Hitler
SOCIETATEA NATIUNILOR
putere europeana. Cu o economie care inregistra tot mai multe succese, un sistem politic echilibrat si o democratie bine temperata, America parea a nu avea nimic in comun, cel putin din aceste puncte de vedere cu batranul continent ale carui traditii ar fi trebuit, macar teoretic, sa le mosteneasca. Nu existau mosteniri monarhice si nici tendinte hegemonice ori totalitare, fapt care face ca aceasta sa poata aborda domeniul relatiilor internationale dintr-o alta perspectiva decat cea continentala, clasica, manifestand in acelasi timp neincredere fata de aceasta din urma si respingand conceptul de drepturi istorice. America se opunea acelor Directorate ale puterii care permiteau statelor mari sa-si impuna vointa in fata celor mici, considerand ca universalizarea democratiei de tip american va aduce pacea pe toate continentele, aceasta fiind de altfel misiunea Americii, de a se pune in slujba umanitatii.
²echilibrului de putere² in care vedea cauza principala a razboiului si sa-l inlocuiasca apoi cu o Europa a nationalitatilor, in care frontierele sa fie trasate conform vointei populatiilor iar statele sa fie egale in drepturi. Termenii in care acesta gandea erau universalisti si nu aveau adesea nici o legatura cu entitatea Europeana, care pentru el nu avea decat un sens pur geografic. In contrast cu Wilson, omul politic francez Georges Clemenceau era adeptul unei ²Europe a dreptului,² iar englezul Lloyd George era pe deplin atasat de conceptul de echilibru european.
²conceptiei atomiste² asupra Europei opusa celei organice pe care o includeau planurile de uniune, situatii urmate si de moartea initiatorului.
incheierea, la 20 aprilie 1921, a Conventiei, Statutului si Protocolului asupra regimului cailor navigabile de interes international, documente care stabilesc un cadru juridic unitar privind utilizarea cailor navigabile considerate a fi de interes international si conform caruia statele contractante sunt obligate ca in portiunile de cai navigabile de sub suveranitatea lor sa acorde regim de egalitate deplina navelor, bunurilor si cetatenilor celorlalte state contractante, precum si facilitati fiscale sau vamale, diferendele fiind de competenta Curtii Permanente de Justitie Internationala adoptarea, la 16 septembrie 1928, a Conventiei referitoare la sclavie, statele semnatare angajandu-se in vederea inlaturarii oricarei forme de exploatare umana adoptarea, ala 16 septembrie 1928, a Actului general pentru rezolvarea pasnica a diferendelor internationale, stabilind modul de functionare a concilierii, arbitrajului si justitiei internationale ca mijloace de reglementare pasnica a diferendelor internationale. Diferendele cu caracter juridic erau supuse Curtii Permanente de Justitie Internationala, celelalte concilierii, iar in cazul in care nu puteau fi rezolvate astfel se recurgea la procedura arbitrajului.
²
|
