Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Propaganda regimului comunist si implicatiile acesteia asupra conditiei femeii

istorie




Propaganda regimului comunist si implicatiile acesteia asupra conditiei femeii


Plecând de la o prezentare sumara a implicatiilor regimurilor totalitare de tip sovietic asupra situatiei sociale, politice si economice a femeii, autorii, Elena Simona Gheonea si Valentin Gheonea, încearca o contextualizare a acestui aspect în spatiul românesc al perioadei comuniste.





I. De la Marx citire

Conditia economica si sexuala a femeii din perspectiva marxista este prezentata de catre autori prin intermediul unei lucrari scrise de August Babel - Femeia si socialismul (1879). Plecând de la Capitalul lui Marx, "nu doar sistemul capitalist trebuie învinuit de starea de inferioritate în 16216n131q care se aflau femeile, ci si barbatii însisi"[1]. De ce? Pentru ca, în cele din urma, acestia sunt subietii dreptului de proprietate, subiectii drepturilor politice etc. Pentru a "dezaliena" femeia nu este suficienta acordarea unor drepturi anume (în speta drepturi politice), ci dezrobirea economica a acesteia prin eliminarea dependentei economice fata de barbat. Proprietatea privata perverteste relatiile dintre barbat si femeie si, prin urmare, emanciparea femeilor ar fi posibila odata cu abolirea acesteia. În viziune marxista, munca domestica a femeilor ar putea fi înlocuita cu munca salariata. Aceasta idee provine din dorinta de a elimina exploatarea economica a femeii, aceasta fiind obligata sa presteze servicii gratuite în spatiul domestic (curatenia, îngrijirea copiilor, prepararea hranei). Opresiunea femeilor trebuie privita din perspectiva stratificarii societatii pe clase, proces ce are ca rezultat lipsa controlului proletarilor asupra mijloacelor de trai.


II. Modelul sovietic (sau modele sovietice?)

Modelul sovietic de raportare a politicului la relatiile de gen a cunoscut modificari în functie de perioada istorica. Astfel, de la liberalizarea totala a moravurilor pâna la înasprirea constrângerilor, de la disconsiderarea valorii familiei pâna la reconstructia valorii familiei prin integrarea acesteia în cadrul "marii familii socialiste", de la leninism la stalinism, atitudinea regimului sovietic fata de femei cunoaste schimbari radicale. Ambele variante au constituit extreme care, fie au destabilizat viata sociala, fie au condus la violarea publica a femeii de catre un stat totalitar preocupat obsesiv de reproducere, adica de continuitate.


Trasatura comuna tuturor regimurilor comuniste în ceea ce priveste abordarea rolului femeii în societate este urmatoarea: femeile, odata dezrobite de dependenta economica de sorginte burgheza, trebuie subordonate, la fel ca si barbatii, luptei revolutionare initiate de catre partid. Pentru aceasta trebuie dezvoltata constiinta de clasa a barbatilor si a femeilor proletari. Rolul conducator al acestei miscari îi revine, bineînteles, partidului. Cu alte cuvinte, exista o egalitate de gen în ceea ce priveste slujirea paterului, adica a partidului unic. Daca în societatea burgheza de ieri femeile datorau ascultare paterului, proprietar si rational, în societatea comunista femeile si barbatii, laolalta, datoreaza ascultare unui pater nou, mai rational, mai proprietar, pentru ca El decide. Paterul de astazi decide si pentru paterul de ieri, nu numai pentru femei.


Problematica femeilor a fost inclusa, atât în perioada leninista cât si în perioada stalinista, în cadrul identitatii de clasa. Acceptarea unui alt tip de identitate (sex, vârsta, nationale etc.), în afara celei de clasa era innacceptabila. În fapt, atât Lenin cât si Stalin, erau la fel de ostili ideilor feministe.


II. 1. Liberalizarea moravurilor

Aceasta etapa corespunde perioadei de început a regimului sovietic. Odata cu revolutia din 1917, guvernul provizoriu, instalat dupa abdicarea tarului, a luat doua masuri extrem de importante:

  • Instituirea dreptului de vot pentru femei[2]
  • Instituirea dreptului de a ocupa functii publice pentru femei[3].

Bolsevicii, odata sositi la putere în octombrie - noiembrie 1917, au recunoscut femeilor o serie de drepturi economice si sociale, cu adevarat revolutionare. Printre acestea, cele mai importante au fost:

  • Program de lucru de 8 ore
  • Dreptul de a-si pastra locul de munca pe timpul sarcinii si al îngrijirii copilului mic
  • Drepturi politice egale cu ale barbatilor
  • Recunoasterea statutului de mama singura.

Considerând familia o institutie burgheza, bolsevicii au luat masuri de desacralizare a acesteia prin laicizarea casatoriei si prin legalizarea avortului si simplificarea procedurilor de divort. Adoptarea, în 1918, a Codului familiei sovietice, este considerat o revolutie în materie de liberalizare a relatiilor de gen. Prin noul cod al familiei din 1926, s-au simplificat si mai mult relatiile maritale. Astfel, desfacerea casatoriei se putea realiza printr-un simplu formular trimis prin posta (divort carte postala).

Consecintele acestor masuri sunt evidente: cresterea alarmanta a avorturilor, destabilizarea vietii de familie (cresterea ratei violentei conjugale, cresterea numarului de tati care nu îsi recunosteau copiii, cresterea vertiginoasa a numarului de divorturi). Situatia se pare ca scapase de sub control. Iata de ce era necesara revenirea asupra deciziilor perioadei leniniste. Un nou tata intra în scena: Stalin.


II. 2. De la o extrema la alta

Spre sfârsitul deceniului trei are loc o schimbare radicala de atitudine. Astfel, emanciparea femeii nu mai este vazuta în detrimentul institutiei familiei, ci în sânul "noii familii socialiste, considerata drept garanta a ordinii sociale si morale"[4].




Definitia femeii devine mai bine delimitata: femeie = muncitoare + nascatoare (pe banda rulanta) de muncitori pentru fabrici si uzine. Femeia trebuie sa fie ghidata de ratiunea superioara si altoita drastic de mâna (vizibila) neiertatoare a partidului atunci când aceasta se sustrage de la dubla misiune schitata de catre partid[5].


Principalele consecinte ale acestor politici sunt urmatoarele:

  • Cresterea numarului de crese pentru ca femeia sa aiba timp sa se ocupe de bunul mers al productiei
  • Îngreunarea procedurii de divort
  • Suprimarea avortului.

Femeile fidele linii partidului erau apreciate, decorate, si considerate exemple de urmat pentru întreaga societate.


II. 3. Dezghetul

Odata cu sfârsitul perioadei staliniste, adica cu moartea lui Stalin în 1953, are loc un proces de dezghet ideologic. În 1955 avortul cunoaste o noua legalizare, iar în 1965 are loc un proces de simplificare a procedurilor de divort.


III. Femeia în ideologia comunista româneasca

Aceeasi nevoie de femei ca forta de munca necesara pentru procesul de productie se regaseste si în cazul sistemului comunist din România. Astfel, nevoia de dezvoltare industriala, atrage dupa sine promovarea sociala a femeii.


III. 1. Tezele ideologice

Atitudinea politica fata de femei este prezentata de catre autori prin analizarea tezelor ideologice ale Partidului Comunist Român:

  • Conceptia despre munca

[6]. Munca libera, despovarata de exploatare, constituie însasi baza dezvoltarii. Aceasta atrage dupa sine rasplate pentru munca (Ordinul Muncii, Erou al Muncii Socialiste), dar si pedepse pentru nemunca. Odata cu înlaturarea "orânduirii burghezo-mosieresti", se stopeaza furtul muncii conform principiului marxist "fiecaruia dupa munca sa, de la fiecare dupa capacitati".

  • Teza fauririi societatii multilateral dezvoltate[7]

În spiritul acestei teze, noile descoperiri stiintifice pun bazele unei societati în care nevoile poporului sa fie satisfacute plenar. Baza este reprezentata de catre dezvoltarea industriala, ca sursa a cresterii nivelului material si spiritual al poporului. Pentru ca dezvoltarea sa fie coerenta, se va apela la o planificare economica riguroasa (vezi cincinalele) astfel încât toate regiunile tarii sa se dezvolte armonios. Crearea "omului nou" era o alta provocare ideologica. Acest "om" ar fi fost subiectul minunatei societati rezultate în urma procesului de imbecilizare în masa prin intermediul instrumentelor propagandistice.

Bineînteles, perpetuarea acestei societati multilaterale si dezvoltate în acelasi timp, ar fi imposibila în lipsa unui rol fatator prin excelenta acordat femeii. Astfel, în spirit stalinist, femeia naste, naste, naste, naste pâna în momentul în care, dupa a patra experienta de facere, are dreptul si la avort. Prin urmare, politica ceausista de încurajare a natalitatii presupunea interzicerea avortului, îngreutatirea procesului de divort, toate acestea pentru scopul maret al procreerii unei societati în care puii de proletari sa se bucure alaturi de mamici si tatici într-o societate multilateral dezvoltata, în care industria grea sa apese pe spatele muncitorilor si a muncitoarelor cu scopul precis de a eterniza ordinea socialista, viitor paradis comunist.

  • Etica socialista

Codul principiilor, a normelor muncii si a vietii comunistilor, ale eticii si echitatii socialiste a fost adoptat la Congresul al XI-lea al P.C.R din 1974. Prin aplicarea lui se avea în vedere crearea unui om "cu o constiinta aparte si înalte trasaturi morale"[8]. Un astfel de "om nou" trebuie sa fie si femeia, cu îndatoririle de muncitoare si nascatoare prezentate mai sus.


III. 2. Despre propaganda

Folosirea propagandei ca mijloc de manipulare a "oamenilor muncii" era esentiala pentru autoreproducerea sistemului comunist. Scopul este clar: diseminarea unor opinii, atitudini, comportamente care sa fie în concordanta cu linia directoare a partidului. Propaganda se infiltra în toate mediile si debuta înca din frageda pruncie. Astfel, educatia era cea mai eficienta modalitate de inculcare a "principiilor sanatoase". În acest proces rolul mamei este fundamental, deoarece aceasta este cea care da tâta copilului, aceasta este cea care îi recita poezii patriotice despre "preamaritul conducator", aceasta îl ajuta pe micul viitor proletar sa faca primii pasi pe caile socialismului (pavate cu aur de catre noua epoca).




În conceptia autorilor, existau trei componente majore care vizau propaganda îndreptata înspre femei:

  • Propaganda care avea ca mediu de propagare femeile

Mama era primul factor educativ pe care miza statul. Era prima veriga în lantul formarii sau, mai bine spus, al transformarii constiintei înca din prima perioada a socializarii (la cald). Astfel, "în calitate de mame si educatoare, femeilor le revine un rol esential în formarea si educarea tinerelor vlastare ale patriei"[9].

  • Propaganda interna si internationala având ca subiect femeile

Pentru a avea un proletariat puternic este nevoie si de femei. În acest sens, Lenin a rezumat ideea într-o singura propozitie: "Nu poti sa atragi masele în politica fara sa atragi si femeile". Imaginea femeii în cadrul acestui proces se contureaza în functie de anumite roluri si functii sociale


Almanahul Femeia, spre exemplu, a fost un mijloc de propaganda în rândul femeilor. Acest almanah avea o configuratie compozita, în care se puteau citi de la articole culinare pâna la articole de politica externa. Autorii prezinta o rubrica aparuta în Almanahul din 1982, în care con. univ. Mariana Belis, presedinta a Organizatiei Democratiei si Unitatii Socialiste din Bucuresti, raspunde la întrebarea "Care sunt factorii obiectivi care deschid drumul promovarii femeilor?". Raspunsul este în spirit feminist: "Primul factor este gradul de instructie...Nu mai trebuie sa existe mentalitatea ca femeile vor trebui sa devina mame si gospodine, femeile nu mai trebuie învatate sa coase, sa deretice, ci sa citeasca si sa se joace cu jocuri tehnice sau de îndemânare...Aceste sarcini (domestice n.a.) trebuie împartite în familie, între sot si sotie, dar si o serie de institutii sociale pot sa contribuie la usurarea vietii familiale: crese, gradinite, magazine "Gospodina", spalatorii automate."[11]


III. 3. Conceptiile feministe în epoca comunista

În perioada comunista au existat câteva publicatii si carti aparute cu aprobarea oficiala a autoritatilor, putine la numar si cu un tiraj redus.

Exemple:

  • În 1974 apare la Editura Politica prima carte din România dedicata analizei conditiei femeii. Este vorba despre cartea Mathildei Niel aparuta la Paris în 1968, Drama eliberarii femeii, unde se încearca darâmarea unor prejudecati legate de fragilitatea fizica a femeii, de diferentele naturale dintre barbati si femei, de maternitatea ca handicap etc. Ecateriana Oproiu scrie prefata acestei carti, subliniind si ea handicapurile pe care le are femeia în societate (îngrijirea de copii, de casa, dificultatea de a accede la un post important).
  • Femeile, personalitate politica în societatea noastra socialista, de Ecaterina Deliman, în care se dezbate ideea emanciparii femeii vazute ca o parte integranta a emanciparii general umane.
  • Cartea fetelor, scrisa de catre mai multe autoare, în care se remarca Ecaterina Oproiu cu o pozitie care poate fi considerata radicala. Ecaterina Oproiu vorbeste în aceasta lucrare de necesitatea unei constiinte feminine, de lipsa unei preocupari reale pentru problemele femeilor precum si de stereotipurile legate de femei si barbati.
  • Conditia femeii, dimensiune a progresului contemporan, de Stana Buzatu. Autoarea se declara intrigata ca femeile sunt considerate împlinite doar în familie. Un aspect important subliniat în carte este diferenta dintre salarii, în functie de ramura industriala si, implicit, nivelul salarial scazut în ramurile industriale în care lucreaza femeile. Aceasta, în pofida principiului retributiei egale pentru munca egala.
  • Utilizarea eficienta a resurselor de munca feminine în România de Aneta Spornic. În aceasta carte autoarea militeaza pentru ocuparea unor functii de conducere în domeniul economic de catre femei.



Faptul ca regimurile comuniste nu au privit emanciparea femeii din ratiuni de identitate de grup, ci au privit procesul de emancipare a femeilor în contextul dezrobirii generale a proletariatului, este evident. Femeia, la fel ca si barbatul, era un instrument în mâna forte a statului sau a partidului-stat. Nu conta constiinta individuala, constiinta de femeie sau constiinta de barbat, ceea ce conta era constiinta de clasa, astfel încât conditiile pentru instaurarea si mentinerea la putere sa fie îndeplinite. Cu toate acestea, regimurile socialiste au cel putin un merit: recunoasterea formala a egalitatii de gen, ceea ce nu se poate spune de regimurile anterioare instaurarii regimurilor socialiste.






Olteanu, Cristina Liana, Gheonea, Elena - Simona, Gheonea, Valentin, 2003: Femeile în România comunista, Politeia - SNSPA, Bucuresti, pag. 65

Adevarul este ca putine femei au beneficiat de acest drept. La alegerile din 1924 au votat doar aproximativ 3 milioane de femei, în comparatie cu 16 milioane de barbati. Analfabete si sarace, femeile nu manifestau interes fata de noile drepturi instituite prin lege.

Rusia a fost, astfel, prima tara din lume care a acordat femeilor dreptul de a ocupa functii publice.

Olteanu, Cristina Liana, Gheonea, Elena - Simona, Gheonea, Valentin, 2003: Femeile în România comunista, Politeia - SNSPA, Bucuresti, pag. 71

Cât de neiertatoare a fost pedeapsa se poate vedea prin numarul ridicat de femei care populau gulagurile rusesti.

Principiu enuntat în constitutiile din 1952, 1965 si 1986.

Teza adoptata la congresul al X-lea al PCR din august 1969.

Codul principiilor, a normelor muncii si a vietii comunistilor, ale eticii si echitatii socialiste 1981, Ed. Politica, pag. 5

Formarea si dezvoltarea constiintei socialiste. Documente ale P.C.R: 1978., Ed. Politica, Bucuresti

Un exemplu în acest sens poate fi cursul de îndrumare a Comitetelor si Comisiilor femeilor de la orase si sate, curs editat de catre Consiliul National al femeilor din R.P.R.

Olteanu, Cristina Liana, Gheonea, Elena - Simona, Gheonea, Valentin, 2003: Femeile în România comunista, Politeia - SNSPA, Bucuresti, pag. 101










Document Info


Accesari: 6311
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )