Razboiul de sapte Ani
Politica echilibrului de putere,ce caracterizase prima jumatate a
secolului,a luat sfârsit odata cu radicalizarea conflictelor coloniale
dintre Franta si Marea Britanie.Aparent politica engleza pe continent
se baza pe sprijinul Austriei si Rusiei;dar în mod surprinzator în
ianuarie
1756 britani 959e48j cii au semnat tratatul de la
Frederic II,prin care îi garantau Silezia,amenintând în acelasi timp
puterea habsburgica,în timp ce lor li garanta Hanovra,domeniul
ereditar al dinastiei de la Londra.Rezultatul a fost completa rasturnare
a vechiului sistem de aliante:Franta a renuntat definitiv la vechea ei
politica germana bazata pe Hohenzollerni si a trecut de partea Austriei,.ca si rusii,suedezii si statele din Imperiu.Informat de pregatirile
militare ale acestei coalitii,Frederic a decis sa atace primul,declansând
astfel Razboiul de sapte Ani,prima conflagratie la scara mondiala.La
început operatiunile au fost favorabile anglo-prusienilor:Frederic i-a
batut pe saxoni la Pirna si a invadat Cehia;dar adversarii sai erau
câstigatori pe termen lung.Francezii au cucerit baza britanica di n
armatele acesteia i-au gonit pe prusieni din Boemia,în vreme ce rusii îi
bateau în Prusia Orientala;Hanovra a cazut si ea în mâinile fortelor
franceze.Spre sfârsitul anului 1757 situatia anglo-prusienilor parea
disperata când Frederic a luat initiativa atacând armata franceza la
Rosbach.Victoria sa a fost stralucita,iar Parisul a iesit practic din
lupta;apoi trupele prusiene s-au întors în est,unde austriecii si rusii
atacau în acelasi timp Brandenburgul.Într-o cursa disperata,Frederic i-
a înfruntat la Leutha,Zorndorf,Hochkirch,apoi a suferit o grava
înfrângere în batalia de la Künersdorf (1759).Aliatii nu s-au dovedit
însa capabili sa-si exploateze succesul,pe care Frederic îl credea
decisiv;în 1760,el a reusit sa schimbe din nou soarta conflictului,desi
fortele austro-ruse ocupasera Berlinul.La Liegnitz si la Torgau
imperialii au fost grav batuti;Maria-Tereza nu mai putea sa recruteze
alte trupe;pe tronul de la Moscova urcase un tar favorabil Prusiei,care
a încheiat pace cu aceasta;Suedia epuizata a iesit din razboi.În 1762
Frederic a obtinut victoria finala asupra austriecilor la Reichenbach,
recucerind astfel Silezia.Pe alte teatre de razboi,britanicii au reusit,
gratie energicei politici a lui Pitt,sa înfrânga Franta:bataliile maritime
de la Lagos si Quiberon (1759)au asigurat suprematia flotei engleze;în
Canada,dupa câteva succese initiale,francezii au fost respinsi,
pierzând Quebec si Montreal;imperiul colonial francez din India s-a
prabusit dupa batalia de la Plassey (1757),guvernatorul local
predându-se odata cu capitala sa trei ani mai târziu;chiar si în Antile si
în vestul Africii englezii au reusit sa se impuna,înlaturând vechea
dominatie a Parisului.În aceste conditii,guvernele francez si britanic
au început negocierile la sfârsitul anului 1762,semnând în februarie
1763 tratatul de la Paris,care consfintea pierderea de catre Franta a
Canadei,estului Louisianei (cedat Spaniei)si celei mai mari parti a
Indiei;se instaura astfel hegemonia maritima si coloniala a Marii
Britanii.În acelasi timp Prusia si Austria semnau pacea de la
Hubertusburg pe baza statu-quo-ului..Secretul îndelungatei rezistente a lui Frederic în fata fortelor coalizate
ale Europei a fost imensa forta a armatei sale,care în acelasi timp
constituia si principalul instrument al "despotismului luminat "
împotriva fortelor centrifuge.Pentru a nu afecta economia unor teritorii
si asa sarace,atât Frederic-Wilhelm cât si fiul sau îsi recrutau soldatii
dintre straini sau în taranimea saraca;în timp ce junkerii aveau
obligatia de a-si trimite fii la oaste,din ei formându-se corpul ofiteresc
-ceea ce permitea suveranului sa controleze nobilimea prusiana,care
altfel ar fi urmat exemplul celei din Polonia vecina.În acelasi timp,
conflictele Secolului Luminilor erau razboaie de profesionisti -nobili
sau aventurieri saraci -a caror anvergura nu trebuie sa ne faca sa
credem într-o generalizare a starii belice la nivelul societatilor si
statelor europene.Istoricul britanic Michael Howard afirma ca în
secolul XVIII
Relatiile comerciale,culturale si de civilizatie au
continuat aproape nestingherite pe timp de razboi.
Razboaiele apartineau regilor.Rolul cetateanului onest
era sa-si plateasca taxele...Nu i se cerea nici sa decida
daca se va porni sau nu razboi,nici sa ia parte la el.
Aceste chestiuni erau arcana regni ,exclusiv
preocuparea suveranului.
|
