Tinānd, evident, seama de
insuficienta absoluta a miscarii din Moldova, Nicolae Balcescu si prietenii sai
au pregatit pe toate planurile, cu o exceptionala sārguinta, miscarea
revolutionara dezlantuita cu sprijinul unor unitati militare la Islaz, la 9/21
iunie 1848, de īndata ce se primise, prin dr. Louis Mandl, mesajul fagaduit de
Lamartine. Si dupa ce Ion Ghica fusese trimis ca agent diplomatic al
revolutionarilor la Istanbul si plecase prin Braila la data de 17/29 mai 1848,
Ion Maiorescu si mai tārziu Alexandru Gh. Golescu (Arapila) vor fi trimisi si
ei pe lānga Dieta germana de la Frankfurt. Dupa ce Voda Bi- bescu a recunoscut
guvernul revolutionar la Bucuresti la data de 11/23 iunie 1848, el a parasit
Capitala īn secret, īn noaptea de 13/25 iunie, de teama tarului, si a fugit la
Brasov. Revolutionarii munteni izbutisera sa cucereasca puterea īn Tara
Romāneasca, "sous les pieds memes du monstre" (chiar de sub
picioarele monstrului), cum va scrie, cu nespusa admiratie, Jules Michelet
despre īndrazneata lor actiune.
Este limpede ca tarul se astepta la o actiune, īn orice caz diplomatica si
eventual navala si militara, a Frantei si Angliei īn favoarea revolutionarilor
romāni instigati de ele. Dar "zilele din iunie" de la Paris,
contemporane cuceririi puterii de catre Dreptate si Fratie la Bucuresti, au pus
capat iluziei. Primul semnal a fost īnlocuirea marelui-vizir favorabil
revolutionarilor, Ibrahim Sarim Pasa, la data de 30 iulie/11 august 1848 cu
Musafa Resid Pasa, dispus sa accepte poruncile si banii tarului. Soarta
revolutiei din Tara Romāneasca va fi pecetluita prin patrunderea trupelor
turcesti īn Capitala īn ziua de 13/25 septembrie 1848 si arestarea
principalilor conducatori ai revolutiei, īmbarcati pe ghimii, pe Dunare, si
expediati īn conditii penibile pāna la Belgrad, unde, ca si revolutionarii
moldoveni si sub aceleasi presiuni diplomatice, vor fi eliberati.
Ca si la Iasi, marea boierime a Tarii Romānesti a participat din tot sufletul
la revolutia antiruseasca, precumpanitor prin membrii a opt familii: Ghica,
Rosetti, Balaceanu, Filipescu, Gradisteanu, Cāmpineanu, Golescu si Racovita.
Dar la Bucuresti au mai activat cu energie si neamuri boieresti mai mici, ca
Balcescu, Bratienii, Voinescu, Racota, Plesoianu si chiar burghezi si ofiteri
entuziasti. Toti acestia īsi vor continua activitatea revolutionara si
patriotica īn diferite centre ale emigratiei si dupa razboiul Crimeei, impus
tarului de Napoleon al III-lea si de lordul Palmerston. Li s-ar putea aplica
celebra imagine a lui Winston Churchill rostita la mormāntul eroilor aviatori
britanici, care au salvat libertatea omenirii: "Niciodata īn istoria lumii
īntr-o asemenea masura atāt de putini n-au facut atāt de mult pentru atāt de multi!"
