunerea califatelor si sultanatelor musulmane, aflata sub autoritatea unui general sau emir.


Epanagoga: tratat juridic din vremea lui Vasile I Macedoneanul, destinat introducerii Basilicalelor.


Exarhat: provincii conduse de un exarh, detinator al puterii civile si militare; exista un exarhat al Cartaginei si altul al Ravenei.


Folis: moneda din bronz cu greutate variabila, care valora 1/24 dintr-un miliareison.   


Gonika: pamânturi si venituri detinute sub forma ereditara.


Kral: rege, titlu purtat de suveranii sârbi.


Krites: cea mai însemnata functie civila a unei teme, cu sarcini precise în justitie. Detinatorul acestei functii devine la sfârsitul secolului al X-lea adevaratul guvernator al unei theme.


Lavra: tip de manastire care facea o sinteza între eremitism si cenobitism; calugarul traia în timpul saptamânii retras în chilia sa, iar sâmbata si duminica venea în manastire pentru a participa la slujbe si la masa în comun. Lavrele atonite urmau acest principiu, dând posibilitatea vietuitorilor sa urmeze propriul ritm (idioritmic), chiliile fiind însa situate în incinta manastirii.




Logotet cel care da ordine): titlul purtat de sefii principalilor servicii administrative imperiale (afaceri externe, finante publice, armata). În secolul al XIV-lea, Marele logotet era un fel de Prim-ministru.


Metoc: anexa a unei manastiri ce depindea de aceasta din punct de vedere material si religios.


Miliaresion: moneda din argint, care cântarea aproximativ 3 g. si valora 1/12 parte dintr-o nomisma.


Museion: la început desemna scolile municipale, iar în secolul al XIV-lea învatamântul literar si stiintific din Constantinopol.


Nomisma: moneda din aur de 4, 54 g., care valora 1/72 dintr-o livra.


Novela: lege noua care se adauga Codului lui Justinian precum si altor culegeri de legi.


Paideia: învatamântul secundar disponibil mai ales la Constantinopol. Sistemul era folosit în scolile private si concurentiale.


Partitio Romanie: tratat prin care în martie 1204, Imperiul bizantin era împartit între viitorul împarat latin, cruciati si venetieni.


Parec: taran care nu beneficiaza în mod deplin de titlul de proprietate asupra pamântului, dar îl poate folsi daca plateste o chirie.


Patriarh: titlu dat începând cu secolul al IV-lea episcopilor de Antiohia si Alexandria, apoi si celor de la Constantinopol si Ierusalim. Patriarhul de la Roma poarta în general titlul de papa; ansamblul celor 5 patriarhi formeaza pentarhia.


Porfirogenetul: copil nascut de împarateasa în sala de purpura a Palatului imperial.


Prefectul pretoriului: seful administratiilor provinciale si principalul colaborator al împaratului pâna în secolul al VI-lea.


Proheiron: manual de drept promulgat de Vasile I Macedoneanul, destinat alcatuirii Basilicalelor.


Pronoia: concesiunea veniturilor publice unei persoane private, adesea unui militar. Acest procedeu era la început revocabil, dar începând cu secolul al XIII-lea devine ereditar.


Res Privata: bunuri si venituri ale Casei imperiale.


Roga: salariul functionarilor, soldatilor sau demnitarilor. În cazul functiilor mai importante erau date vesminte din materiale pretioase precum matasea.


Sekreta: birourile administratiei centrale, ale caror functionari erau asekretis sau în cazul sefilor protoasekretis.


Senat: transferat partial la Constantinopol, Senatul roman a încetat în secolul al V-lea sa mai aibe un rol deliberativ; el devine locul unei categorii sociale de înalti demnitari. Se putea ajunge în Senat de la functia de protospatar, iar apartenenta nu era ereditara. Calitatea de senator antrena privilegii juridice, însa si obligatii.


Strateg: guvernatorul unei theme, care acumula puteri civile si militare.


Stratiot: proprietar funciar care participa financiar la armata unei theme. El însusi sau un servitor al sau era înrolat în acest corp de armata.


Tagmata: contingent al armatei centrale, format din soldati permanenti, adesea mercenari.


Theme: o provincie comandata de un strateg. La origine, teritoriul unei theme era foarte întins (existau numai patru theme pentru întregul teritoriu al Asiei Mici).


Typicon: actul de fondare al unei manastiri, cu reguli de organizare, obligatii si drepturi, statut si dotari.











Document Info


Accesari: 3389
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )