Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ANTROPOLOGIA

istorie







A R G U M E N T





"Omul . prin activitatea-i de dominare a lumii, risca sa se īnstraineze de ea; el trebuie, īn fiecare clipa - si aceasta e functia artistului - ca prin operele leneviei sale, sa realizeze reconcilierea ."

FRANCISC PONGE, Le murmure, Table ronde nr. 43



A adulmeca urmele Traditiei primordiale, avānd ca principal simt lectura hermeneutica, presupune, īn egala masura un risc asumat si un pelerinaj initiatic. Un astfel de demers sperie si incita deopotriva. Ajuns īn acel punct al constiintei de neacceptare a condit 636j92g iei de a nu fi Dumnezeu īnsusi, omul īncearca, prin cuget, a se īntoarce la originile sale. Mirarea sa se dezlantuie, din acest moment, asupra semnelor manifeste ale lumii, "pietre ale memoriei, gānduri minerale, īn care ochiul asculta un freamat fara vārsta." Presimtirea matricei originale, arhetipale, reclama mitul, simbolul. "Omul nu mai traieste īntr-un univers pur fizic, el traieste īntr-un univers simbolic. Limbajul, mitul, arta si religia sunt parti ale acestui univers." Īntr-un univers simbolic, arhetipul devine un limbaj universal.

Simbolul cuprinde "miracula rei unius"("minunea lucrului unic"), concentreaza o serie infinita de metafore revelatorii sau de asociatii de sens; evolutia istorica, ontogeneza īl impune si cuprinde "camuflarile succesive ale unei obsesii originare si de neīnlaturat din preocuparile omului." Simbolurile veritabile, īnsailate (crosetate) pe atitudini sau gānduri arhetipale, desi se metamorfozeaza, primesc noi planuri referentiale, nu-si pierd sensul initial. Chiar si atunci cānd un simbol pare sa aiba sensuri total diferite de la o epoca la alta, de un curent cultural la altul, de la o zona geografica la alta, īntr-un plan secund, pastreaza semnificatia originara. Importanta este trezirea intuitiei, pentru ca ea sa stearga colbul de pe batrānele cronici, caci oricāt de banale, arhicunoscute si accesibile tuturor, simbolurile īsi dezvaluie sensurile īn functie de cultura fiecarui om, de capacitatea de receptare a fiecaruia a "murmurului pelagic al sfintelor creatii de īnceput."

Semnul īnseamna atāt continut, cāt si coaja, īnvelis tangibil. "Simbolul autentic pastreaza un echilibru optim īntre continut si expresie, īntre spirit si materie, īntre intelectual si afectiv." Puterea sa de rezonanta īn sufletul oamenilor īsi are chintesenta īn aceasta optimizare a echilibrului dintre suflul cosmic, atemporal si materia palpabila. "Cultura umana a debutat prin simbol si mit: Prin simboluri mostenite din epoci ancestrale omenirea si-a pastrat unitatea si continuitatea ei spirituala." Complementaritatea simbol-mit instituie o lume a imaginarului, adesea infinit mai bogata si mai frumoasa decāt lumea contingentei imediate, impura de sacralitate si dominata de accente exasperant de perisabile.

Confruntati cu multitudinea si omniprezenta semnelor pur conventionale si arbitrare, acceptate din ratiuni practice si distinctive contemporaneitatii, "mitul are pentru noi autoritatea unui fapt natural, iar cānd e vorba de mitologie, toti ne simtim, mai mult sau mai putin, la noi acasa, fara a fi siliti sa optam īntre istorii fascinante sau miraculoase si moduri de gāndire care nu ne sunt neaparat proprii." Simbolul contamineaza si readuce omul vaduvit de conditia sa primordiala īn "illo tempore", caci, mistuit de anamnesis si ridicat īn metanoia, dupa razvratirea īmpotriva natiunii, resimte subtilitatea chemarii spre Integrare, spre Īndumnezeire.

Simbolismul, ca limbaj la īndemāna tuturor membrilor unei colectivitati si inaccesibil strainilor, īnseamna complicitatea la taina initiala. Vehicul al memoriei colective, simbolul exercita o puternica actiune modelatoare asupra individului si societatii-ca extensie a sa īn plan axiologic sau comportamental. Aceasta functie este proprie acelor simboluri universale si stravechi pe care C. G. Jung le-a impus secolului XX, sub denumirea generica de arhetipuri. Instituirea arhetipurilor ca lume fascinanta, complexa a formelor simbolice, incumba motivatii de ordin ontologic, psihologic si cultural-istoric.

Cultura, īn sensul sau aristocratic, tinde sa vehiculeze simbolul mustind de continut si gravid - cum s-ar exprima marele dezamagit Cioran, - de sugestibilitate. Analizele de tip semiotic, hermeneutic si antropocultural releva scopul subsidiar al manifestarilor culturale: "a ajunge la semnificatiile stravechi ale realitatilor etnoculturale, denumite prin cuvānt" sau pastrate īn forme materiale. Cultura se neaga daca nu se ridica la nivel supraindividual, daca nu se constituie ca "antidot īmpotriva mortii individuale" si nu ajuta la "recuperarea starii initiale, prin regenerarea timpului si a lumii, prin initiere, prin imitarea gesturilor sau situatiilor de dinainte de instalarea istoriei." "Operele individule sunt toate mituri potentiale, dar adaptarea lor la modul colectiv este cea care le actualizeaza, eventual, mitismul." (Levi Strauss)



Viitorul nu īnseamna nimic fara prezent si trecut. Asaltul stiintei secatuieste imaginarul de continuturile sale esentiale. Poezia lumii pare sa sucombe. Omul modern se altereaza prin desacralizare. Drumul impus se dezvaluie ireversibil ."totusi, exista iesire, pentru ca pretutindeni sunt semne; descifrarea lor creeaza alternative si omul trebuie sa aleaga."












CAPITOLUL I


ANTROPOLOGIA





Francisc Ponge - Le murmure, "Table ronde" nr.43, citat de Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers enciclopedic, Bucuresti,1998, p.427

Marcel Detienne - Inventarea mitologiei, Editura Symposion(seria Lux Perpetua), Bucuresti, 1998, p.170

Ernst Cassirer - Eseu despre om. O introducere īn filosofia culturii umane, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p.43

Doina Rusti - Dictionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, Bucuresti, 1997, postfata, p.153

Mihai Beniuc - Antologie lirica, Editura Albatros, Bucuresti 1991

Ivan Evseev - Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timisoara, 1994, Cuvānt īnainte, p.7

Ivan Evseev - Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timisoara, 1994, Cuvānt īnainte, p.8

Marcel Detienne - Inventarea mitologiei, Editura Symposion(seria Lux Perpetua), Bucuresti, 1998, p.171

Ivan Evseev - Dictionar de magie, demonologie si mitologie romāneasca, Editura Amarcord, Timisoara, 1997, Inroducere, p.6

Ivan Evseev - Dictionar de magie, demonologie si mitologie romāneasca, Editura Amarcord, Timisoara, 1997, Inroducere, p.6

Doina Rusti - Dictionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, Bucuresti, 1997, postfata, p.155

Levi-Strauss - Citat de Marcel Detienne-Idem, p.143

Doina Rusti - Dictionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, Bucuresti, 1997, postfata, p.157










Document Info


Accesari: 1575
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )