Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























NOILE DESCOPERIRI DIN OCEANIA SI CAUTAREA CONTINENTULUI SUDIC DE CATRE SPANIOLI

istorie




NOILE DESCOPERIRI DIN OCEANIA sI CĂUTAREA CONTINENTULUI SUDIC DE CĂTRE SPANIOLI

LEGĀZPI, CUCERIREA FILIPINELOR sI DRUMUL URMAT DE URDANET




Andres Urdaneta, care participase la expeditia lui Loaysa si f« ara sa vrea o calatorie īn jurul lumii, cu toate ca devenise calugar & ntrase īntr-o manastire din Mexic, continua sa se intereseze foarte m f le navigatie si īn special de problema calatoriilor prin oceanul Pacif "īnd Filip al II-lea s-a urcat pe tronul Spaniei si s-a pus problema ^ eririi insulelor Filipine, Urdaneta a participat activ (īncepīnd din 155q\ a pregatirea proiectului expeditiei militare īn oceanul Pacific si la echi .area ei. Expeditia a fost finantata de bascul Miguel Lopez de Legaznī ost pilot, care traia din 1545 īn Mexic si se 22222h76w īmbogatise acolo. El a echi-■at cinci corabii, a fost numit comandant al expeditiei si 1-a angajat pe [rdaneta ca pilot.

In noiembrie 1563, flotila a pornit spre Filipine pe drumul urmat de rillalobos. Una dintre corabii (cea mai mica si cu viteza mai redusa) a āmas īn urma, a fost aruncata de furtuna īn partea de vest a oceanului, eparte spre nord, si s-a īntors īn Mexic. In februarie 1564, celelalte atru corabii au aruncat ancora īn dreptul insulei Bojol. Dupa ce a cer-ītat-o cu luare aminte, Legazpi a trecut cu flotila spre insula Cebu, pe are a debarcat si i-a silit pe insulari! sa se supuna regelui Filip II. El itentiona sa cucereasca si celelalte insule ale arhipelagului, dar pentru ;easta avea nevoie de ajutor dini Spania, prin Mexic. Din nou s-a pus l fata colonizatorilor problema mentinerii legaturii īntre Filipine si pa­siunile spaniole din America. Vasele cu pīnze minate de alizeele de )rd-est si de curentii alizeelor strabateau usor zona tropicala a oceanului o distanta de 14 000 km spre vest, de la portul mexican Acapulco pīna Filipine. Dar īntoarcerea īn Mexic prin aceeasi zona a oceanului, īm->triva vīntului si a curentului, era cu neputinta, dupa cum aratase ex-īrienta lui Saavedra, Villalobos si a altora.

In   1565, dupa cucerirea insulei Cebu, Legazpi i-a dat ordin 1U1 rdaneta sa se īntoarca īn Mexic cu un, raport īn care anunta īnceperea i succes a colonizarii Filipinelor si cerea īntariri. Bazīndu-se, pe Pr0" iile sale observatii si pe cele aflate de la multi marinari care naviga" ra cu sau fara succes īn Oceanul de apus si īn cel de rasarit, Urdane tras urmatoarea concluzie teoretica: īn zona temperata si rece din pt a de nord a oceanului Pacific trebuie sa sufle vīnturi cu aceeasi ^JT spre est - ca si īn oceanul Atlantic. Acum, concluzia trebuie ^ practica. La 1 iunie 1565, corabia "San Pedro", sub comanda lui ta, a parasit portul Cebu. Folosind vīnturile neregulate dinspre sud- v a īnaintat catre nordpelīnga insulele Japoniei, pīna la paralela de     ' de a dat de vīntul prielnic spre est. Acest vīnt 1-a purtat pīna la > irile Americii de nord, īn California, de unde a ajuns usor la Acap^

NOILE DESCOPERIRI DIN OCEANIA


egul drum īn ma ce si-a īn-125 ds ^^unea    īn mod deplinltt Sotul s-a īntors la '""' '     sa unde a munt

'. . i _""<.fn e-a

in

tratroca

fntre insulele Fi-

ipa caia,- lui Urda-lutoritatile spaniole au sa trimita prin Mexic flotila dupa al­te stiind ca, atīt corabiile, dt si oamenii care asteptau  sa fie schimbati se pot īntoarce fara riscuri īn patrie. Legazpi a terminat cucerirea grupului central de insule, fara sa se mai teama de amenintarea portugheza din directia insu­lelor Moluce. Totusi el a pre­ferat sa se tina cīt mai de­parte de ei si si-a īndreptat atentia asupra partii de nord a arhipelagului.

In 1570-1571, numit gu­vernator al Filipinelor, Le­gazpi a īnceput cucerirea in­sulei Luzon, cea mai mare din arhipelag. El a folosit ex­celentul golf Manila ca baza Pentru flota spaniola si a transformat satul cu acelasi nume īn centrul noilor pose-insulare care au ramas e spaniola pīna la sfīr-secolului al XlX-lea. (1572) el a murit

) Farte curīnd dupa

spaniolii au cucerit re-

^stSta alemari
numai e "" Mindanao;

a^f!Unile interioare de

lta,        msula au ramas ^ ta vre^e nesupuse.

s °"a descoperirilor geografice I.-II.

c o

u

EPOCA MIEILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE


Drumul din Filipine spre Mexic - "Drumul lui Urdaneta" dura trei-patru luni, trecea prin regiunile cele mai pustii ale Pacific. Dar numai navigatorii spanioli din secolele XVI-XVII precizie ca pe ocean, īntre paralelele de 30 si 45° latitudine nord"9-11 Cu exista nici o insula importanta. Fantezia geografilor altor popoare ^ nu pene umplea īnsa acest "loc pustiu" cu pamīnturi inexistente (de exp 6Ur°" "Ţara Statelor" a olandezului De Vries, "Ţara lui Jesso" a franc plu: Hennepin din secolul al XVII-lea, "Ţara lui JoZo da Gama" a port62^' zului Teixeira, pe care a cautat-o si īn secolul al XVIII-lea expediti* i Bering si Cirikov etc). Pe drumul din Mexic īn Filipine, care de īn­trecea prin partea de rasarit a oceanului Pacific, īntre paralelele de 15-I9 latitudine nordica, spaniolii au descoperit, īnsa, īn ultimul patrar al lului al XVI-lea, marea insula Havai1, sau poate si alte cīteva insule d1 arhipelagul cu acelasi nume. Spaniolii au pastrat cu grija secretul acest-descoperiri, pentru ca rivalii lor sa nu poata profita de ea. Dar zvonuri? fantastice s-au raspīndit printre marinarii altor popoare, trezindu-le sr> 6 ranta de a gasi īn zona subtropicala de nord a oceanului Pacific "Insulele de aur si de argint", ale caror dimensiuni erau mult exagerate.

"PĂMĪNTUL SUDIC NECUNOSCUT" (TERRA AUSTRALIS INCOGNITA)

Dupa ce Peru a fost cucerit definitiv de spanioli, ei au īncercat sa stabileasca o legatura directa cu Filipinele prin partea de sud a oceanului Pacific. De la īnsotitorii lui Magellan ramasi īn viata si de la cei care au parcurs mai tīrziu drumul urmat de el, spaniolii au aflat ca aici, ca si īn zona tropicala nordica a oceanului Pacific, vīnturile constante (alizeele de sud-est) si curentul ecuatorial (sudic) duc necontenit corabiile spre vest. Dar dupa parerea cosmografilor din acea vreme, Magellan se īndepartase prea mult spre nord si de aceea nu a descoperit continentul Sudic; exis­tenta acestuia parea sa fie confirmata de descoperirea Ţarii Focului de catre expeditia lui Magellan si de descoperirea Noii Guinee de catre un vas din expeditia lui Villalobos sub comanda lui Retes. Intre aceste doua proeminente ale pretinsului continent, despartite una de alta printr-un spatiu de mii de mile, puteau sa existe īn zona tropicala a emisferei su­dice, īn afara de Noua Guinee, si alte "peninsule". Acest continent ima­ginar era denumit "Australia" (de la latinescul Terra australis incognila, ceea ce, tradus īntocmai, īnseamna "Pamīntul sudic necunoscut").

Daca peninsulele nordice ale "Australiei" se afla īn zona calda, tr picala, acolo trebuiau sa existe, dupa parerea cosmografilor, oameni neg^ la fel cu cei pe care Retes īi īntīlnise pe tarmurile Noii Guinee. _Pr°Pf." tarii minelor de argint din Peru visau sa-i īnlocuiasca pe indienii "sla : care nu rezistau la munca de ocna din mine, cu sclavi negri rezisteni^^ cu muschi puternici. Sclavi negri visau si proprietarii de Plant+^"ntul Peni. In afara de aceasta, spaniolii sperau sa gaseasca pe por in sudic mult aur. Navigatorii spanoli īncurajati de autoritatile din

Este posibil ca ea sa fi fost descoperita īntīmplator - pe drumul dinspre ve ost - de prima expeditie a lui Menda^a (vezi fnai jos p. 420)

NOILE DESCOPERIRI DIN OCEANIA



Prin rate

+ rii de mine si de plantatori, proprietart īntreprinda expeditii au īnCXnile sudioe, īnca neexplo-SSānului Pacific, īn cautare " tfri si de aur. Ei porneau din de nfS 9din Peru spre apus, catre Port. " -p» acest drum se afla mii

de

si fiecare pamīnt nou des- Ae o īntindere mai mare, Australia".

PRIMA EXPEDIŢIE A LUI MENDANA sI DESCOPERIREA INSULELOR SOLOMON

Razboinic de pe insulele Solomon.

īn noiembrie 1567 o expeditie condusa de Alvaro Mendaha de Neira a iesit din portul peruvian Callao si a pornit spre vest, urmarind sa faca noi descoperiri īn Marea de sud. Ca si Magellan, Mendaha a traversat oceanul Pacific, fara sa īntīlneasca vreo insula importanta, cu toate ca a urmat un alt drum īn zona tropicala a emisferei sudice. Pe la mijlocul lunii ianuarie 1568, Mendaha a des­coperit, la paralela de 7° latitud ne sudica, o mica insula de corali, locuita si acoperita de cocotieri, pirobabil din grupul insulelor Ellice (Lagunelor -

n. tr.), din Polinezia ecuatoriala. De aici el a īnaintat mai departe spre vest si, dUpa o calatorie de trei saptamīni, a zarit {la 7 februarie 1568)

fammt mare"> desPartit de ocean printr-un lant lung de recife de

de tarm se ridicau munti īnalti (peste 1000 m) aco-
cu locu> . Un .tropicale- In desisul padurilor se vedeau pe alocuri sate
tara Ofi Tgri' Mendana a crezut ca a descoperit pe continentul sudic
biile ca "a' P°trivit legendei biblice, regele Solomon īsi trimitea cora-
acesta nuaea SUr .pen+ru īmP<>dobirea templului din Ierusalim. Insa

insulele So/ra Un continent> ci un arhipelag, caruia i s-a dat numele de hahel (dp Irm°n- Mendaha a stat cīteva luni pe marea insula Santa bastinasii r?vf ■      de 8° latitudine sudica). Dar el avea oameni putini si

Dupa cp ?mci 1-au silit sa paraseasca tarmurile insulei. ?udica, alte 'teSCOperit spre sud-est, īntre paralelele de 8 si 11° latitudine lnaPoi Spre t.eva insule din arhipelagul Solomon1, Mendaha a pornit POsibilitatiicr rmunle Americii de sud, cautīnd sa navigheze, īn limita --_-^^^> m linie dreapta spre rasarit, īn zona tropicala. Timp de

2?> re care Guaddcanal si San Cristobal.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

;īteva luni, el a luptat īmpotriva vīnturilor potrivnice din emisf iica, dar pīna la urma a fost nevoit sa traverseze ecuatorul si sj *ia SU īeste tropicul nordic, pierzīnd mult timp. Marinarii sufereau curnnl c jricina foamei si a scorbutului, iar multi au murit pe drum. In tot t ^ :ala+oriei ei au zarit o singura data pamīnt, dincolo de paralela a1**1^ Dste posibil ca aceasta sa fi fost cea mai mare dintre insulele ar hi* *9 ' ;ului Havai, singura situata la sud de paralela de 20° latitudine no ^ * :i anume insula Havai. In ianuarie 1569, Mendaha a ajuns īntr-im -^ lin Mexic.

Intorcīndu-se dupa sase luni īn Peru, Mendaha a anuntat ca a d
>erit pe insulele Solomon adevarata tara Ofir. El a vorbit de negri S°°~
xistau īntr-adevar acolo, si de aur (care nu exista). Multa vreme n-ā T^
rrezut si au trecut aproape 30 de ani pīna cīnd guvernul peruvian a o
;anizat o noua expeditie spre insulele Solomon. r"

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI MENDANA sI DESCOPERIRILE SALE ĪN POLINEZIA DE SUD

In 1595, Mendaha a izbutit sa echipeze patru corabii pentru o noua

xpeditie spre insulele Solomon.  De fapt, expeditia nu era condusa de

lendaha, pe atunci batrīn si bolnav, ci de sotia sa, Isabella de Barreto,

femeie īngīmfata, orgolioasa si cicalitoare, care se amesteca īn toate!

e la mijlocul lunii iunie 1595, mica flotila a parasit coastele peruviene.

>upa trei luni si jumatate, spaniolii au zarit vīrful unui munte care se

idica din ocean. Aceasta era ultima insula din partea de sud-est a arhi-

elagului Marchize (denumit astfel īn cinstea viceregelui din Peru, mar-

hizul de Cahete). Noua insula descoperita constituia o escala neasteptata

utila pe drumul spre īndepartatele insule Solomon. Mendaha s-a apro-

iat de insula si dupa putin timp corabiile au fost īnconjurate de cīteva

ite de bastinasi, oameni vigurosi si frumosi. Unii au venit īn piroge,

tii pe plute si chiar īnot ca.sa vada minunatul vas. In semn de priete-

ie ei adusesera nuci de cocos. Cīteva zeci de barbati s-au urcat pa cora-

i. Ei examinau obiectele noi pen+ru ei cu o curiozitate copilareasca si



>ucau pe cele care le placeau deosebit de mult. Spaniolii au poruncit

;albaticilor" sa plece, dar acestia n-au īnteles probabil ordinul. Atunci

>aniolii au īnceput sa traga. O parte din+re bastinasi au sarit īn apa, iar

ni au fost aruncati cu forta peste bord. Un batrīn s-a apucat īnsa de un

gon si nu 1-a lasat din mina decīt dupa ce a fos+ ranit cu o lovitura o

iada. Cīnd au vazut sīnge, bastinasii au īnconjurat vasul amiral si a

cercat sa-1 traga spre tarm. Au fost īn*impinati cu o salva de muscne .

tiva insulari, printre care si īncapatīnatul batrīn, au fost ucisi, iar ^

imar mare, raniti; si aici, īn Polinezia, prima īntīlnire a europ3nil°r ^

stinasii a fost īnsotita de varsare de sīnge. In timpul acestei lupte i

le, un singur spaniol a fost ranit. ^

Fara a mai zabovi īn aceste locuri, Mendaha a cotit spre nord-    ^ ide se vedeau alte insule. Intr-o saptamīna el a descoperit trei i si, īn cele din urma, a aruncat ancora īntr-o rada prielnica. ?e

NOILE DESCOPERIRI DIN OCEANIA

42i

urumui urmai ne prima .«.- _. expeditie din 1567-1568 Drumul urinat de a dout expedlfle din 1595 Mi Cirollne    Insule pe care spaniolii le cunosteau inalnte de »rlm> expeditie a Iul Mendana le Solomen Insule descoperite de Mendan Mendana     locul unde . murit Mendana

i. Solilorio (Swoin

Prima si cea de a doua expeditie a lui Mendana.


s-a oficiat o slujba solemna si s-a īnaltat o cruce. Polinezienii i-au īntīm-pinax cu prietenie pe straini si au pus īn apropiere de tabara spaniola mormane de fructe. Mendaha, care avea nevoie de provizii proaspete, a primit cu bunavointa darurile, sperīnd ca ele se vor repeta si "buna īn­telegere" a fost stabilita. La īnceputul lunii august 1595, spaniolii au ridicat ancora si au pornit spre vest. Dupa aceea, descoperind la sud alte arhipelaguri, ei nu s-au mai īntors īn insulele Marchize.

Mendaha a luat directia drept spre vest, cautīnd sa nu se abata de la paralela de 10°, care traverseaza grupul sudic al insulelor Solomon. In drum a descoperit cītiva a+oli, probabil din grupul Tokelau. In timpul unei furtuni una dintre corabiile expeditiei s-a pierdut de celelalte si a disparut fara urma.

dar "?1

Mend

īn sfīrsit, īn partea de vest a Oceaniei, Mendana a dat peste un grup e insule vulcanice. Natura si populatia aminteau insulele Solomon, nu-jftai ca muntii erau mai putin īnalti, iar insulele mult mai mici. Mendana H? r enumlt Santa Cruz. El a ratacit mult timp īn jurul lor, dar nu a utit sa gaseasca insulele Solomon pe care le cauta. Amintim ca atunci ?"* n»U se PricePeau mca sa stabileasca longitudinea. Insulele sīnt situate la aproximativ 5° spre rasarit de insulele Solo- secolul ^ XVI-lea o astfel de greseala era un lucru obisnuit; paralelei de 10°> ea se ridica la peste 500 km. Pe noile insule, a Vru^ s^ īntemeieze o colonie, dar nu s-au gasit aici nici un fel de coala    ^ ° ^r^e dm oamenii lui s-au rasculat. Mendaha a īnabusit ras-el. v'acfXecUtīndu~^ Pe conducatorul ei, dar dupa putm timp a murit si VS Sa> ^sa^e^a de Barreto, s-a proclamat comandanta expeditiei. a iz^ucn^ ° epidemie (probabil de ciuma) $i abia atunci a acceptat sa paraseasca insulele.

era condusa de un navigator portughez cu foarte multa expe-re īn serviciul spaniolilor purta numele de Pedro Hernandez

* EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Queiroz1. El a luat directia nord-vest si dupa ce a mai pierdut o pe drum, a ajuns īn Filipine īn februarie 1596. Dupa doi ani si jumaT urmīnd drumul lui Urdane+a - el a sosit cu cele doua vase ram Mexic (noiembrie 1598). Isabella de Barreto si-a atribuit gloria desSe ririlor si meritul de a fi salvat aceste doua vase: si astazi unii i° spanioli o intituleaza "prima femeie din lume care a comandat o

EXPEDIŢIA LUI QUEIROZ sI NOILE DESCOPERIRI DIN FOLINEZIA DE SUD

In 1605 s-a organizat īn Peru o noua expeditie. Trei corabii com date de Queiroz au plecat īn decembrie din Callao. Queiroz a condus c rabiile pe un drum mult mai sudic decīt acela pe care 1-a urmat sub c^ manda lui Mendaha. La paralela de 20° latitudine sudica, el a descoperit cīteva din asa-numitele "insule Joase" (Tuamotu), care erau nelocuite Dupa ce a īnaintat mai departe spre vest, Queiroz a descoperit o insula minunata, care parea dens populata si foarte fertila. El i-a dat numele de Sagittaria (probabil din arhipelagul Societatii). Pe tarmurile insulei se vedeau oameni zvelti, frumosi, cu desavīrsire goi, cu pielea de culoare aurie-īnchisa.

Spaniolii īsi terminasera aproape toate rezervele de lemne si apa, Ei voiau sa acosteze la tarm, dar nu īndrazneau de teama sa nu sfarīme corabiile de recifele submarine. In cursul noptii vīntul si curentii puter­nici au īmpins corabiile mult spre vest de ospitaliera insula. Queiroz a cotit īn directia nord-vest, pentru a ajunge la paralela de 10° latitudine sudica, si sa caute apoi spre apus insulele Solomon. In cursul acestei calatorii, marinarii au suferit de sete si de lipsa hranei calde (neavīnd lemne). In sfīrsit, a aparut un pamīnt, probabil una dintre insulele Sa-moa. Dar spaniolii n-au izbutit sa debarce nici aici, caci bastinasii se aratau ostili fata de straini.

Corabiile si-au reluat drumul spre apus, fara apa si combustibil, mī-nate de alizeele de sud-est. Probabil ca insulele Solomon li se pareau marinarilor o fantezie a lui Mendaha. Corabiile au ratacit īn acea regiune a oceanului unde trebuia sa fie arhipelagul Santa Cruz pīna cīnd ^aparu o insulita locuita (din arhipelagul Duff, īn dreptul paralelei de 10° latlj tudine sudica). Aici, spaniolii si-au procurat cu ajutorul bastinasilor: apa de baut, lemne, fructe proaspete si nuci de cocos, de care au dus ati a vreme lipsa. Capetenia bastinasilor i-a informat ca īn apropiere se ma afla cīteva zeci de insule mici, dar ca mai departe, spre sud, se afla "pamīnt mare".

"AUSTRALIA SFĪNTULUI DUH"

Queiroz si-a īndreptat corabiile spre sud si, īntr-adevar, īn cur* a zarit acest "pamīnt mare" La orizont a aparut o īnaltime2. Cīnd niolii, bucurosi, au īnaintat ceva mai mult, au vazut un pamīnt al

Queiroz navigase īnainte īntre Mexic si Filipine.

Cel mai īnalt punct de pe insula Espiritu Santo (1 680 ni).

NOILE DESCOPERIRI  DIN OCEANIA

narea sa se īntinda foarte departe spre sud-est, iar īn zare se
rām īnaīt; Anunti. Spaniolii s-au apropiat mai īntīi de tarmul unei insule,
vedeau alti ^raz(jat de ripe, īn care curgeau torehti de munte īnspumati.
Acesta erave(jea un sat ai carui locuitori aveau pielea de culoare īnchisa
pe mal se ^^ ^ karci, aducīnd strainilor porci si legume. Insula nu
si care a ^ ^ uncje corabiile sa poata acosta īn siguranta si Queiroz
avea īr-sa e );pamīntul mare". Corabiile spaniole au aruncat ancora

s-a īn g^f cu apa adīnca si linistita. Queiroz a crezut ca a descoperit, intr-un g adevaratui continent sudic, adevarata "Australie". si el a de-īn sVrslc'est pretins continent "Australia Sfīntului Duh". nUml Marele" navigator si īnsotitorii sai au debarcat pe tarm. Pe noul t'nent a fost pusa īn mod solemn temelia primului oras crestin - Noul n \lini. De aici credinta crestina trebuia raspīndita printre locuitorii gri ai continentului sudic. Toate corabiile spaniole au stat timp de cinci "■otamini īn golful de līnga Noul Ierusalim. In cea de a sasea saptamīna mai ramas acolo numai doua corabii. Potrivit versiunii lui Queiroz, īn timp ce īncerca sa exploreze tarmul "noului continent", un vīnt pu­ternic 1-a īmpins īn largul oceanului; el nu s-a mai putut īntoarce īn Noul Ierusalim si a fost nevoit sa se īndrepte spre portul Acapulco din Mexic. Potrivit unei alte versiuni, Queiroz si-a parasit īn taina tovarasii, aban-donīnd, ca un tradator, īn voia soartei, corabiile escadrei care i-a fost īncredintata. Portughezul a pornit cu viteza, cu toate pīnzele īntinse, spre Mexic. El socotea ca trebuie sa anunte imediat īntregii lumi crestine marea sa descoperire, sa obtina din partea guvernului spaniol dreptul de a guverna continentul sudic, pentru a pune mina pe pamīnturi īntinse si, dupa cum spera, el pe subsolul foarte bogat al tarii.

Queiroz īntocmise mai multe rapoarte laudaroase despre "Australia" sa. In aceste rapoarte, minciunile intentionate se īmpleteau cu o descriere destul de exacta, desi prea entuziasta, a naturii pamīntului pe care-1 des­coperise. Or, acest pamīnt nu era decīt un arhipelag nu prea mare, ca­ruia mai tīrziu i s-a dat numele de Noile Hebride (12 000 km2). Queiroz a comunicat oficial autoritatilor ca noul pamīnt descoperit " . .. repre­zinta cel putin o cincime din īntregul uscat de pe glob..." Intr-un alt r?p°rt el spunea: " . .. Exista doua continente despartite de Europa, Asia s ^ .,lca- Primul dintre ele a fost descoperit de Cristobal Colon (Columb); doilea si ultimul de pe Pamīnt este acela pe care l-am vazut eu si pe Da^-Cer īncuyiintarea majestatii voastre sa-1 cercetez si sa-1 colonizez", torilln a Ce^a^ timp el a facut o pretioasa descriere etnografica a locui-

°rde pe noul pamīnt descoperit (melanezienii).

tru v x*c> Queiroz a plecat īn Spania ca sa faca demersurile pen-
5i cifC . area une* mar* expeditii īn vederea continuarii descoperirilor
n-ut ci?rir^or Pe continentul sudic. Au trecut cītiva ani'pīna cīnd a obti-
fo ^ar^ea guvernului promisiunea (de altfel falsa) ca i se vor da

n-iol", p- ^orici īl considera pe Queiroz "ultimul mare navigator spa-ara ^doiala ca el a fost un corabier remarcabil. Dar acest om

acolo s ^ntru organizarea unei mici flotile. A ajuns īn Panama, dar īf .lmbolnavit si a murit, ^ii


EPOCA MARILOR DESCOPERIM GEOGRAFICE

l-leTorres*t,E'spiritu Sanlo Ifidb

'.^(Australia Sl.inlului Duh)

"^I4MI Drumul lui

Queiroz ^l Torres

^.___ Drumul lui Quelroz Drumul lui Torres

Calatoriile lui Queiroz si Torres.

,si-a īnchipuit ca este un al doilea Columb si a vrut sa fie un al doilea Sortez. Urmarind glorie si īmbogatire personala, el a parasit ca un tra-lator corabiile sale īntr-un golf al insulei Espiritu Santo" (Reclus).

DESCOPERIREA STRĪMTORII TORRES sI A ADEVĂRATEI AUSTRALII

Luis Vaz Torres, capitan al uneia dintre cele doua corabii parasite, explorat "marele pamīnt" descoperit, 1-a ocolit dinspre sud si s-a con-ins ca Queiroz a descoperit, nu continentul sudic, ci un grup de insule, e altfel nu prea mari. Torres a cotit apoi spre nord-vest si a ajuns, dupa alculele sale, īn dreptul extremitatii Noii Guinee, la paralela de 11° 5' ititudine sudica. In realitate īnsa extremitatea de sud-est a Noii Guinee u ajunge atīt de departe spre sud. Daca nu este vorba de o greseala rosolana (putin probabila) īn stabilirea latitudinii sau de o īnregistrare resita, Torres a luat drept extremitate a Noii Guinee una dintre insulele rhipelagului Louisiade si un lant de recife de corali, care se īntinde la sst de acesta. Dar mai departe, spre apus, se afla fara īndoiala Noua uinee.

In raportul sau, Torres relateaza ca a navigat de-a lungul tarmului
idic al Noii Guinee pe o distanta de 300 de leghe (circa 1 700 km) si a
»st nevoit "din pricina numeroaselor bancuri de nisip si a curentilor
Jternici sa se īndeparteze de tarm si sa coteasca spre sud-vest. Acolo
au niste insule mari, iar catre sud se mai zareau altele". Ceea ce a va­
it Torres spre sud la o asemenea distanta de Louisiade sau de extreffli-
tea de sud-est a Noii Guinee era fara īndoiala tarmul de nord al ^"f
iliei, cu insulele īnvecinate (cel mai probabil peninsula Arnhem Lan '
jpa ce a mai strabatut 180 de leghe (circa 1 000 km), Torres a cotit sp^
.rd si a atins din nou, la paralela de 4° latitudine sudica, coasta
iazazi a Noii Guinee, care se īntinde de la est spre vest. j

Ultimul drum Torres 1-a facut spre vest, deviind putin catre n ^ ■i aici, īn aceasta tara, [īn regiunea de .nord-vest a Noii GuineeJ

convin

zut pentru prima oara fier si clopote chinezesti, ceea ce ne^a ne aflam īn apropierea insulelor Moluce".

LUPTA ANGLO-SPANIOLA PE OCEANE

Moluce, Torres s-a īndreptat spre insula Luzon (Filipine), iar
I'rin 1 anului 1607 si-a prezentat raportul la Manila. Torres a de-
la mijl°cU ^n calatoria sa ca Noua Guinee, al carei tarm nordic era de
jflonstrat P       portughezilor si spaniolilor, nu reprezinta o parte a con-
mult cunos ^ ^^ o insula uriasa, despartita printr-o strīmtoare de

tinentului ^u~ie mari-', īn realitate de adevarata Australie. Torres n-a un gr^P , 'european care a vazut continentul sudic, dar fara īndoiala fost PrlITst primul care a trecut prin strīmtoarea presarata de recife de e|-S are desparte Australia de Noua Guinee si aceasta strīmtoare a coran c dreptate denumita, la mijlocul secolului al XVIII-lea, strīm-fost pe D

t0areSosind la Manila, Torres (dupa cum am aratat mai sus) a anuntat ,. f autoritatilor locale descoperirea facuta. Dar guvernul spaniol a *Te t aceasta descoperire, ca si multe altele, īn cea mai mare taina. Dupa 1=0 de ani, īn timpul razboiului de sapte ani (1756-1763), cīnd englezii u debarcat īn Luzon, au ocupat temporar Manila si au pus mīna pe arhivele oficiale, lumea ar fi putut sa afle de descoperirile spaniolilor īn oceanul Pacific. Dar īn acea perioada, englezii nu s-au graoit sa īmpar­taseasca lumii secretele spaniole.

Nu este īntīmplator ca dupa cinci ani de la terminarea razboiului de sapte ani (īn 1768) navigatorul englez James Cook a īnceput, din īnsarci­narea speciala a guvernului, sa exploreze Oceania. El a descoperit pentru a doua oara insulele tropicale din Oceania si strīmtoarea Torres, cunos­cute de spanioli, dar a descoperit si o serie de insule noi, precum si coasta rasariteana a Australiei. īnvatatul si navigatorul englez Alexander Dal-rymple, un rival al lui Cook, a publicat īn acea perioada documentele secrete spaniole. Atunci, Cook a fost nevoit sa recunoasca, desi cu un aer de īndoiala, ca spaniolii cunosteau īnca de la īnceputul secolului al XVII-lea strīmtoarea dintre Noua Guinee si Australia.

Torres a fost ultimul navigator spaniol care a facut descoperiri geo­grafice importante.











Document Info


Accesari: 2369
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )