Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Romania in anii tranzitiei spre regimul socialist totalitar 1944-1947

istorie




Romānia īn anii tranzitiei spre regimul socialist totalitar 1944-1947


Intervalul 23 august 1944-6 martie 1945 cuprinzānd patru guvernari, doua ale generalului Constantin Sanatescu (23 august -4 noiemb 19119r1710t rie 1944 si 4 noiembrie-6 decembrie 1944) si Nicolae Radescu (6 decembrie 1944-28 februarie 1945) a fost marcat de eforturi considerabile ale fortelor democratice din tara de a instaura si pastra regimul democratic īn fata ofensivei accelerate a comunistilor, la adapostul numeroaselor trupe sovietice prezente īn tara, pentru acapararea principalelor pārghii ale puterii. Īn aceasta perioada institutia monarhica īn frunte cu regele Mihai a īncercat sa profite de prestigiul relativ dobāndit dupa 23 august 1944 īncercānd pastrarea constitutionalitatii statului romān. Precizam īn acest sens, ca la sfārsitul lunii august 1944, regele Mihai a repus īn vigoare Constitutia din 1866 cu modificarile aduse de "Constitutiunea din 28 martie 1923".




Guvernele gen. Sanatescu s-au remarcat prin sustinerea eforturilor Romāniei angrenate īn razboiul alaturi de Natiunile Unite pe plan extern, īn vreme ce īn interior, masurile luate au vizat, īn principal, revenirea la regimul democratic antebelic, dar, īn multe cazuri, efectele nu au fost cele asteptate, deschizānd chiar calea unor abuzuri inerente:

- amnistia generala politica si militara (24 august 1944),

- desfiintarea lagarelor de munca (24 august 1944),

- rezolvarea problemelor actiunea de "romānizare" a īntreprinderilor desfasurata de regimul Antonescu; problemele minoritare si de migratiune (septembrie 1944),

- purificarea administratiilor publice (19 septembrie 1944),

- adoptarea primelor masuri privative de libertate īmpotriva celor considerati vinovati de dezastrul tarii (Legea 488 din 11 octombrie 1944).

Īn cea de a doua guvernare sunt de retinut masurile legislative privind restituirea "bunurilor luate de pe teritoriul URSS" si cele referitoare la īntarirea eforturilor pentru īnceperea operei de refacere a tarii, alaturi de achitarea constanta a datoriilor impuse prin Conventia de Armistitiu din 12/13 septembrie 1944.

Trebuie mentionat ca īn tot acest interval, Romānia devenise o tara ocupata de sovietici, fapt semnalat atāt de factorii politici interni, cāt si de observatorii straini. Desi opozitia politica īn Romānia grupata īn Blocul National Democrat (BND) constituit la 20 iunie 1944 din PNŢ, PNL, PSD si PCR realizase obiectivul īnlaturarii lui Antonescu si, declarativ, dupa 23 august 1944, fortele īn cauza se pronuntasera pentru continuarea colaborarii pe calea democratizarii tarii, reprezentantii PCR, la 26 septembrie 1944 s-au exprimat deja pentru o noua forma de colaborare, numita Frontul National Democrat. Īn acest joc politic, a fost atras de partea PCR si PSD precum si alte grupari de mai mica importanta considerate democrate. Īn octombrie 1944, reprezentantii FND au dat regelui Platforma FND cerānd deschis īncredintarea puterii si formarea noului guvern. Īn consecinta, reprezentantii PCR si PSD din primul guvern Sanatescu au demisionat, pe acest fundal intervenind si o prima presiune sovietica a generalului Vinogradov care, la 2 noiembrie 1944 atragea atentia asupra "mersului nesatisfacator al aplicarii Conventiei de Armistitiu", cerānd totodata guvernului "sa curme politica de taraganare".

Al doilea guvern Sanatescu, largind colaborarea politica, nu a reusit prea multe īn planul democratiei interne, īn vreme ce, dincolo de granitele tarii, īntālnirea celebra dintre Stalin si Churchill de la Moscova din 9-20 octombrie 1944, stabilea īn fapt, fara stirea celor ce urmau a fi afectati faimoaselor acorduri de procentaj īn virtutea carora Romānia intra īn procent de 90% īn sfera de influenta sovietica la propunerea britanica, aprobata, cum era de asteptat, fara rezerve de partea sovietica. Scurt timp dupa formarea acestui guvern, īn vreme ce reprezentantul Moscovei, al doilea comisar pentru Afaceri Externe, Andrei I. Vīsinski se afla īn prima sa vizita īn Romānia, Moscova a ordonat expulzarea administratiei romāne din Ardealul eliberat īn urma operatiunii Carei-Satu Mare, īncheiata la 25 octombrie 1944, problema dezbatuta aprins de membrii guvernului īn Stenograma Consiliului de Ministri din 13 noiembrie 1944.

Schimbarea cabinetului Sanatescu s-a produs la initiativa, de aceasta data, a partidelor istorice, care au refuzat īncercarea de numire ca ministru de razboi a gen. C. Vasiliu Rascanu cunoscut apropiat al comunistilor.

La 2 decembrie 1944 a intervenit demisia gen. Sanatescu si numirea īn aceeasi zi a gen. Radescu, fost adjutant al reginei Maria si unul din fosta organizatie de extrema dreapta, Cruciada Romānismului creata īn 1936 dar care era cunoscut ca adversar al Germaniei, motiv pentru care fusese internat īn lagar de regimul Antonescu. Guvernul format de Radescu a continuat linia precedenta promovānd o serie de masuri privind:



- abrogarea legislatiei antievreiesti (decembrie 1944),

- urmarirea si pedepsirea criminalilor si profitorilor de razboi (ianuarie 1945),

- organizarea sindicatelor profesionale (ianuarie 1945),

- adoptarea Legii 86 pentru Statutul Nationalitatilor Minoritare (7 februarie 1945),

- adoptarea Legii pentru epurarea presei si a Legii pentru disponibilizarile īn armata (februarie 1945).

Īn fata presiunilor tot mai accentuate ale extremei stāngi comuniste, gen. Radescu s-a aflat īntr-o situatie foarte complexa rezultata atāt din disputa politica interna, cāt si din eforturile pentru aplicarea Armistitiului si, nu īn ultimul rānd, pentru sustinerea trupelor romāne angrenate īn razboi (aproape 37 de divizii), mai ales acum, cānd se desfasura operatiunea "Budapesta" (1-15 ianuarie 1945).

Īn acest context, liderul comunistilor, Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a deplasat la Moscova (31 decembrie 1944-16 ianuarie 1945), unde a primit indicatii clare cu privire la problema preluarii puterii. Īntors īn tara, īn sedinta FND din 24 ianuarie, comunistii au fixat tactica de urmat linia guvernarii, iar la Congresul Sindicatelor din 26-30 ianuarie 1945, problema cuceriri puterii politice a fost pusa deschis. Din acel moment, a fost agitata teza instaurarii unui nou guvern democrat.

Partidele istorice alaturi de rege se pronuntau pentru sustinerea gen. Radescu īn continuare, considerānd ca efortul principal īl constituie frontul si abia la īncheierea razboiului sa aiba loc alegeri libere solicitate de FND.

De cealalta parte, comunistii si aliatii lor din FND, bazāndu-se pe relativa influenta īn rāndurile muncitorimii din oras, criticānd tot mai des guvernul, a trecut la atragerea de partea lor si a taranimii care reprezenta apx. 80% din populatia tarii, agitānd problema pamāntului, a unei noi reforme agrare. Īn decembrie 1944, a fost crata Comisia pentru studiul reformei agrare īn frunte cu ministrul taranist, Ion Hudita. La 10 februarie 1945, īn numele PNŢ, Gheorghe Zane a depus Proiectul de lege care prevedea exproprierea mosiilor avānd peste 50 de ha la ses si 30 ha la deal si munte. Luati prin surprindere, reprezentantii FND, īn speta analfabetul Romulus Zaroni, membru īn Comisie din partea Frontului Plugarilor, a declarat ca nu are īncredere īn capacitatea guvernului de a face reforma si s-a retras. Īn aceeasi zi, Comitetul Central al Frontului Plugarilor a dat Manifestul catre tarani īn care, īn mod fals, arata ca "PNŢ si PNL nu vor sa fiti īmproprietariti", cerāndu-le sa treaca imediat la īnfaptuirea reformei agrare, asigurāndu-i ca FND va legifera actele lor. Astfel, taranii au trecut la ocuparea mosiilor, fara a mai astepta legea.

Īn paralel, FND a actionat īn forta pentru preluarea prefecturilor si primariilor astfel ca, īn luna februarie 1945, īn 50 din cele 58 de judete ale tarii se instalasera ilegal prefecti comunisti sau ai FND.

Partidele istorice au condamnat aceasta practica, cerānd organizarea de alegeri comunale si judetene, fiind refuzate īnsa, de FND. Īn fata acestor acte ilegale, la 11 februarie 1945 gen. Nicolae Radescu a rostit un discurs la sala Aro īn care a subliniat ca reforma agrara nu se poate īnfaptui decāt dupa īncetarea razboiului, si a asigurat ca "va apara cu orice pret linistea si ordinea īn tara".



Īn sedinta Consiuliului de Ministri din 16 februarie 1945, Radescu s-a exprimat si mai clar, aratānd ca se va opune "din toate puterile si daca este nevoie sa ajungem la razboi civil īl vom face, domnilor, oricare ar fi rezultatul". Īn replica, īn ziua de 24 februarie 1945, īn tara s-au produs mari manifestatii organizate de FND. La Bucuresti, īn fata Palatului Regal au fost īnregistrate victime īn rāndul manifestantilor care au īncercat sa ocupe Ministerul de Interne. Īn seara aceleiasi zile, la radio, gen. Radescu a condamnat energic tulburarile provocate de cei pe care īi numea "indivizi fara neam si fara Dumnezeu". Reprezentanti ai armatei, cātiva generali si ofiteri superiori, apropiati īnsa de PC s-au desolidarizat de actiunea si declaratiile gen. Radescu. Īn consecinta, Radescu a elaborat decretul de disponibilizare a celor care au īncalcat disciplina militara, regele punāndu-si semnatura pe decret. De provocarile īn cauza, sovieticii, la cel mai īnalt nivel si la mare distanta de Bucuresti, nu erau straini, ziarul "Pravda" de la primele ore ale zilei de 25 februarie demonstrānd īn paginile sale faptul ca "ei stiau" ce urma sa se īntāmple īn Romānia. Īn tara, Comisia Aliata de Control (sovietica) trecuse la dezarmarea trupelor romāne, fara a tine cont de protestele Marelui Stat Major Romān. Trebuie amintit ca īn zilele de 4-11 februarie 1945 la Ialta, se desfasurasera lucrarile Conferintei aliate si conducatorii URSS, SUA si Marii Britanii īsi exprimasera "acordul comun pentru o politica comuna" mentionānd intentia rezolvarii "prin mijloace democratice" a tuturor problemelor politice si economice ale fostelor state satelite ale Axei.

Liderii PNŢ si PNL, ca de altfel si regele Mihai nu au sesizat sensul real al declaratiei finale de la Ialta continuānd sa spere ca englezii si americanii nu vor sacrifica Romānia intereselor sovietice. Īn fapt, la Ialta fara sa se traseze frontiere s-au sa se semneze īntelegeri secrete, prin "acordul comun" din comunicatul final se validau practic procentele de la Moscova din octombrie 1944. Īn acelasi timp, partidele istorice, prin actiunea comunistilor, au fost afectate de anumite desprinderi de grupuri, cum a fost cazul la 23 februarie 1945 cānd gruparea fostului lider al tineretului National Ţaranist s-a desprins din PNŢ devenind PNŢ-Anton Alexandrescu si a aderat la FND. Tot astfel, s-a īntāmplat si cu gruparea liberalului Gheorghe Tatarescu care s-a desprins din PNL si a creat PNL-Tatarescu.

Pe acest fundal, biograful oficial al regelui Mihai, Arthur Gould Lee aprecia ca gen. Nicolae Radescu, prin actiunile sale, "a fost ultimul glas ostil comunismului, care a rasunat la postul de radio Bucuresti". Pe 26 februarie 1945 a sosit īn tara Vīsinski care s-a prezentat la general, cerāndu-i īncetarea actiunilor sale. La obiectiunile lui Radescu referitoare la īncalcarea procesului democratic promis īn comunicatul final de la Ialta, Vīsinski i-a declarat ferm - "Ialta sunt eu".

A doua zi, Vīsinski a fost la regele Mihai īn fata careia a sustinut ca Radescu trebuie schimbat pentru ca este fascist, aducānd totodata critici si lui Iuliu Maniu.

Desi pe 28 februarie reprezentantii SUA si Marii Britanii īn Comisia Aliata de Control de la Bucuresti īi propusesera lui Vīsinski sa aiba consultari cu privire la criza romāneasca, acesta le-a raspuns abia pe 5 martie ca URSS solicita un guvern "cu adevarat democratic" īn Romānia, pentru īndeplinirea obligatiilor din Conventia de Armistitiu si pentru a se asigura īn aceasta tara, spatele frontului Armatei Rosii.

Pe 28 februarie gen. Radescu si-a dat demisia, adapostindu-se la Ambasada Marii Britanii din Bucuresti.











Document Info


Accesari: 3201
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )