Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























MERSUL REVOLUTIEI IN PROVINCIILE ROMANESTI. (MAI-SEPTEMBRIE 1848).

istorie




MERSUL REVOLUŢIEI ÎN PROVINCIILE ROMÂNEsTI. (MAI-SEPTEMBRIE 1848).




PROGRAMUL DE LA CERNĂUŢI.

EVENIMENTELE DIN TRANSILVANIA SI ACTIVITATEA GUVERNULUI DIN
ŢARA ROMÂNEASCĂ (IUNIE-SEPTEMBRIE 1848).

Programul de la Cernauti. în Ţara Româneasca, politica domnitorului eorghe Bibescu nu a putut preîntâmpina izbucnirea revolutiei. în aprilie 1848, nitetul Revolutionar, compus din St. Golescu, Ion Heliade Radulescu, Christian 16216h723q '/, a inclus si pe fratii Ion si Dimitrie Bratianu. Aceasta a semnificat întarirea pului revolutionarilor români si constituirea unui nucleu de conducere al olutiei. Revolutia din Ţara Româneasca era vazuta ca o urmare fireasca a jnimentelor din toate celelalte provincii. Nicolae Balcescu, Alexandru C. Go-cusi C. A. Rosettim avut rolul principal în organizarea actiunii revolutionare.

A fost elaborat un program revolutionar în care se insista asupra respon-Dilitatii ministeriale, libertatii de exprimare, alegerii unui domn responsabil, ntru secularizarea averilor Bisericii, eliberarea si împroprietarirea taranilor prin spagubire. Programul era expresia compromisului între fortele si curentele /olutionare. El nu a vizat, din considerente de tactica si de strategie politica, în )d deschis, problema raporturilor cu Poarta otomana (desi articolul 1 din oclamatia de la Islaz se pronunta pentru un statut deosebit al raporturilor cu periul Otoman), unitatea si independenta nationala, mai ales ca Poarta si isia numisera comisari cu misiuni de informare în Ţarile Române, iar în isarabia erau semnalate concentrari de forte militare tariste.

si în celelaltare provincii românesti aflate sub opresiunea straina au avut ; mari adunari plebiscitare. La 20 mai 1848, la Cernauti, în prezenta unor prezentanti de frunte ai clerului, boierimii, si fruntasilor taranimii, dupa îzbateri sustinute, au fost adoptate 12 dorinte, între care, la loc de frunte, se Iau separarea Bucovinei de Galitia, conservarea nationalitatii române si earea de scoli nationale, autonomia provinciala, defiintarea clacii si a dijmei, îsfacerea de Mitropolia Ortodoxa de la Karlowitz si alegerea episcopului de atre un Congres bisericesc alcatuit din clerici si mireni. La 15/27 iunie 1848, la jgoj, în Banat, sub presedintia lui Eftimie Murgu, o Adunare de 12 000 de ameni a decretat, între altele, respectarea nationalitatii românesti, oficializarea nbii române, înarmarea poporului "dupa putinta în rastimp de 6 zile cu sfensive, iar dupa ce se va arma de catre stat, atunci sa paseasca ofensive".

Evenimentele din. Transilvania si activitatea guvernului Jtn Ta ' omâneasca (iunie-septembrie 1848). In Ţara Româneasca, revolutia trebuia a izbucneasca în mai multe centre deodata pentru a nu permite domnitorului

Gheorghe Bibescu sa actioneze pentru înabusirea ei. Revolutia s-a declansat însa, datorita masurilor autoritatilor, mai întâi în Oltenia, la Islaz, la 9/21 iunie, si apoi în Bucuresti, la 11/23 iunie 1848. La Islaz s-a format primul guvern revolutionar, din care faceau parte Ion Heliade Radulescu, stefan Golescu, Radu sapca, Christian Teii, Nicolae Plesoianu. Tot aici s-a dat ci­tire unei Proclamatii ce cuprindea pro­gramul aprobat ulterior, sub presiunea maselor, la 11/23 iunie, de catre Gheorghe Bibescu. în zilele urmatoare, consulul general al Rusiei a protestat fata de acest act si a parasit Capitala. Aceasta l-a determinat pe Gheorghe Bibescu sa abdice si sa plece grabit din tara. S-a constituit, astfel, un nou guvern provizoriu în care intrau Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Ma-gheru, Alexandru G. Golescu, C. A. Rosetti, Nicolae Balcescu. si altii.

Nicolae Balcescu


Eliberarea detinutilor politici, la 11 iunie 1848, la Bucuresti, de catre un grup de revolutionari




a usura obtinerea recunoasterii noului guvern de catre Rusia au fost

în guvern colonelul Ion Odobescu si Mitropolitul Neofit, cunoscute ele-

conservatoare. La 15/27 iunie, pe Câmpia de la Filaret masele populare

ius juramântul prin care îsi exprimau adeziunea la programul revolutiei.

Suvernul revolutionar din Ţara Româneasca a încercat sa aplice unele

Ieri ale Proclamatiei de la Islaz. S-au remarcat în aceasta activitate febrila

e Balcescu si Alexandru G. Golescu. Astfel, au fost abolite rangurile

sti, s-au adoptat steagul tricolor si lozinca "Dreptate si fratie", au fost

iti detinutii politici, a fost organizat corpul comisarilor de propaganda, s-a

la organizarea fortelor armate.

Buvernul provizoriu a dus însa o politica prudenta si, deseori, lipsita de re, încât fortele contrarevolutionare, reprezentate de coloneii I. Odobescu omon si de catre Mitropolitul Neofit, au organizat, la 19 si respectiv la ie, actiuni menite sa restaureze vechiul guvern. Ele au fost dejucate însa târârea maselor populare. în ceea ce priveste problema agrara, Nicolae seu s-a pronuntat, hotarât, pentru rezolvarea ei prin împroprietarirea or. La 21 iulie' 1848 a fost constituita Comisia Proprietatii. Comisia etatii, al carei vicepresedinte era Ion lonescu de la Brad, si-a deschis le la 9/21 august 1848. Ea a tinut opt sedinte de lucru, fiind formata din entanti ai taranilor clacasi si ai marilor proprietari agricoli desemnati în rile judetene. Discutiile, care au capatat un caracter steril, au privit etele de pamânt ce trebuiau acordate si despagubirile pentru marii stari agricoli. Comisia Proprietatii a fost desfiintata la 31 august, fara a a problema pentru care fusese creata.

Suvernul revolutionar din Ţara Româneasca a actionat, în acelasi timp, i recunoasterea sa de catre puterile europene. Pentru aceasta au ?urat o bogata activitate diplomatica Ion Ghica la Constantinopol, ndru G. Golescu la Paris, Dimitrie Bratianu la Pesta, Ion Maiorescu la furt. Desi ascuns, din considerente tactice, obiectivul unitatii nationale a iereu prezent în toate actiunile revolutionare. La 12 iunie 1848, în gazeta "ui român" dm Bucuresti, aparea manifestul intitulat "Catre fratii nostri din >va", în care era subliniata ideea deplinei unitati nationale. Peste numai o nana, August Treboniu Laurian îi propunea lui Nicolae Balcescu izarea, la Bucuresti, a unui Congres al tuturor românilor. Activitatea diplomatica desfasurata de revolutionarii români în capitalele ene urmarea sa evite o interventie militara, a Rusiei si a Imperiului an, care se profila. La 31 iulie 1848, printr-o nota diplomatica. Rusia a imnat violent revolutia româna si a acuzat pe români ca doresc sa se ■ca într-un singur stat. Succesiunea evenimentelor din Transilvania si Ţara neasca a însufletit, din nou, miscarea româneasca din Moldova. In august 1848 a fost redactat, de catre Mihail Kogalniceanp, la Cernauti, amul, atât de semnificativ intitulat, "Dorinte/e partidei nationale în Moldova" derile sale au fost dezvoltate, ulterior, în "Proiectul de constitutie pentru wa". Erau cuprinse, aici, elemente de baza ale viitorului stat român modern etatea întrunirilor si a cuvântului, a persoanei, egalitatea în fata legit, nsabilitatea ministeriala, desfiintarea privilegiilor. Demn de remarcat este irea Moldovei cu Ţara Româneasca era considerata "cheta boltii fara de i-ar prabusi întreg edificiul national".

Fruntasi ai revolutiei române de la 1848, din Ţara Româneasca

în Transilvania, în vara anului 1848, conflictele social-politice s-au acutizat. pentru a învrajbi revolutia româna si cea maghiara împaratul de la Viena a sanctionat anexarea Transilvaniei la Ungaria. Era încalcata, înca o data, vointa nationala a românilor. în acelasi timp, autoritatile maghiare din Transilvania erau




Arderea Regulamentului Organic si a Arhondologiei

de trupele imperiale. La 21 mai/2 iunie 1848 a avut loc masacru/ de la unde au fost împuscati 12 tarani români, ceea ce a provocat o puternica a populatiei românesti.

Ţara Româneasca, sub presiunea Rusiei, Imperiul Otoman a intervenit i militare pentru a restabili regimul Regulamentului Organic. La 31 uhe n Corp expeditionar otoman conclus de Suieiman Pasa a trecut Dunarea giu. Dupa numeroase tratative, în ciuda protestului populatiei românesti ui provizoriu a fost înlocuit de o Locotenenta domneascaformata din Ion 3 Radulescu, Christian 16216h723q Teii si Nicoiae Goiescu. Programul revolutionar a unele modificari si a fost supus aprobarii Portii. S-au reluat contactele oua conducere si consulii puterilor straine, iar o delegatie în frunte cu

Goiescu si Nicoiae Baicescu a fost trimisa la Constantinopol pentru a recunoasterea oficiala din partea Portii. Ea nu a fost recunoscuta însa de ultan.

tusia a considerat atitudinea lui Suieiman Pasa mult prea moderata si a ilocuirea sa grabnica. A fost numit un nou comisar, în persoana lui Fuad ce avea ordinul sa patrunda cu armata în Bucuresti, pentru a restabili i. Pentru a-si exprima nemultumirea fata de interventia militara a Jlui Otoman, la 6/18 septembrie 1848, în cadrul unei mari Adunari, au fost la Bucuresti, copii ale Regulamentului Organic si ale Arhondologiei :a rangurilor boieresti). A fost spânzurata, de asemenea, o caricatura a arului rus, generalul Duhamel, si darâmat monumentul care-l reprezenta vel Kiseleff. La 13/25 septembrie, în conditiile în care trupele otomane

patrundeau în Bucuresti, iar cele tariste înaintau dinspre Focsani, mai multe mii de tarani si locuitori ai orasului au format un veritabil zid viu pentru a opri interventia straina. Pe Dealul Spirita avut loc o ciocnire între soldatii otomani si o unitate de pompieri români'condusa de PavelZaganescu. Bucurestiul a fost însa ocupat de catre fortele otomane si peste 200 de fruntasi erau arestati, Fuad Pasa si generalul Duhamel anuntând reintroducerea sistemului regulamentar.

Tulburarile si agitatiile taranesti au continuat, în timp ce în Oltenia se preconiza o ultima rezistenta a fortelor revolutionare. O armata populara, cifrata la 30 000 de soldati, a fost adunata la Râureni, sub comanda generalului Gheorghe Magheru, pentru a lupta împotriva ocupantilor straini. în noile conditii politice, ea a fost însa dizolvata.

Articolul "Traiasca România libera", din 13 iunie 1848

"Frati români din toate clasele, lata aurora libertatii, iata ziua fericita, ziua de mult dorita, ziua asteptata cu atâta înfocare, ziua în care v-ati aratat vrednici de stramosii vostri, vrednici de numele de român. Da, România iubita, care de atâtea veacuri gemea subt robie, a rupt lanturile rusinoase si a aratat lumii întregi ca în vinele copiilor ei curge înca sânge de roman. Bucurati-va frati, nici o picatura de sânge n-a curs si am dobândit cerescul dar al libertatii, curat si nepatat ca un sfânt dar dumnezeiesc. Traiasca România.

Acum, frati români, cu aceeasi întelepciune, cu acelasi patriotism care ati aratat ieri la 11 iunie, trebuie sa ne purtam si de acum înainte; nu e destul ca am dobândit libertatea, trebuie sa ne aratam si vrednici de dânsa, trebuie sa stim a pastra cerescul dar. Ceea ce dar trebuie facut mai nainte este organizatia unei guardii nationale spre pastrarea linistii si bunei orânduieli. Tot românul îsi va varsa cu bucurie cea mai dupa urma picatura de sânge pentru patria sa si nici o putere omeneasca nu ne va putea rapi cerescul dar ce am dobândit..."

TEMĂ:

1. Care au fost principalele masuri adoptate de guvernul revolutionar muntean în 1848? 2 Prezentati activitatea Comisiei Proprietatii. 3. Ce reprezinta ziua de 13 septembrie 1848?











Document Info


Accesari: 1985
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )