Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























RUSII DESCOPERA BAZINUL FLUVIULUI AMUR

istorie




RUsII DESCOPERĂ BAZINUL FLUVIULUI AMUR

PRIMELE INFORMAŢII DESPRE AMUR




Iakutsk a devenit punctul de pornire si pentru acei calatori rusi care cautau pamīnturi noi spre sud, īnaintīnd īn sus pe afluentii Lenei -Oliokma si Vitim. Curīnd ei au trecut peste sirurile de munti care for­meaza cumpana apelor si īn fata lor a aparut o noua tara īntinsa, si­tuata īn bazinul marelui fluviu "silkar" (Amur). Aceasta tara era locuita de dauri, o populatie sedentara īnrudita ca limba cu mongolii. īnca dinainte vīnatorii rusi auzisera de la tungusii de pe Vitim si Oliokma si de la daurii nomazi despre un rīu mare care curge departe spre rasarit prin tara daurilor sedentari unde sīnt multe grīne si vite, se īntīlnesc sate mari si orase īntarite, iar padurile sīnt bogate īn animale cu blana.

Dintre rusi, primul care a vazut Dauria (dupa cīte stim noi) a fost cazacul Maksim Perfiliev, care īn 1636 a fost acolo probabil īn recu­noastere. Aceasta tara a mai fost vizitata si de alti rusi, de pilda, vīna-torul Averkiev, a carui relatare a ajuns pīna la noi. El a mers pīna ^a confluenta rīurilor silka si Argun, adica tocmai pīna īn locul unde ^ de fapt Amurul. A fost prins de localnici si dus la "cnezii" lor. ce l-au interogat, i-au dat drumul fara sa-i faca nici un rau, ba chiar schimbat marfurile gasite la el - margele marunte si vīrfuri de pentru sageti - pe blanuri de samur.

EXPEDIŢIA LUI POIARKOV ĪN DAURIA sI CĂLĂTORIA PE AMUR

Zvonurile despre bogatiile din Dauria se īnmulteau 10510w2224k . Se sP}in^urrlb asemenea ca īn aceasta tara ar exista mine de argint, cupru si P-^1 si ca ea ar fi aproape de China. In sfīrsit, īn 1643 Piotr Golovin, P

RUsII DESCOPERĂ BAZINUL FLUVIULUI AMUR



ale n

cīt va fi cu putinta, sa orga- i l

tnr din Iakutek, a trimis spre guvernf°;n detasament de 132 de >&■ īnarmat cu un tun, sub co-oazaci " fului de cancelarie Vasili ^nJci Poiarkov. Detasamentu-£>ttaualaturat vreo cincisprezece 1ul -\«ri voluntari. Scopul expeditiei .vinti sa strānga iasakul, "sa caute eI^pni noi care nu platesc īnca ia-^ sa gaseasca zacaminte de argint Sarnkale neferoase (cupru si plumb). s1 īt va fi cu putinta sa orga-

pe

pe cīt Szeze extractia lor.

Poiarkov a plecat īn Dauna pe un alt drum decīt cel urmat īnaintea lui de vīnatorii rusi. Din Iakutsk, de­tasamentul a coborīt pe Lena pīna la Aldan, iar apoi a urcat pe Aldan si pe rīurile din bazinul lui - Uciur si Gonam. Alegerea acestei cai arata ca rusii cunosteau destul de bine regiunile de la sud de Iakutsk, poate din informatiile obtinute de la lo­calnici.

Daur

(desen de la īnceputul secolului al XVIII-lea).

Gonamul este navigabil numai pe aproximativ 200 km de la varsare, caci mai sus īncep cataractele. Oa­menii lui Poiarkov au trebuit sa care vasele pe uscat aproape la fie­care cataracta. Or, pe Gonam ele sīnt

īn numar de peste 40, fara a le socoti pe cele marunte. Cīnd au īnceput gerurile si rīul a īnghetat, detasamentul īnca nu ajunsese la cumpana apelor dintre bazinul Lenei si cel al Amurului. Poiarkov a lasat o parte din oamenii sai la iernat pe Gonam cu vasele si cu proviziile, iar el īn­sesi, cu un detasament de 90 de oameni, a pornit cu saniile peste muntii Stanovoi si a ajuns la izvoarele rīului Zeia.

Rusii ajunsesera īn tara "plugarilor", īn Dauria. Pe malurile rīului eia ei au īntīlnit sate cu case spatioase din lemn, bine construite, avīnd erestrele acoperite cu hīrtie impregnata cu grasime. Daurii aveau rezerve grīne, leguminoase si alte produse agricole, multe vite si pasari do- ' ?* purtau īmbracaminte din tesaturi de matase si bumbac. Ma-

tru

t> paturile de bumbac, obiectele metalice si alte produse le capatau i     a> īn scilimbul blanurilor. Tot cu blanuri plateau tribut manciu-tru a01"' Poiarkov a cerut daurilor sa plateasca iasak tarului Rusiei. Pen-Paza °easta a luat ca "amānati" (ostatici) oameni de vaza, i-a tinut sub °blige1~a ?us *n lanturi si i-a tratat cu cruzime, pentru ca acestia sa-si mai repede compatriotii sa-i satisfaca cererile. De la "amānati"

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

si de la alti dauri prizonieri rusii au obtinut informatii mai exact
bre aceasta tara si locuitorii ei, precum si despre Manciuria īnv» . s*
si China. ecitlatā

Poiarkov a hotarīt sa ierneze pe rīul Zeia si a īntemeiat o ceft līnga varsarea rīului Umlekan. Pe la mijlocul iernii, īnsa, proviziile terminat, din satele īnvecinate se ridicasera toate rezervele si rnai av~aU de asteptat pīna cīnd se va īncalzi vremea, cīnd se va topi gheata rīuri si vor sosi pe vase proviziile lasate pe Gonam. A īnceput foa Cazacii amestecau īn faina scoarta de copaci, se hraneau cu radacin cu animale moarte, se īmbolnaveau si mureau. Daurii din īmprejurm? care se refugiasera īn paduri, au prins curaj si au organizat cīteva         ^

au sit īn

īmpotriva cetatuii. Din fericire pentru rusi aceste atacuri au esuat Cīf dauri au fost ucisi si cadavrele lor zaceau īn jurul cetatuii. Cazac īnceput sa manīnce si cadavrele. Spre sfīrsitul primaverii, cīnd au sos't

vasele cu provizii, Poiarkov a hotarīt totusi sa mearga mai departe ī jos, pe Zeia. Ii ramasesera mai putin de o suta de oameni. Cazacii īna­intau printr-o tara cu o populatie destul de deasa, dar localnicii nu-i lasau sa debarce.

In sfīrsit, detasamentul a ajuns la varsarea Zeiei, a iesit pe Amur si a continuat sa navigheze īn jos pīna la gurile rīului Sungari. Aici īnce­peau pamānturile unui alt popor sedentar - diucerii - īnruditi cu man-ciurienii. Ei traiau īn sate destul de mari, cu cīte 70-80 de case, iar ase­zarile lor erau īnconjurate de ogoare cultivate cu grīne. Imprudent, Po-iarkov a trimis īnainte un grup de cercetasi. Diucerii i-au atacat prin surprindere si i-au macelarit aproape pe toti. Numai doi au izbutit sa se īntoarca la detasamentul principal. Acum, lui Poiarkov nu-i mai rama­sesera nici 70 de oameni. Totusi, el a continuat calatoria īn jos pe Amur. Dupa cīteva zile s-au ivit corturile "acianilor" sau golzilor (nanaitii). \cestia locuiau īn sate mari formate din cīte o suta de iurte sau chiar nai multe. Ei se aflau pe o treapta inferioara de dezvoltare decīt daurii si liucerii. Acianii nu cunosteau aproape de loc agricultura; cresterea ani-nalelor era slab dezvoltata la ei, iar pentru deplasari foloseau numai anii trase de cīini. Principala lor īndeletnicire era pescuitul si se hra-leau aproape exclusiv cu peste. īsi faceau haine din pielea pestilor mari ucrata cu maiestrie. Acianii se īndeletniceau si cu vīnatoarea; cazacii au azut la ei blanuri de samur si de vulpe.

In tara lor,, marele rīu cotea spre nord-est. Vasele lui Poiarkov su avigat timp de doua saptamīni prin acest tinut si, īn sfīrsit, pe maluri e ursului inferior al Amurului, rusii au vazut case pe piloti si au īntīJD1 n popor nou. Acestia erau ghiliacii (nivhii), pescari si vīnatori, si m lapoiati decīt acianii la care apucase sa patrunda influenta civilizat1 īineze. si acestia se deplasau cu ajutorul cīinilor; cazacii au vazut nii ghiliaci un numar urias de cīini: sute, ba chiar mii de animale-^ sscuiau īn barci mici facute din scoarta de copaci si ieseau cu ele P1 i largul marii. Dupa alte doua saptamīni, Poiarkov a ajuns la gurl murului.


RUsII DESCOPERĂ BAZINUL FLUVIULUI AMUR

SAHALINULUI DE NORD sI CĂLĂTORIA LUI POIARKOV PRIN MAREA OHOTSK

opia iarna si Poiarkov s-a oprit pentru a doua oara sa ierneze, ^6 ^ re traiau īn bordeie ghiliacii. Cazacii i-au atacat, au luat "ama-Tn a£vO?ieu strīns isakul īn blanuri de samur. Dar si aici rusii au trebuit oati" 91 a īnc£ o data foamea. Primavara oamenii au trebuit sa se hra-,ca cu radacini.

't ara anului 1645, cīnd gheturile din estuarul Amurului s-au to-P-Vrkov a iesit īn limanul Amurului. De aici cazacii au vazut tar-pi\ Sahalinului, unde, dupa cum spuneau ghiliacii, traiau "oamenii pa-m 'nii) Calatoria pe mare a durat douasprezece saptamīni. Expeditia r°-1 tat mai īntīi de-a lungul tarmului continental al golfului Sahalin, * inalr>i a iesit īn marea Ohotsk, a ajuns pe tarmul de nord-vest al marii

a jesit m j       p t

^ intrat īn gurile rīului Ulia1, unde cazacii au īntīlnit un popor pe rt-l cunosteau dinainte, si anume pe tungusi si i-au impus la iasak. Aici s-a oprit Poiarkov la iemat pentru a treia oara.

La īnceputul primaverii anului 1646, detasamentul a pornit cu sa­niile īn sus pe Ulia si a trecut dealurile nu prea īnalte care formeaza cumpana apelor īntre izvoarele Uliei si rīul Maia, care face parte din bazinul Lenei. Apoi, īnaintīnd pe Maia, Aldan si Lena, el s-a īntors pe la mijlocul lunii iunie 1646 la Iakutsk. Pe drum, au pierit 80 de oameni, cei mai multi de foame. S-au īntors 52 de oameni.

In timpul acestei expeditii, care a durat trei ani, Poiarkov a stra­batut circa 8 000 km. El a mers pe un drum nou de pe Lena spre Amur si a descoperit rīurile Uciur, Gonam si Zeia. A fost primul care a coborīt de la gurile Zeiei pe Amur pīna la mare, a descoperit limanul Amurului si golful Sahalin si a strīns unele informatii despre insula Sahalin2. Po­iarkov a fost cel dintii rus care a facut o calatorie, pe deplin confirmata istoric, de-a lungul tarmurilor de sud-vest ale marii Ohotsk si primul care a traversat spre sud partea de vest a acestei mari. Poiarkov a strīns informatii pretioase despre popoarele care locuiau pe Amur - daurii, aiucerii, nanaitii si nivhii - si a cautat sa convinga pe guvernatorii din ow^k- C^ tinuGurile din bazinul Amurului trebuie anexate la Rusia: ..Trebuie sa mergem acolo si sa aducem sub īnalta obladuirea tarului pe P ugarii care cultiva grīne si sa-i facem serbi pe vecie, si sa strīngem de la ei ^ sakul, pentru ca astfel maritul domn sa aiba mult venit; caci pe pamīntu-Lf ea.Caiesc multi oameni, se gasesc grīne si samuri si tot felul de alte

^e. si grīne se fac multe si rīurile sīnt bogate īn peste..."

Actiunea īnceputa de Poiarkov a fost continuata de Habarov.

Pe

ci presu p     t

vasele atu*"1 °ā aceasta s"ar P"tea sa fie insula Sfīntul lona. Este īnsa putin probabil
50i insula nncate ^e furtuna spre aceasta insula stīncoasa si izolata sa fi putut scapa, si
tre insulei jPoate fi īn nici un caz considerata mare. Este vorba mai curīnd de una
j j uieie t>antar. " >



es> dat ace t' ^annul rasaritean al Sahalinului a fost vazut de navigatorul olandez De s a 1-a considerat drept o parte din continentul asiatic.

^6 vase^e au ^ost aruncate de furtuna spre tarmurile unei insule mari. Unii
°ā at a fi il Sfīl l        E      īa bbil


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE


PRIMA EXPEDIŢII? A LUI HABAROV PE



i                riaborov '649

0 4O0kl

Erofei Pavlovici Sviatitki era taran do* Veliki Ustiug. Ca si multi"^ concetateni ai sai, el a pleca?)1 vīnatoare peste Ural, si fu īntre altele, la Mangazeia^6' 1628), pe rīul Piasina si ^ f* nisei. In jurul anului 1640 B barov si-a parasit familia si s " statornicit pe Lena, līnga gu^ rīului Kirenga: el a īnsamīntat un lot de pamīnt, a īnceput sa faca negot cu grīne, sare si alte marfuri si s-a īmbogatit repede Dar bogatia lui n-a durat mult! Guvernatorul Piotr Golovindiii Iakutsk i-a luat lui Habarov toate grīnele, a predat vistieriei īntreprinderea lui de extras sare si 1-a aruncat īn temnita. Ha­barov a iesit din īnchisoare "sarac lipit pamīntului" Dar, spre norocul lui, īn 1649 a venit un nou guvernator, Dmitri Frantbekov.

Drumurile urmate de Poiarkov si Habarov.

Zvonurile despre expeditia lui Poiarkov se raspīndisera

pīna atunci īn toata Siberia rasariteana. Habarov l-na īntīlnit pe Frantbekov si 1-a rugat sa-i īngaduie sa organizeze o noua expeditie īn Dauna. E adeva­rat ca Habarov nu avea mijloacele necesare sa echipeze o expeditie mare, dar spera ca noul guvernator, lacom de bani (ca si predecesorul sau) nu va scapa prilejul de a se īmbogati din prada obtinuta īn Dauria. Asa s-a ti īntīmplat. Frantbekov i-a dat lui Habarov pe credit echipament mili­tar al statului si arme (chiar si cīteva tunuri), inventar agricol, iar din Eondurile sale personale i-a dat lud si altor participanti la expeditie bani, fireste cu dobīnzi camataresti. Mai mult decīt atīt, guvernatorul a_Pu. la dispozitia expeditiei vase care apartineau unor vīnatori si neguta 3in Iakutsk. Iar cīnd Habarov a strīns un detasament de vreo 70 de o _ loeni, guvernatorul 1-a aprovizionat cu grīne, luate tot de la neguta lin Iakutsk. Jefuirea vistieriei statului, samavolniciile si birurile iie& 3use de Frantbekov, iar uneori chiar tīlhariile fatise īncurajate de s arovocat la Iakutsk "razmerita". Guvernatorul a arestat pe princXP -,razvratiti". Plīngerile si denunturile īmpotriva lui au īnceput sa c

RUsII DESCOPERĂ BAZINUL FLUVIULUI AMUR

Habarov īnsa apucase sa plece din Iakutsk si sa urce īn sus lascoV?' e oiiokma, pīn.a la gurile rīului Tunghir. pe Lena ī3 F t gerurjie. Mai departe, spre sud, detasamentul a mers cu AU-in us pe Tunghir, a trecut peste ramurile muntilor Stanovik de saniile in ^ primavara anului 1650 a ajuns la rīul Urka, un afluent pe ol ^frai Auzind (de la un transfug rus) de īnaintarea detasamen-al .^rn?yrji aU parasit regiunile de pe malul rīului si au plecat īntr-o tului, da ecunoscuta. Cuceritorii au patruns īntr-un oras parasit, bine for-directie cneazu\ui" daurilor Lavkai (pe rīul Urka). Acolo au zarit sute tificat j^c^p^toare _ fiecare pentru cīte cincizeci sau chiar mai multi de case Caseje erau luminoase, aveau ferestre mari acoperite cu hārtie °am^ta īn gropi, cazacii au gasit rezerve mari de grīne. CerUDe aici Habarov a pornit īn jos pe Amur, dar pretutindeni a īntīlnit si orasele pustii. In sfīrsit, īntr-un orasel parasit, cazacii au gasit

fmeie pe care au dus-o la Habarov. Ea a spus ca de cealalta parte a Amurului se afla o tara si mai bogata decāt Dauria, unde merg pe rīuri

se mari cu marfuri, ca domnitorul de acolo are o oaste īnzestrata cu tunuri si arme de foc. Atunci Habarov a hotarāt sa-si lase oamenii (vreo cincizeci) īn "oraselul lui Lavkai", iar el s-a īntors la Iakutsk si a īnceput sa recruteze" un nou detasament, raspīndind zvonuri exagerate despre bogatiile Dauriei. S-au gasit multi doritori, iar Frantbekov i-a dat din partea sa vreo douazeci de osteni cu trei tunuri.

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI HABAROV PE AMUR

In primavara anului 1651, Habarov s-a īntors pe Amur cu un deta­sament de peste 200 de oameni. El i-a gasit pe cazacii pe care-i lasase mai jos pe Amur, līnga oraselul īntarit Albazin, pe care ei īncercasera fara succes sa-1 ia cu asalt. Vazīnd ca se apropie un nou detasament mare, daurii au fugit din Albazin. Cazacii au pornit īn urmarirea lor, i-au ajuns dupa doua zile, i-au zdrobit, le-au rapit vitele, au luat multi prizo­nieri si o prada bogata. Transformīnd Albazinul īntr-un punct de sprijin, Habarov a īntreprins cīteva atacuri pustiitoare asupra satelor din jur, mca neparasite de dauri, si a luat ostatici si prizonieri, īn special femei, Pe care le-a īmpartit oamenilor sai.

eujigj.       \ s     ceva p l

voje x   a sa~i convinga pe "cnezii" din vecinatate sa se supuna de buna-^Ucatorr x    ^ Sa~* Piteasca lui Habarov iasakul. Intrucīt printre con- lui ir ?Ur^or nu s-a gasit nici unul care sa accepte acest lucru, flo-ii au -   - r°V a Pornit mai departe pe rīu īn jos, luīnd cu ea cai. Ca-ntiln.it din nou sate parasite, iar īn jurul lor, ogoare cu recolta

, ^ Albazin, Habarov a construit o mica flotila si īn vara anului . * .a Pornit īn jos pe Amur. La īnceput cazacii n^au vazut pe malurile Un Ul^ecīt sate arse chiar de locuitori; dar dupa cīteva zile au ajuns la Ce ,ora?el bine īntarit unde se aflau forte considerabile ale daurilor. Dupa aproau "OInbardat cu tunurile, cazacii au luat oraselul cu asalt, omorīnd a rarnflla^V 6°° ^e oameni- Aici ei au pus mīna pe multe vite. Habarov S Ī3\ a°est orasel cīteva saptamāni. El a trimis īn toate partile a si


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

KALMICII / (MUGALIlVrANGUTI

Harta Siberiei īntocmita de Piotr Godunov īn 1667 (pe original nordul se afla jos).

abandonata. In augst, dupa ce au trecut de gura rīuluii Zeia, ei au ajuns
la o cetate unde se adunasera multi dauri. Acestia nu se asteptau la
atac si majoritatea erau dusi la o serbare īntr-un sat vecin. In cetate
ramasesera putini oameni. Cazacii au ocupat-o fara sa īntīmpine rezis­
tenta, iar apoi au atacat satul, l-au īnconjurat si i-au silit pe dauri sa se
predea si sa se recunoasca supusi ai tarului. Habarov spera sa obtina un
tribut mare, dar daurii n-au dat decīt putine blanuri de samur, faga
duind sa plateasca toamna iasakul īntreg. Se parea ca īntre dauri si ca^
zaci s-au stabilit relatii pasnice. Dar dupa cīteva zile, toti daurii din i
prejurimi au plecat cu familiile lor, parasindu-si casele. Atunci Habar
a dat ordin sa se dea foc cetatii, si-a īncarcat detasamentul pe vase si
pornit mai departe, pe Amur īn jos.

De la gurile rīului Bureia īncepeau pamānturile locuite de ,>g°p. j - un popor īnrudit cu manciurienii. Ei traiau razletiti, īn sate n11 nu puteau sa opuna rezistenta cazacilor care debarcau pe mal si ī1 1. te iau. O rezistenta slaba au opus cazacilor si diucerii "plugari", care &a

BUsII DESCOPERĂ BAZINUL FLUVIULUI AMUR

' - o parte din detasamentul lui Poiarkov, deoarece cazacii lui nimicisera^ numerosi si mai bine īnarmati, tīabarov         ul luni- septembrie, expeditia a ajuns pe pamīntul nanai-

La Habarov s-a oprit īntr-un sat mare. El a trimis la pescuit pe rīu tilor sl. matate din detasamentul sau. Atunci nanaitii, unindu-se cu diu- ?"S ."'"u atacat pe neasteptate pe rusi, dar au fost īnfrānti si s-au cerii' ^upa ce au pierdut peste 100 de oameni. Pierderile rusilor au fost retras ^_^ detasamentul trimis la pescuit s-a īntors, Habarov a īntarit infime-. ^ ramas aColo la iernat. De aici, din "cetatuia Aciansk" cazacii ^ s incursiuni īmpotriva nanaitilor si strīngeau de la ei iasakul. Tn faceau ^ ^ ^ īnfrint un mare detasament manciurian (circa 1 000 de mareni) care a īncercat sa ia cetatuia cu asalt.

°a Dar Habarov īsi dadea seama ca nu poate cuceri tara cu micul sau detasament; primavara, dupa ce s-a topit gheata pe Amur, el a parasit cetātuia Aciansk si a pornit cu vasele pe rīu īn sus.

Mai sus de gurile rīului Sungari, īn iunie, Habarov a īntīlnit pe Amur un detasament rusesc care i-a fost trimis īn aju+or; el a continuat totusi sa se retraga, caci auzise ca manciurienii au strīns īmpotriva lui o oaste mare de circa 6 000 de oameni. Abia la īnceputul lunii august Habarov s-a oprit īn fata gurilor rīului Zeia. De aici, un grup de razvratiti au fugit cu trei vase pe Amur īn jos, luīnd cu ei arme si praf de pusca. Jefuind si omorīnd pe dauri, diuceri si nanai, ei au ajuns pīna la "Ţara ghiliaci­lor" si īn vederea strīngerii iasakului au īntemeiat acolo o cetatuie. Dar Habarov nu tolera rivali. Tn septembrie, el a coborīt pe Amur pīna īn tinutul ghiliacilor si a bombardat cetatuia. Razvratitii s-au predat, cu conditia sa li se daruiasca viata si prada jefuita. Habarov "i-a crutat", dar a poruncit sa fie biciuiti (din care cauza multi au murit) si le-a luat īntreaga prada.

In tinutul ghiliacilor, Habarov s-a oprit a doua oara la iernat pe Amur. In primavara anului 1653 el s-a īntors īn Dauria, la gurile rīu­lui Zeia. In tot cursul verii, oamenii sai au navigat īn sus si īn jos pe Amur, adunīnd iasakul de la bastinasi. Tot malul stīng al Amurului a ra-mas Pustiu: din ordinul autoritatilor manciuriene, locuitorii au trecut Pe malul drept.











Document Info


Accesari: 3523
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )