Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Mihai Viteazul-Unirea de la 1600

istorie











Unirea de la 1600


Mihai Viteazul deschide în istoria poporului român o noua epoca, care se va desfasura sub semnul marii lui înfaptuiri politice: Unirea Ţarilor Române. Puternica personalitate a marelui domn si faptele sale, de rasunet european, au dat un nou curs politic istoriei Ţarilor Române.

Ridicându-se împotriva regimului dominatiei otomane si biruind în raporturile cu Poarta, el a dovedit resursele puterii pe care Ţara Româneasca le avea. Sporind prestigiul acesteia prin Unirea Ţarilor Române, Mihai Viteazul a pus sub semnul întrebarii, deopotriva, stapânirea otomana si tendintele de dominatie ale Imperiului Habsburgic si Poloniei. Dar domnia lui Mihai Viteazul, si mai cu seama stapânirea lui în Transilvania, a fost pentru nobilimea de aici un prim semn al prabusirii dominatiei ei în viitor. Unirea din timpul lui Mihai Viteazul a devenit un simbol în epoca emanciparii nationale pentru unirea într-o singura tara.

Ca urmare a razboaielor purtate în Asia, cu persii si, în Europa, cu puterile crestine, cerintele Imperiului Otoman fata de Ţarile Române au sporit. Amestecul în treburile interne, abuzurile de tot felul si stirbirea autonomiei interne vadeau intentia de a le transforma în pasalâcuri. Tributul Ţarii Românesti ajunsese la suma de 155 000 galbeni. Singura solutie de a iesi din acest impas era o angajare de puterile crestine în lupta antiotomana.

În aceste împrejurari politice, o parte a boierimii pregatea înscaunarea lui Mihai Viteazul (1593-1601) pe tronul Ţarii Românesti. Înainte de a fi domn, a câstigat o vasta experienta strabatând lumea Rasaritului. A parcurs toate treptele dregatoriilor, ajungând ban al Craiovei. Cu asentimentul sultanului, sprijinit de boieri, de puternica familie a Buzestilor, de Cantacuzinii de la Constantinipol, în 1593 ocupa tronul. El a avut si sprijinul principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory.

Confruntat    de la începutul domniei cu opresiunea si exploatarea otomana, Mihai adera, din proprie initiativa, la Liga crestina. Anterior, din îndemnul lui Rudolf al II-lea, împaratul Austriei, Sigismund Báthory, urmat de Aron Voda s-au alaturat si ei Ligii. În aceste împrejurari, declansarea rascoalei antiotomane are loc la 13 noiembrie 1594. Mihai a adunat pe creditorii levantini la vistierie si I-a ucis, lichidând si o unitate otomana, cantonata în Capitala. În continuare, ataca cetatile de la Dunare: Giurgiu, Braila, Nicopole etc. Între timp, la Putinei si Stanesti (Ilfov), Mihai învinge o oaste tatareasca ce venea din Ungaria, iar la serpatesti (Ilfov), o armata otomana. Cu exceptia Giurgiului, unde otomanii rezistasera, toate celelalte cetati din stânga Dunarii sunt cucerite de ostile muntene si moldovene.

Încurajate de victoriile lui Mihai, popoarele asuprite din sudul Dunarii amenintau cu o rascoala generala. Pentru a o preîntâmpina si, mai cu seama, pentru a reduce Ţarile Române sub ascultare, otomanii pregatesc o ofensiva împotriva Ţarii Românesti. În aceasta grava situatie, Mihai trimite o solie la Sigismund Báthory pentru strângerea aliantei. Depasind instructiunile domnului, delegatia de boieri si clerici a încheiat, la Alba-Iulia, la 20 mai 1595, un tratat cu conditii nefavorabile, recunoscându-l pe Sigismund drept suzeran.

Domnul Ţarii Românesti, conform tratatului, era socotit loctiitor a principelui. Conducerea tarii era încredintata unui numar de 12 boieri munteni, care urmau sa faca parte din Dieta Transilvaniei. Pus în fata acestei situatii si datorita apropiatei confruntari cu otomanii, Mihai Viteazul a fost nevoit sa accepte conditiile impuse de Sigismund marii boierimi, dornica si ea sa limiteze si ea puterea domneasca si sa si-o largeasca pe a ei. S-au prevazut cu acest prilej, si restabilirea vechilor hotare ale tarii si ajutor militar împotriva otomanilor, precum si subordonarea bisericilor ortodoxe din Transilvania Mitropoliei din Ţara Româneasca.

Sigismund, intervenind apoi în Moldova, l-a înlocuit pe Aron Voda cu stefan Razvan. La 3 iunie, la Alba-Iulia, el a încheiat si cu acesta un tratat, asemanator celui din 20 mai. Astfel, principele Transilvaniei a devenit suzeranul celor doua tari Românesti.

Sprijinit de unii boieri munteni în frunte cu Buzesti, Mihai si-a organizat o armata proprie, de mercenari, formata din poloni, secui, cazaci, sârbi etc. Alaturi de acesta, el si-a format unitati de calarasi, "rosii", unitati de "darabanti" si voluntari din sudul Dunarii.

Pentru cucerirea liniei Dunarii, intrata sub stapânirea lui Mihai din primele luni ale anului 1595, oastea otomana se pregatea de lupta. Dusmanul a încercat sa treaca fluviul. Primele tentative au esuat. Mai multe unitati de munteni, moldoveni si cazaci au facut incursiuni pe malul Dunarii, pustiind Nicopole si 24424b15y Bagdadul. Insuccesele l-au determinat pe sultan sa încredinteze comanda trupelor batrânului vizir Sinan-Pasa, care, între 14 si 17 august 1595, a trecut Dunarea la Giurgiu. Pregatind lovitura decisiva, Mihai, cu 15 000 de oameni, ajutat si de o oaste din Transilvania, condusa de Albert Kiraly, a ales locul favorabil de lupta la Calugareni, pe apa Neajlovului. Folosind cu pricepere terenul (râul, mlastina, zona paduroasa), la 23 august 1595 Mihai a repurtat, si datorita exemplului personal, o mare victorie.

Armata otomana retrasa spre Giurgiu se reorganizeaza. Domnul, pentru a evita o noua lupta, se îndreapta spre munti, asteptând ajutor de la Sigismund Báthory. Între timp, Sinan-Pasa a ocupat orasul la Bucuresti, începând organizarea tarii în pasalâc. Încercarea de organizare a pasalâcului a provocat o categorica opozitie a tuturor fortelor sociale si mai cu seama a maselor taranesti.

În luna septembrie, 20 000 de ostasi trimisi de Sigismund, împreuna cu un contingent de artileristi toscani, se unesc cu oastea refacuta a lui Mihai. Ei elibereaza Târgovistea si-I urmaresc pe otomani. Contraofensiva le-a fost usurata de loviturile date de masele populare cotropitorilor otomani. Ajunsa la Giurgiu, o mare parte din oastea otomana si-a gasit moartea în Dunare. Aici, trupele unite ale Ţarii Românesti, Transilvaniei si Moldovei au zdrobit trupele otomane, care încercau sa treaca Dunarea pe un pod de vase, au ocupat, Giurgiu obtinând o stralucita victorie. Aceasta izbânda a însemnat asigurarea independentei Ţarii Românesti. Victoria a dovedit ca unirea eforturilor Ţarilor Române este cheia succesului militar si temeiul pastrarii neatârnarii.

În perioada care urmeaza, în relatiile cu Poarta, Mihai alterneaza negocierile cu politica de confruntare armata. Actiunile lui sunt tot mai îndraznete si încununate de succes. În acesti ani reapare însa si opozitia boiereasca, nemultumita de domnia lui autoritara. Uneltirile de la Istanbul pentru a aduce un nou domn, comploturile boieresti, navalirile tatarilor, intentiile polonilor de a pune în scaun pe Simion Movila, fratele domnului moldovean, precum si confruntarile dintre imperiali si otomani în Ungaria îl fac pe Mihai sa-si dea seama ca singura solutie posibila este pacea cu otomanii, în conditiile recunoasterii domniei si independentei tarii. Mihai încheie pacea cu otomanii în 1597, nu înainte de a fi întarit alianta cu Transilvania. Pacea cu Imperiul Otoman a fost determinata de politica nedecisa a Imperiului Habsburgic, de înscaunarea lui Ieremia Movila în moldova de catre Polonia si de renuntarea lui Sigismund la tron în favoarea austriecilor. În aceste împrejurari, pentru Ţara Româneasca se prefigura o situatie dificila.

Convins ca pacea cu Imperiul Otoman însemna de fapt un armistitiu, duce tratative cu Imperiul Habsburgic si semneaza un tratat, în 1598. Aceasta a anulat pretentiile de suzeranitate ale principelui Transilvaniei asupra Ţarii Românesti. Mihai s-a dovedit cu acest prilej un mare si iscusit diplomat, stiind sa deschida noi posibilitati de afirmare a tarii si planurilor sale de viitor. Introducerea în tratatul cu imperialii a clauzei domniei ereditare în familia domnului si a independentei tarii marturiseste gândurile politice ale marelui voievod.

Mihai a desfiintat, în conditii externe nu întotdeauna favorabile si sub presiunea boierimii, dreptul de libera stramutare a taranilor, legându-I de glie (1595-1596). Documentele afirma ca taranul "care pe undeva va fi acolo sa fie rumân vesnic, unde se va afla". Au fost transformati în serbi si unii tarani liberi si oraseni, retrasi în fata pericolului otoman în timpul razboiului si asezati pe pamânturile boieresti. Prin acest act, Mihai a servit interesele boierimii. A urmarit în acelasi timp, întarirea puterii centrale, asigurarea de venituri boierimii si domniei în vederea sustinerii politicii de independenta.

Situatia politica a tarii parea pentru un moment partial consolidata. Nu dupa mult timp însa, politica oscilanta si nehotarâta a lui Sigismund, revenit la tron pentru scurta vreme, aduce pe tronul Transilvaniei pe cardinalul Andrei Báthory, sprijinitor al politicii poloneze. Aceasta a însemnat renuntarea la politica de independenta fata de otomani. În aceeasi vreme, apropierea de Polonia deschidea calea lui Simion Movila spre tronul Ţarii Românesti. Momentul impunea o solutie imediata, hotarâta, fiindca dominatia poloneza în Ţarile Române ar fi dus la anularea rezultatelor politice obtinute de Mihai Viteazul. Era amenintata independenta Ţarii Românesti si, de asemenea, sistemul politic întemeiat pe alianta Ţarilor Române. Cu atât mai mult, cu cât Andrei Báthory a adoptat o politica hotarât dusmanoasa fata de Mihai, cerându-i recunoasterea suzeranitatii, apoi parasirea tarii.

Constient de destramarea coalitiei antiotomane, Mihai si-a dat seama ca, în aceste împrejurari politice primejdioase, numai unirea Ţarilor Române sub o singura cârmuire mai putea salva independenta obtinuta cu atâtea sacrificii.

MIHAI VITEAZUL
(1593-1601)

Mare Ban al Craiovei
"domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si a toata tara Moldovei"
realizatorul primei uniri a celor trei tari romane (1600-1601)

"...se zice ca Romanul (Mihai Viteazul - n.n.) este foarte tare si ca planurile lui cresc potrivit cu izbanzile"
Henric al IV-lea, rege al Frantei (1593-1616)

"... un barbat vestit si ales prin nastere, cat si prin statura lui mandra. De asemenea era vrednic de lauda cea mai mare prin virtutile cele mai alese, prin marea sa evlavie catre Dumnezeu, prin iubirea de tara, prin bunavointa fata de cei deopotriva cu el, in sfarsit fata de toti, prin dreptate, adevar, statornicie, marinimie si deprinderea altor virtuti de acest fel. Pe langa acestea, era drag tuturor celor buni pentru darurile inalte ale sufletului lui nobil cu adevarat, pornit chiar prin fire sa savarseasca ispravi grele, ca si prin cuvantul sau, care, de cate ori era nevoie si chiar fara pregatire dinainte, ii iesea din gura bland si intelept."
Baltazar Walter Silezianul, "Scurta si adevarata descriere a faptelor savarsite de Io Mihai, Domnul Tarii Romanesti", aparuta la Gorlitz, 1599

"Este un lucru demn de cea mai mare consideratie si de glorie eterna, intrucat ceea ce nu au putut realiza atat de multi imparati, regi si principi a izbutit un Mihai, cel mai neinsemnat si mai sarac dintre duci, anume sa invinga ostile marelui Sultan."
Edward Barton, agent englez la Istanbul, 7 noiembrie 1595

"Nu pot sa nu va comunic ca din zi in zi creste teama atat in pieptul cat si in sufletul fiecaruia din cauza marii valori pe care o demonstreaza in aceste parti ale Europei acest nou Alexandru (cel Mare), caruia ii spune Mihai Voievodu."
Misionarul franciscan la Constantinopol Eustachio Fantena, 17 octombrie 1958.

CRONOLOGIE


S-a nascut Mihai Viteazul, fiu al lui Patrascu cel Bun (domnitor al Tarii Romanesti intre anii 1554-1557).
Dupa unii istorici, s-a nascut in 1557.
1588
Ocupa in ierarhia administrativ-politica a tarii dregatoria de Ban Mic sau Banisor de Mehedinti.
1588 (sfarsitul anului)
Ocupa dregatoria de Mare Stolnic in domnia lui Mihnea Turcitul
1591
Mare Postelnic in domnia lui Stefan Surdul
1591
Zideste manastirea "Mihai Voda" din Bucuresti
1592
Ocupa dregatoria de Mare Aga, si chiar Ispravnic, in locul unchiului sau Iane, care locuia la Istambul
1593
Mare Ban al Craiovei in timpul domniei lui Alexandru cel Rau
1593 (septembrie)
Este numit Domn al Tarii Romanesti de catre Poarta Otomana. Intrarea in Bucuresti si ocuparea tronului au avut loc pe 11 octombrie.
1594
Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", ce reprezenta alianta puterilor crestine impotriva turcilor. A incheiat si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, si cu Aron Voda (Tiranul), domnul Moldovei.
1594 (toamna) - 1595 (primavara)
Campania militara impotriva turcilor.
1594 (3 noiembrie)
Incepe actiunea de lichidare a creditorilor straini si a detasamentelor turcesti care-l supravegheau pe domn.
Concomitent a inceput aceeasi actiune la Iasi, condusa de Aron Voda.
1594 (noiembrie - decembrie)
Restabilirea hotarului Tarii Romanesti pe Dunare. Ostile Tarii Romanesti au atacat Giurgiu, au distrus Cetatea de Floci, Harsova si Silistra.
1595 (ianuarie)
1 ianuarie - Au fost eliberate cetatile Harsova si Braila.
8 ianuarie - Au fost atacate localitatile de la sud de Dunare: Silistra, Macin, Sistov, Nicopole, Rahova.
10 ianuarie - Au fost infrante ostile otomane care asediasera Cetatea de Floci.
14-16 ianuarie - Luptele cu tatarii, care sunt infranti la Putinei si Stanesti. La Serpatesti sunt infrante ostile unite otomane si tataresti. Mihai Viteazul a trecut Dunarea, infrangand la Rusciuk ostirea pasalelor Hasan si Mustafa, care primisera ordin sa-l inscauneze pe tronul Tarii Romanesti pe Bogdan, fiul lui Iancu Voda.
1595 (ianuarie - martie)
Ostile Tarii Romanesti au atacat Silistra, Harsova, infrangand si garnizoana otomana condusa de Cara Caves din Cetatea Brailei. Au fost atacate cetatile Cervena, Turtucaia si Nicopole pentru a-i impiedica pe turci sa-l alunge pe Aron Tiranul de pe tronul Moldovei.
1595 (10/20 mai, Alba Iulia)
Reprezentantii lui Mihai Viteazul (boieri si prelati) si cei ai lui Sigismund Bathory incheie un tratat de alianta prin care Tara Romaneasca devine vasala Transilvaniei, iar Mihai Viteazul o va conduce in calitate de Locotenent Domnesc. Inclusiv principele Transilvaniei fagaduieste ajutor militar impotriva turcilor.
1595 (13/23 august)
Batalia de la Calugareni pe apa Neajlovului unde ostirea otomana, condusa de Sinan Pasa, a fost infranta si zdrobita de ostirea Romana.
1595 (6 octombrie)
Mihai Viteazul, cu ajutorul primit din partea lui Sigismund Bathory, al arhiducelui Maximilian, al domnului Moldovei, Stefan Razvan, si al marelui duce de Toscana, a silit ostirea otomana sa se retraga, eliberand Targovistea. La 12 octombrie a fost eliberat Bucurestiul, iar la 20 octombrie a fost eliberat Giurgiu. Hotarul Tarii Romanesti se stabileste pe Dunare, fiind eliberata si Braila.
1595
Polonii impun ca domn al Moldovei pe Ieremia Movila.
1596
Actiuni de lupta si armistitiu cu Imperiul Otoman. Oastea Tarii Romanesti a intreprins o serie de incursiuni in sudul Dunarii, ducand lupte cu turcii la Vidin, Plevna si Nicopole, la Turnu si la Babadag. A fost nimicita garnizoana turceasca din Cetatea Cladovei si recucerita Braila. Au fost infrante ostile tataresti ce au atacat Buzaul, Gheorghita si Bucurestiul.
1596 (9/19 decembrie)
Mihai Viteazul se intalneste cu Sigismund Bathory la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere hotarata impotriva turcilor. Sigismund Bathory oscileaza intre sprijinul acordat Tarii Romanesti si incheierea pacii cu turcii.
1595 - 1597
Mihai Viteazul a ridicat la Alba-Iulia, in afara zidurilor cetatii, o noua catedrala si resedinta mitropolitana.
1597 (ianuarie)
Sultanul otoman a trimis steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand independenta Tarii Romanesti.
1597 (12 februarie)
Solii lui Mihai Viteazul solicita imparatului Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa li se asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate.
1598 (30 mai / 9 iunie)
Tratatul de la Targoviste (Manastirea Dealu). Imparatul Rudolf al II-lea se angajeaza sa-i asigure lui Mihai Viteazul, lunar, plata a 5000 de soldati si la nevoie "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi, iar Mihai Viteazul sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si din partile Ungariei. Imperiul recunoaste domnia lui Mihai si a urmasilor sai asupra intregii tari.
1598 (2/12 iunie, Targoviste)
Incheierea Tratatului de Pace cu Gazi Ghirai, hanul tatarilor.
1598 (septembrie)
Reluarea ostilitatilor cu Imperiul Otoman. Oastea Tarii Romanesti, organizata si condusa de Mihai Viteazul, a purtat o serie de lupte cu turcii in sudul Dunarii la Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna. La 6 octombrie au continuat ostilitatile cu Imperiul Otoman, dupa infrangerea ostilor turcesti de la Oblucita (Isaccea).
1598 (16 octombrie)
Poarta otomana este nevoita sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul, recunoscandu-l ca domn al Tarii Romanesti si pe fiul sau Nicolae Patrascu mostenitor al tronului.
1598
Cu ocazia atacului turco-tatar asupra Oradei, Mihai Viteazu, fidel aliantelor, trimite un ajutor de 1500 de osteni comandati de aga Lecca.
1599 (29 martie)
Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.
1599 (16/26 iunie)
Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.
1599 (august)
Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.
1599 (toamna)
Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.
1599 (18/28 octombrie)
Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.
1599 (1 noiembrie)
Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.
1599
Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.
1599 (noiembrie)
Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.
1600 (1/11 februarie, Pilsen)
Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.
1600 (8-9 mai)
Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.
1600 (27 mai)
Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".
1600 (10 septembrie)
Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.
1600 (octombrie)
Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.
1600 (octombrie)
In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.
1600 (19-20 octombrie)
Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.
1601 (1 si 5 martie)
Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.
1601 (3 august)
Batalia de la Guraslau. Ostirea lu Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.
1601 (9/19 august)
Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.





Document Info


Accesari: 9329
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )