Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























REGIMUL ANTONESCU 23 IANUARIE 1941-23 AUGUST 1944

istorie




REGIMUL ANTONESCU 23 IANUARIE 1941-23 AUGUST 1944



- moderatia dictaturii lui Antonescu este observabila si în atitudinea sa fata de opozitia democratica (PNŢ, PNL, PSD), ai caror lideri au fost lasati în libertate, desi rapoartele SSI îl tineau la curent permanent pe Antonescu despre activitatea lor politica, îndreptata împotriva lui;

- când Antonescu a venit la putere, el a fost considerat de liderii democratici solutia ideala pentru împrejurarile de atunci, adica, într-o perioada când se parea ca România va fi strivita între Reich si Uniunea Sovietica.

- Antonescu a convocat în doua rânduri Adunarea Obsteasa Plebiscitara a natiunii române pentru a-i supune spre aprobare politica pe care o promova. Institutia în cauza lasa impresia reminiscentelor unei democratii, deoarece era alcatuita "din toti cetatenii români de orice profesiune care au împlinit 21 de ani", dar exceptie faceau totusi, evreii si femeile; votul nu era secret ci pe fata; momentele alese au adus lui Antonescu aprobarea asteptata, astfel ca dupa prima adunare plebiscitara din 2-5 martie 1941 în care solicitase natiunii, în fapt, aprobarea politicii promovate dupa 6 septembrie 1940 de Garda de Fier si implicit, eliminarea acesteia, rezultatul a fost cel asteptat: 2.960.298 voturi "Da" si 2.996 -"Nu". A doua adunare, din 9 noiembrie 1941 avusese ca obiect aprobarea campaniei de eliberare a tinuturilor românesti ocupate de URSS în iunie 1940. si de aceasta data, rezultatul a fost aproape în totalitate cel asteptat de Antonescu (devenit maresal la 21 august 1941): 3.446.889- "Da" si 68- "Nu".


Mecanismul exercitarii puterii antonesciene



- fundamentele puterii antonesciene au fost consacrate prin decretele 3052 si 3053/5 septembrie 1940, 3067/6 septembrie 1940 si 3072/8 septembrie 1940 prin care Antonescu fusese învestit si reînvestit "cu puteri depline" în statul român;

- decretele în cauza au creat institutia politica de "conducator al statului" care concentra atât puterea legislativa cât si puterea executiva în mâinile sale; în virtutea acestora, Antonescu putea initia si promulga legi; numea si revoca ministri secretari de stat si subsecretarii de stat, încheia tratate cu alte state; declara razboi sau putea încheia pace;

- ce a scapat lui Antonescu în momentul reînvestirii sale cu puteri depline a fost tocmai prevederea cuprinsa în art. 2 al decretului-regal din 6 septembrie 1940 (care nu aparea în 5 septembrie) potrivit careia regele, aprobând modificarea legilor organice numea "pe primul ministru, însarcinat cu puteri depline"; ori dintr-o astfel de perspectiva, este limpede ca regele avea dreptul legal de a-l si destitui. Importanta acestei "scapari" a putut fi apreciata, în fapt, abia la 23 august 1944.

- în activitatea guvernului, ministrii în cadru organizat prezentau informari primului-ministru Antonescu; acesta hotara pe loc sau ulterior masurile care se impuneau;

- paralel cu Consiliul de Ministri, înca din 14 septembrie 1940, Antonescu constituise asa-numitul Consiliu de Cabinet pentru "conducerea si rezolvarea afacerilor curente ale statului"; din Cabinet faceau parte conducatorul statului, vicepresedintele Consiliului de Ministri, ministri Apararii Nationale, Afacerilor Interne, Afacerilor Straine, Justitiei, Economiei Nationale si Finantelor. Însusi Antonecu recunostea ca acest Cabinet era în fapt "adevaratul guvern care este responsabil de politica statului si de coordonarea în cadrul guvernului a tuturor activitatilor". Consiliul de Cabinet se întrunea saptamânal în vreme ce Consiliul de Ministri o data la doua saptamâni, daca era nevoie. La Consiliul de Cabinet participau alaturi de ministri si seful SSI, Eugen Cristescu si Constantin Piki Vasiliu, reprezentantul Internelor si al Jandarmeriei. Problemele cu caracter secret Antonescu le discuta doar cu Eugen Cristecu si Piki Vasiliu sau numai cu Eugen Cristescu (asa cum rezulta din documentele Procesului Antonescu din mai 1946). În sfârsit, un rol deosebit îl avea si Consiliul Economic în domeniul "afacerilor curente" specifice agriculturii, industriei, comertului si finantelor;

- în ianuarie 1942, pentru controlul mai eficient al administratiei publice, Antonescu a creat Inspectoratul General Administrativ cu responsabilitati pe circumscriptii si cu obligatia de a inspecta terenul dupa cum urmeaza: inspectorii generali administrativi 20 de zile/luna; prefectii-10/luna si subprefectii-8/luna

- în octombrie 1942 Antonescu a extins atributiile prefectilor, considerati reprezentantii conducatorului statului în teritoriu cu drept de control si sanctiune asupra tuturor serviciilor publice din judete.

- Antonescu a promovat o legislatie exceptionala, specifica unui regim dictatorial, urmarind "reprimarea faptelor ce pun în pericol interesele statului" (6 februarie 1941) si instituind pedeapsa capitala pentru cei care distrugeau în parte sau în întregime fabrici, întreprinderi si depozite (19 aprilie 1941), pentru tâlharie, furturi, violari de domiciliu, în timpul bombardamentelor;

- împotriva sabotajului economic a instituit internarea în lagare de munca de la o luna la doi ani, dar si pentru "crima de sabotaj" promovând pedepse între 5 si 20 de ani. Regimul muncii dovedeste militarizarea întreprinderilor de stat si particulare (18 februarie 1941), prevedere care putea fi aplicata oricarei întreprinderi "daca interesele statului o cer";

- în mai 1941 a fost adoptat decretul-lege care instituia obligativitatea muncii pentru toti cetatenii tarii iar în octombrie acelasi an, decretul-lege asupra regimului muncii în timp de razboi, în virtutea caruia întreprinderile lucrau cu trei schimburi de muncitori, 8 ore/zi, 56/saptamâna, fiindu-le interzis orice încetare a lucrului;

- dictatura lui Antonescu nu a cunoscut formele aberante de represiune din Uniunea Sovietica sau din cel de al treilea Reich. În anii 1940-1943 au fost anchetate, arestate, condamnate sau amendate sub acuzatia de activitate politica 10.566 persoane, dintre care 5463 au fost comunisti sau afiliatii lor. Au fost pronuntate 313 condamnari la moarte, dintre acestea, 72 fiind executate. De retinut ca au fost executati comunisti care actionau ca agenti ai URSS, savârsind acte de sabotaj si spionaj. Daca cei arestati erau dovediti ca faceau parte din PCdR, erau, dupa 1942, gratiati.












Document Info


Accesari: 1413
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )